Memorialul Vasile Motrescu

Memorialul Vasile Motrescu Muzeu sătesc al victimelor comunismului și al rezistenței anticomuniste din Bucovina.

Vicovu de Jos, județul Suceava 💳 Sprijiniți acest proiect destinat cultivării memoriei naționale, la adresa: http://memorialvm.arboroasa.ro |

16/08/2026

Adrian BRIȘCĂ, Jurnalul unui partizan | ACADEMIA ROMÂNĂ □ Institutul pentru Studiul Totalitarismului

Jurnalul lui Vasile Motrescu poate fi descărcat gratuit.

Bucovineanul Vasile Motrescu şi Grupul Gavrilă din Munţii Făgăraşului | Monitorul de Fagaras, 2 august 2026,,Aţi crezut ...
16/08/2026

Bucovineanul Vasile Motrescu şi Grupul Gavrilă din Munţii Făgăraşului | Monitorul de Fagaras, 2 august 2026

,,Aţi crezut că-mi voi vinde frăţiorii mei? V-aţi înşelat, tâlharilor!”
Pe bucovinean îl chema Vasile şi mereu căuta vreun moment pentru a le spune făgărăşenilor ceva. Când a prins momentul, i-a spus lui Ghiţă că sunt vânduţi şi înconjuraţi.

De actualitateŞtiri locale Un exemplu de demnitate. Bucovineanul Vasile Motrescu şi Grupul Gavrilă din Munţii Făgăraşului By monitorfg.ro - august 2, 2026 0 141 FacebookXPinterestWhatsApp   Motto: ,,Eu, Motrescu P. Vasile, am executat testamentul lui Ștefan Vodã, și urmașilor mei le poru...

BUSTUL PARTIZANULUI VASILE MOTRESCU în lucru 🗿🔻 prima donație pentru Memorialul Vasile Motrescu materializată prin gener...
12/08/2026

BUSTUL PARTIZANULUI VASILE MOTRESCU în lucru 🗿🔻 prima donație pentru Memorialul Vasile Motrescu materializată prin generozitatea domnului Filimon Dan , bucovinean de munte și antreprenor originar din satul Ciumârna, comuna Vatra Moldoviței jud. Suceava

Prezent la evenimentul pe care l-am organizat în 23 mai 2026 la Vicovu de Jos, Partizanilor din Bucovina, domnia sa ne-a mărturisit că un tablou cu chipul lui Vasile Motrescu străjuiește de ani de zile camera de zi a locuinței familiei Filimon, manifestându-și dorința și disponibilitatea de a ne sprijini demersurile de amenajare și valorificare muzeală a casei familiei Motrescu din Vicovu de Jos.

Vă mulțumim!
_____________
Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale "Arboroasa"

12/08/2026

„ERA O PLĂCERE DE A TORTURA. O DISTRACȚIE.” Interviul realizat în anul 2002 de jurnalistul Fabian Anton cu fostul torționar Franz Țandără

Franț Țandără a fost unul dintre cei mai duri torționari pe care i-a avut România comunistă. Născut într-o familie săracă și disfuncțională, abandonat de ambii părinți, după cel de-al Doilea Război Mondial a dus o viață de vagabond, devenind simpatizant al Partidului Comunist în 1946.

Devenind apropiat de Pavel Ștefan, acesta i-a găsit de lucru la sindicatul de la Căile Ferate Române. După o dispută cu tatăl său, Țandără l-a ucis pe tatăl său cu un topor, fiind reținut și condamnat la 12 ani la muncă silnică.

După ce a lucrat o perioadă la Canalul Dunăre-Marea Neagră, servind ca informator al Securității, acesta a susținut că a fost angajat de Securitate pentru a ajuta la torturarea și uciderea prizonierilor politici: “Pacientul pe care îl aveam și trebuia să-l lichidez, crezi că îi dădeam mâncare ? Eu căutam să îl termin. Nu trebuia să-l ținem două zile. În 24 de ore trebuia terminat. Îl aduceau la 11 noaptea, tot la 11 noaptea, a doua zi pleca de acolo, dar rece. Venea cald și pleca rece. De multe ori mă întrebau câte căpățâni am făcut luna asta. Nu mai țineam minte. Făceam una-două căpățâni pe noapte. Interesul în anii ’50 era să scurtăm intelectualii. Trebuiau eliminați toți care au făcut studii la Paris. Fie că au făcut, fie că nu, ni l-au aruncat pe gât că a terminat studiile la Paris.”

Într-o carte care vorbește despre torționari, la numele Franț Țandără, măsurile de tortură aplicate erau strivirea degetelor cu ușa sau bătaia la testicule. „Cei care veneau mai în forță, erau greu de răpus. Eram doar doi oameni. Eu și securistul. Așa că am cerut să-i aducă mai slăbiți. Nemâncați 7-8 zile. Se cunoștea că nu mâncaseră pentru că nu se puteau ține pe picioare. Acelora le strângeam imediat degetele în ușă. Însă, era o satisfacție să-i batem la testicule. O femeie ne-a dat această lecție. Ea îi bătea cu creionul, eu am făcut o nuielușă, de grosimea unui pix. De multe ori, majoritatea mureau. Puțini au scăpat.”

Conform declarațiilor sale, Țandără a ucis și torturat peste 100 de persoane. Șocul a intervenit atunci când, întrebat fiind, acesta a declarat că: “Era o plăcere de a tortura. O distracție. Ideea era să scoatem de la el ce avea de spus. Dacă nu se întâmpla într-o oră, îl terminam. Și dacă mărturisea, tot nu scăpa. Nu aveai de ce să îl lași. Oamenii curați la suflet nu au scăpat. I-am terminat pe toți. În 1953, nu mai exista nimeni de lichidat. Că rămăsese Coposu ? Era o piesă de nimic. Sau Diaconescu. Ce mare piesă a fost ?”

1950 mai 2, Suceava. 📮Tabel cu INFORMATORII care au lucrat în problema bandelor și fugarilor pe raza raioanelor Rădăuți,...
02/08/2026

1950 mai 2, Suceava. 📮Tabel cu INFORMATORII care au lucrat în problema bandelor și fugarilor pe raza raioanelor Rădăuți, Vatra Domei și Suceava 🗃️| 1950 iulie 4, Rădăuți. 🌄Tabel cu FUGARII ȘI DISPĂRUȚII din teritoriul rural al Miliției Județene Rădăuți până la data de 4 iulie 1950

DIRECȚIA REGIONALĂ A MILIȚIEI SUCEAVA SERVIClUL MILIȚIEI JUDICIARE
___________________
©️Bucovineni împotriva comunismului: frații Vasile și George Motrescu / Marian Olaru ; pref.: D. Vatamaniuc : postf: Vasile I. Schipor ; indice: Rodica lațencu. - Suceava : Editura Universității din Suceava. 2006 Index ISBN (10) 973-666-188-1 ; ISBN (13) 978-973-666-188-4 | I. Vatamaniuc, Dimitrie (pref.) II. Schipor, Vasile (postf.)
III. lațencu, Rodica (ed.) 94(498.6)

30/07/2026

O ”MOARTE LEGALĂ”! Ora 21.30, în seara zilei de 29 iulie 1958, Vasile Motrescu este executat prin împușcare în Penitenciarul Botoșani!

Astăzi, la 68 de ani de la cumplita execuție a tatălui său, fiica lui Vasile Motrescu s-a întors în Cimitirul Eternitatea din Botoșani, unde urmașii luptătorului anticomunist au asistat la slujba de pomenire în memoria lui Vasile Motrescu și a tuturor celor care l-au ajutat în perioada în care era fost hăituit de comuniști.

Slujba de pomenire a avut loc la Monumentul foștilor deținuți politici din Cimitirul Eternitatea.

Vasile Motrescu a fost prins în noaptea de 13 spre 14 ianuarie 1958, în urma unei trădări.

A murit la Botoșani, pe 29 iulie 1958, fiind executat prin sentinţa nr. 969 a Tribunalului Militar al Regiunii a 2-a Bucureşti. După ce Prezidiul Marii Adunări Naționale a R.P.R respinsese cererea de grațiere formulată de ”condamnatul la moarte MOTRESCU V. VASILE”.

”Condamnatul la moarte a fost executat prin împușcare cu armă de foc cu spatele (fața) spre grupa de execuție. Execuția a avut loc în ziua de 29 iulie 1958, între orele 21.30 și orele 22. După executare, medicul legist a verificat cadavrul și a constatat moartea condamnatului”, scrie în Procesul verbal din 29 iulie 1958, ora 21.30.

Vasile Motrescu avea 37 de ani.

În EXTRASUL DE MOARTE citim: ”Cauza morții: MOARTE LEGALĂ”.

Vasile Motrescu s-a alăturat grupurilor de rezistență anticomunistă și a trăit aproape un deceniu ascuns în Munții Bucovinei. Este cunoscut și pentru jurnalul pe care l-a scris în anii petrecuți în clandestinitate, un document de o valoare istorică deosebită, care oferă o mărturie directă despre viața celor care s-au opus regimului comunist.

Maria, soţia lui Vasile Motrescu, a fost condamnată în 1956 la 6 ani pentru ajutorul acordat soţului său. A fost eliberată în 1962.

Cei trei fraţi ai lui Vasile Motrescu au fost şi ei condamnaţi, acuzaţi că şi-au ajutat fratele:

Costea (Constantin) a fost condamnat în 1958 la „muncă silnică pe viaţă” pentru că „a găzduit şi ajutat cu alimente pe fugarul Motrescu V.”. A fost eliberat în 1964, în urma unui decret de graţiere.

Gheorghe a fost condamnat în 1952 la 6 luni închisoare, a fost rearestat în 1954 şi condamnat la 3 ani t.g. în 1954 pentru că „având cunoştinţă de acţiunile teroriste ale fratelui său, a omis să-l denunţe”. Eliberat în octombrie 1957, în 1958 este rearestat şi condamnat la „muncă silnică pe viaţă” pentru că „a ajutat cu alimente şi cu bani pe teroristul Motrescu V.”. A fost graţiat în aprilie 1964.

Ioan a fost condamnat în 1958 la „muncă silnică pe viaţă”, fiind eliberat, prin graţiere, în august 1964.

Părinții lui Vasile au fost și ei arestatați:

Pintilie Motrescu a fost arestat în 1950, anchetat de Securitate, judecat şi achitat.

Sofia Motrescu a fost arestată în mai 1958 fiind acuzată de „favorizarea crimei de acte de teroare” (de fapt, ajutor acordat fiului său, Vasile Motrescu). Prin decizia 49/1958 a Tribunalului Militar Bucureşti a fost condamnată la 20 de ani muncă silnică. A fost eliberată în decembrie 1963, în urma unui decret de graţiere.

Tot pentru acordarea de ajutor şi nedenunţarea lui Vasile Motrescu au mai fost condamnaţi şi:

Gheorghe V. Motrescu, condamnat în 1958 la 15 ani muncă silnică
Ilie V. Morescu, condamnat în 1958 la 15 ani muncă silnică

Stiri Botosani

Mulțumim părintelui Vasile Burlacu, preot paroh la Parohia Eternitatea Botoșani , Stiri Botosani, Asociației Foștilor De...
30/07/2026

Mulțumim părintelui Vasile Burlacu, preot paroh la Parohia Eternitatea Botoșani , Stiri Botosani, Asociației Foștilor Deținuți Politici Filiala Botoșani și Asociației Scut Botoşănean pentru alăturarea la acest moment de comemorare!

Ziua Drapelului Național al României - ziua execuției luptătorului Vasile MotrescuPoezia "Dezleagă-te, române" a fost sc...
29/07/2026

Ziua Drapelului Național al României - ziua execuției luptătorului Vasile Motrescu

Poezia "Dezleagă-te, române" a fost scrisă de partizanul anticomunist Vasile Motrescu din Vicovu de Jos în perioada în care a luptat, singur, în munții Bucovinei.

A fost un țăran român, apolitic, nevoit să muncească de mic, cu ambiția de a-și face un rost pe pământ.

La 22 de ani, în 1942, pleacă pe Frontul de Est cu vânătorii de munte și face 2 ani de război, urmați de 12 ani de haiducie. A fost urmărit de regimul comunist și apoi omorât în 1958, la numai 38 de ani.

Acest material este modestul omagiu al asociației noastre pe care îl aducem Imnului Național al României, precum și vicoveanului Vasile Motrescu, care a fost executat de comuniști în 29 iulie 1958, orele 21.30

Versurile sunt creația originală a Partizanului, așa cm le-a scris în jurnalul său.

Poezia "Dezleagă-te, romane" a fost scrisă de partizanul anticomuni...

Address

Remezău
Vicovu De Jos
727605

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Memorialul Vasile Motrescu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Memorialul Vasile Motrescu:

Shortcuts

Share