Valeni Dambovita

07/12/2025

Expoziție etnografica *Dorul de Valeni*.

27/09/2025

Troița de la Poștă. Construită în anul 1956 și restaurată în 2025.

24/06/2025

Ziua Universală a Iei este sărbătorită la 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene

Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de ie fiind atribuit doar cămășii femeiești. Cămașa este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză și cu o deschizătură în partea de sus. Inițial, cămășile erau confecționate din pânză de in sau cânepă, iar mai târziu din mătase și bumbac. Acesta din urmă era folosit ca urzeală pentru bătătura de in și cânepă, mai ales în partea de nord a țării, în timp ce în sud cămășile erau mai frecvent țesute cu borangic. Fața și spatele cămășii se numesc ”stan”, iar partea inferioară ”poale”. Stanul se confecționa din două foi de pânză, iar mâneca din una. Sub braț, cămașa era prevăzută cu așa numita ”pavă”, care oferea comoditate în timpul mișcării.

Ia este, în fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de ”vrăji și pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.

Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Se disting mai multe variante de bază în compoziția decorului de pe mâneci: ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau ”ie cu stele”. Partea din față a cămășii este și ea bogat brodată, prin repetarea acelorași modele existente pe mâneci. Iile brodate cu ”spic” făceau parte din costumul de nuntă din Moldova. Culorile folosite la broderie erau în două — trei nuanțe cromatice, de regulă, dar se broda și cu o singură culoare, de obicei negru.

În timp, finețea materialelor folosite, armonia cromatică, dar și croiul pieselor de port românesc, țesute, croite și brodate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria, dar și de aristocrația feminină a timpului, care au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente.

Familie din Valeni-Dambovita purtand straiele muscelene la o nunta .Pictura realizata d**a o fotografie veche din anul 1969.

18/04/2025

Troita din Vrabii , a fost construita in anul 1908 si renovata in anul 2025.

12/04/2025

Biserica de lemn din satul Mesteacan

12/04/2025

Vedere catre “Valea lui topor”

06/04/2025

24/02/2025

Dragobete

Considerat ca fiind patronul dragostei, al bunei dispoziții, deschizător al primăverii și fiu al Babei Dochia, Dragobetele este întâmpinat cu flori. Tradiția spune că fetele și femeile care nu au fost sărutate în această zi vor fi singure tot anul. De aceea, menirea Dragobetelui este de a le găsi și a le săruta chiar și pe acele fete care nu sunt frumoase.
O altă legendă de ziua iubirii spune că Dragobete s-a numit inițial Dragomir, ce simboliza zeul iubirii. Pentru că nimeni nu știa cine este tatăl lui, se zvonea că ar fi fost zămislit chiar de Duhul Muntelui, în timpul împreunării cu Dochia, când acesta s-a transformat în ceață. La naștere, Dragobete a avut patru ursitoare generoase, care i-au oferit daruri din cele mai alese. Prima ursitoare a fost Primăvara, care i-a oferit iubire. A doua a fost vara, care i-a dăruit dulceața fructelor și căldura dragostei. A treia ursitoare a fost toamna, care i-a dat un fluier pentru a înveseli oamenii cu cântecele lui, iar a patra a fost iarna, care i-a dăruit o îmbrăcăminte albă, imaculată, cu sclipiri de diamante. Cingătoare i-a dat un brâu roșu cusut cu perle. Straiul era conceput astfel încât creștea odată cu flăcăul, rămânând alb ca neaua, oricât l-ar fi purtat. Cu aceste daruri, Dragobete reușea să seducă fiecare fată care îi ieșea în cale, motiv pentru care a devenit un simbol al dragostei și al iubirii.

08/04/2024

Indiferent cine ar castiga alegerile de primar al comunei Valeni-Dambovita , ar trebui sa se gandeasca serios la consolidarea acestui drum judetean, pana nu este prea tarziu si ramanem fara el!

29/02/2024

Se spune ca soarele se preschimba adesea intr-un frumos flacau pentru a veni pe pamant si a dantui in horele de prin sate. Afland despre acest obicei al soarelui, un balaur fioros i-a luat urma pe pamant si l-a rapit, inchizandu-l intr-o temnita a castelului sau.

Intrucat astrul solar nu s-a mai aratat pe cer, pasarile si-au oprit cantecele, iar copii si-au pierdut harul rasului. S-a ivit atunci un tanar temerar, hotarat sa elibereze soarele din robie. Multi oameni au mers alaturi de viteazul fecior pana la castelul balaurului, daruindu-i puterile lor, in asa fel incat sa poata iesi invingator in lupta cu maleficul monstru.

Tanarul a facut drum lung pana la castel. A mers incontinuu vara, apoi toamna, si tot mergand s-a facut si iarna. Cand tocmai se termina iarna, a ajuns la castelul balaurului.

D**a o lupta pe viata si pe moarte, de-a lungul careia a fost grav vatamat, feciorul a reusit sa infranga balaurul si sa izbaveasca din temnita soarele. Sangele izvorat din ranile sale adanci s-a scurs peste imaculata zapada, si, inainte ca primavara sa se faca simtita, tanarul si-a dat duhul.

Pomii au inverzit si au inflorit, pasarile si-au trimis cantecele fericite catre ceruri, iar copii si-au adus aminte a rade in hohote. Oamenii nu au uitat insa vitejia si daruirea viteazului ce eliberase soarele, si, la inceputul fiecarei primaveri, au inceput a impleti snurul martisorului (un nume de alint al lunii martie) dintr-un ciucur rosu, aducand aminte de sangele varsat de fecior, si un ciucur alb, culoarea neintinata a zapezii.

20/01/2024

Iarna