PES Activists Dâmbovița

06/09/2026

Am primit multe căni de-a lungul anilor în Parlamentul European. Cele din fotografii sunt doar câteva dintre cele pe care le-am păstrat. Voi pe care o preferați?

Eu le prefer pe cele produse la noi, în județul Alba, pe care am onoarea să îl reprezint în Parlamentul European. Poate că prea puțini știu că Alba Iulia are o tradiție importantă în industria porțelanului și a ceramicii, iar fabrica Apulum, înființată în 1970, este unul dintre cei mai importanți producători din România și din Europa de Sud-Est.

Așa că da, promovez cu drag lucrurile bune făcute la noi. Un pic de „suveranism” cu produse fabricate în România nu cred că supără pe nimeni. 😄🇷🇴 Până la urmă, patriotismul economic începe și cu lucrurile mici. Acum câțiva ani am promovat, în același spirit, campania .

Cât despre colecția de căni… dacă ar fi să-i ascult pe cei care caută mereu câte un motiv de critică, probabil că acesta este secretul pentru care am fost desemnat anul acesta parlamentarul anului pentru excelență în guvernanță și colaborare europeană și am fost clasat al patrulea cel mai influent eurodeputat. 😄

Glumesc, evident. Pentru asemenea rezultate este nevoie de multe cafele, dar mai ales de multă muncă pentru a mișca lucrurile în Parlamentul European.

Duminică frumoasă! ☕️🇪🇺

06/09/2026

Fondurile europene trebuie să răspundă nevoilor reale ale comunităților locale. De aceea, susțin ca vocea celor care dezvoltă comunitățile și construiesc proiecte să se audă mai puternic la Bruxelles.

Săptămâna aceasta am organizat și am participat, împreună cu primarul municipiului Craiova și președintele Asociației Municipiilor din România, Lia Olguța Vasilescu, și cu directorul ADR Sud-Vest Oltenia, Stelian Bărăgan, la o întâlnire de lucru cu reprezentanții DG REGIO din cadrul Comisiei Europene. Îi felicit pentru modul profesionist în care reprezintă interesele locale și regionale.

Am susținut împreună câteva priorități importante pentru România și pentru regiunea Sud-Vest Oltenia:

➡️ continuarea Fondului pentru o Tranziție Justă și după 2027, pentru ca regiunile afectate de tranziția energetică să beneficieze în continuare de sprijin european;

➡️ mai multă flexibilitate în programarea fondurilor europene, astfel încât autoritățile locale să poată finanța proiectele de care comunitățile au cu adevărat nevoie;

➡️ susținerea investițiilor pentru regenerare urbană și modernizarea orașelor;

➡️ soluții și finanțări europene pentru protejarea zonelor expuse riscului de inundații și pentru creșterea rezilienței comunităților.

Viitorul buget european trebuie construit și împreună cu autoritățile locale. Primarii și comunitățile cunosc cel mai bine problemele din teren, iar vocea lor trebuie să se regăsească în modul în care sunt gândite viitoarele fonduri europene.

Continuăm să susținem la Bruxelles proiectele și interesele comunităților locale din România.

04/09/2026

🇷🇴 Vocea României trebuie să se audă în Europa. Inclusiv atunci când se discută despre marile transformări care ne vor defini viitorul.

Am publicat în prestigioasa revistă europeană The Parliament Magazine un articol despre inteligența artificială, educație și competențele de care avem nevoie pentru ca Europa să rămână competitivă.

Mesajul meu este simplu: revoluția inteligenței artificiale nu trebuie doar urmărită. Trebuie să fim parte din ea. Iar România trebuie să fie printre țările care contribuie cu idei, proiecte și soluții.

Mă bucur cu atât mai mult că, începând cu 1 septembrie, a început oficial implementarea RO AI Factory, proiectul prin care România își construiește propria infrastructură de inteligență artificială și intră direct în rețeaua europeană a fabricilor de AI.

Este un proiect pentru care am lucrat și pe care l-am susținut la nivel european. O reușită importantă pentru România și un exemplu că putem transforma ambiția europeană în investiții concrete acasă.

Trebuie să fim prezenți acolo unde se iau deciziile, să ne facem vocea auzită și, mai ales, să aducem rezultate pentru România.

Articolul meu despre viitorul educației și inteligenței artificiale poate fi citit aici:
https://www.theparliamentmagazine.eu/news/article/the-digital-transformation-of-education-in-europe-cant-wait

04/09/2026

Atacurile la persoană și comparațiile exagerate nu schimbă faptele. Nu voi răspunde în același registru. Oamenii se așteaptă de la noi să ne comportăm altfel. Prefer să clarific punctual afirmațiile și acuzațiile mincinoase lansate de Dan Barna:

1. Dan Barna, în calitate de președinte al USR, a depus o moțiune împreună cu AUR împotriva guvernului PNL-USR. A fost pentru prima dată când s-a încălcat cordonul sanitar împotriva extremismului. Acesta este un fapt. Dan Barna este cel care a girat AUR, iar acest lucru merită reamintit atunci când vorbește ipocrit despre delimitarea față de extremism și apropierea de Putin.

2. Dan Barna, ca șef al delegației USR în Renew, a susținut demersul pentru o rezoluție critică la adresa României. Noi ne-am opus politizării unei dezbateri europene care risca să transforme disputele interne într-un nou atac la adresa țării noastre. De altfel, dezbaterea democratică din grupul de lucru a avut loc fără sincope. A fost blocată doar rezoluția împotriva țării noastre, propusă de USR-Renew.

3. Dan Barna face parte din conducerea politică a unui partid care și-a schimbat succesiv liderii și direcțiile politice. De aceea, cred că ar fi mai util să discutăm despre argumente și consecvență decât despre persoane. Probabil că peste câteva luni vor uita și de Dominic Fritz.

4. Dan Barna a fost unul dintre liderii USR în momentul în care a fost înlăturat guvernul PNL-USR care negociase și redactase PNRR, inclusiv angajamentele privind integritatea despre care discutăm astăzi. Atunci cereau reguli mai dure, acum le resping.

5. Dan Barna este supărat că, spre deosebire de el, eu chiar combat cu consecvență argumentele extremiștilor. Mai mult, minte că sunt membru în Comisia LIBE. Nu sunt. Și nu voi folosi nici limbajul său agresiv.

6. Renew, familia politică europeană din care face parte USR, s-a implicat în demersurile adresate Comisiei Europene privind jalonul de care depind sute de milioane de euro pentru România. În locul atacurilor personale, așteptăm în continuare explicații clare despre aceste demersuri politicianiste.

Dincolo de acest drept la replică, mesajul meu rămâne același: putem avea opinii politice diferite și ne putem contrazice oricât de ferm. Dar la Bruxelles avem responsabilitatea să nu transformăm disputele interne în acțiuni care pot afecta România sau fondurile europene destinate românilor.

De aceea, am propus un pact politic pentru protejarea intereselor economice, financiare și strategice ale României. Cred că ar fi mai util să discutăm despre această propunere decât să ne atacăm pe Facebook. Eu nu vreau să fiu acel tip de politician. Vreau să mă prezint cu decență, argumente și profesionalism. Românii decid ce preferă.

Cât despre căni, mă bucur că au rămas memorabile 🙂 Sunt produse în județul Alba și voi promova întotdeauna cu plăcere lucrurile bune făcute în România. Aici chiar nu avem de ce să ne certăm.

02/09/2026

30/08/2026

20/08/2026

În politică, agresivitatea nu poate ține loc de rezultate. Iar jignirile nu pot ascunde incapacitatea de a găsi soluții.

În ultimele luni, Ilie Bolojan a ales de prea multe ori atacul în locul dialogului. A vorbit despre „șobolani”, „mincinoși”, „iresponsabili” și „piromani”. La fel de agresiv a reacționat la întrebările legitime ale jurnaliștilor privind banii cheltuiți de PNL sau cele legate de întâlnirea controversată cu un judecător CCR înaintea unei decizii importante. Un asemenea limbaj și această atitudine nu rezolvă însă nicio problemă a României.

Mai nou îl atacă pe Bogdan Ivan pentru că vorbește despre adresele trimise de Guvern privind riscul limitării consumului de energie pentru industrie. Dar, în urmă cu doar două săptămâni, chiar Ilie Bolojan vorbea public despre reducerea consumului marilor companii și prezenta, în mod eronat, oprirea producției la Dacia și Ford drept exemplu pentru diminuarea presiunii asupra sistemului energetic.

L-a atacat pe Alexandru Rogobete, numindu-l „piroman” și „iresponsabil”, după ce, cât timp au lucrat împreună în Guvern, rezultatele Ministerului Sănătății erau prezentate drept parte a reformelor și investițiilor realizate de Executiv. Nu poți transforma peste noapte în incompetenți sau iresponsabili toți oamenii care nu mai sunt de acord cu tine.

Și ajungem la problema de fond: ce a reușit, concret, Ilie Bolojan să negocieze pentru România?

Tocmai aflăm chiar de la el că forma Legii salarizării transmisă Comisiei Europene nu a primit acordul așteptat și că sunt necesare noi negocieri. În joc sunt aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.

Mai grav este că nu vorbim despre o negociere serioasă, pregătită temeinic și construită pe argumente solide. Guvernul a trimis la Bruxelles un proiect asupra căruia existau încă divergențe majore în țară, inclusiv în Guvern, și acum încearcă să prezinte reacția Comisiei drept o problemă imposibil de depășit.

Ni s-a spus până acum că „PSD este de vină”. Acum e rândul Uniunii Europene. Ni se spune că „Bruxelles-ul nu acceptă”, că „nu se poate negocia”, că angajamentele din PNRR sunt bătute în cuie.

Fals.

Problema nu este dimensiunea anvelopei salariale, care este oricum legată de evoluția veniturilor bugetare și de respectarea regulilor de responsabilitate fiscală. Problema ține de modul în care alegi să negociezi, nu doar să trimiți un document la Bruxelles și apoi să anunți că „nu se poate”. De altfel, din informațiile apărute în spațiul public, Comisia a criticat și modul în care este construită grila, precum și lipsa de echitate dintre diferitele categorii de angajați. Exact problemele reclamate de sindicate și semnalate și în raportul Băncii Mondiale.

Noi am demonstrat deja că se poate negocia altfel, mai bine, atunci când vii pregătit, cu argumente și soluții.

Am reușit să eliminăm plafonul procentual pentru cheltuielile cu pensiile din PNRR. Am susținut adaptarea costurilor proiectelor în funcție de evoluția inflației. Am insistat pentru mai mulți bani pentru autostrăzi și educație. Am modificat inclusiv legislația aferentă PNRR atunci când realitatea a demonstrat că anumite prevederi trebuie corectate. România și-a renegociat ulterior PNRR de mai multe ori.

Deci se poate.

Europa nu funcționează cu pumnul în masă și nici cu explicația permanentă că „nu se poate”. Europa funcționează prin negociere, credibilitate, argumente și alianțe.

Guvernarea PNL-USR a eșuat în redactarea inițială a PNRR, când nu a introdus finanțări pentru irigații, a inclus creșteri de taxe între angajamente și a fost nevoie de presiune politică pentru alocări mai consistente în domenii esențiale. Acum vedem aceeași incapacitate de negociere într-un moment în care fiecare euro contează pentru România.

România are nevoie acum exact de altă atitudine: mai puține atacuri împotriva celor care au o altă opinie și mai multă capacitate de a construi soluții. Eu aleg alt tip de comportament. De altfel, inclusiv în această postare vin cu argumente, nu cu atacuri sau un limbaj necivilizat.

Iar ideea unui guvern tehnocrat care să preia peste noapte problemele și deciziile ultimelor luni, după ce o asemenea variantă a fost respinsă chiar de cei care astăzi o readuc în discuție, nu poate fi o metodă de a fugi de responsabilitate. Cei care au luat deciziile trebuie să răspundă pentru ele.

Un lider puternic nu este cel care îi atacă pe cei care îl contrazic. Este cel care, atunci când apare o problemă, îi aduce la aceeași masă pe cei mai buni oameni, negociază și o rezolvă.

Partidul Social Democrat își asumă responsabilitatea guvernării. Dar responsabilitatea nu înseamnă să închidem ochii la ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni.

Trebuie să vedem unde s-au dus banii, cine a luat deciziile, cine a blocat proiectele și cine trebuie să răspundă.

Să aprindem lumina.