Tribunalul GORJ

26/05/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Președinții Tribunalelor din România, solidarizându-ne cu pozițiile exprimate de Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și de Consiliul Superior al Magistraturii, atragem atenţia public asupra consecinţelor catastrofale ale proiectului de lege de salarizare, în condiţiile expuse public de ministrul interimar al muncii din guvernul demis al României:

- Textele proiectului vor provoca anomalii traduse în încadrări diferite ale persoanelor în funcţie de data promovării sau recrutării în funcţii publice astfel încât se va ajunge la situaţii în care, ca efect al promovării în grade sau trepte de vechime, drepturile salariale să scadă.

- Nivelul coeficienților de ierarhizare propuși încalcă principiul constituţional al egalităţii între puteri, fără a ţine cont de rolul constituţional al puterii judecătoreşti.

- Singura preocupare a iniţiatorilor a vizat majorarea salariilor demnitarilor, deşi aceştia fac apel la moderaţie în cheltuirea banilor publici.

- Corelată cu noua lege a pensiilor care a determinat diferenţe semnificative între pensiile în plată şi noile pensii, noua lege de salarizare în forma actuală va provoca o nouă scădere a acestui drept, astfel încât în loc de 3 categorii de pensionari în magistratură vor fi patru, fiecare urmând a fi menţinută în plată, cu diferenţe de peste 100% între ele, în condiţii identice de grad şi vechime, ceea ce nu poate fi admis.

Drepturile salariale restante sunt recunoscute tuturor categoriilor profesionale (profesori, medici, poliţişti funcţionari publici, etc), şi sumele datorate de statul român sunt consecinţa incapacităţii factorilor de decizie de a edicta norme clare şi lipsite de echivoc, dar şi iniţiativelor individuale greu de înţeles prin care s-au realizat tot felul de excepţii preferenţiale unor anumite categorii profesionale, discriminând altele.
Neplata unilaterală a acestor drepturi obţinute de cetăţeni potrivit legii a determinat acumularea unor sume care reprezintă expresia neasumării puterii executive, iar nu a exercitării de către cetăţeni a drepturilor lor recunoscute de lege şi de reglementările internaţionale.

Președinții Tribunalelor din România respingem strategia asumată făţiş la nivel politic de demonizare continuă a magistraților pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătățire a nivelului de trai al societăţii şi atragem atenţia public că nu mai suntem dispuşi să acceptăm atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri.

26/05/2026

26/05/2026

Poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

În cursul zilei de 25 mai 2026, a fost publicat Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în raport de care Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţă publică următoarele:

1. Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea justiţiei
Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar.
Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept.

2. Proiectul de lege cuprinde soluţii normative absurde
Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor.
Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv « diferenţa salarială tranzitorie » ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu.
Mai mult decât atât, astfel cm rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate.
Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora.
Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte.

3. Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar
Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.
Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională.
Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare.

Consiliul Superior al Magistraturii

26/05/2026

În timp ce volumul cauzelor aflate pe rolul instanțelor în toate fazele procesuale a crescut cu 11% față de anul trecut în aceeași perioadă, concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate de aproape 2 ani, iar resursele de personal din sistemul judiciar rămân insuficiente.

Creșterea constantă a încărcăturii instanțelor înseamnă o presiune tot mai mare asupra magistraților și personalului auxiliar, cu impact direct asupra capacității administrative a sistemului judiciar de a îndeplini actul de justiție.

La 22 mai 2026 erau deja înregistrate pe rolul instanțelor 2.389.004 dosare în toate fazele procesuale, în timp ce anul trecut în aceeași perioadă volumul cauzelor era de 2.155.793 de dosare.

În condițiile unui deficit de peste 800 de judecători, 4874 de grefieri și 712 asistenți ai judecătorului, performanța instanțelor judecătorești se menține aceeași, cu o rată de soluționare actuală de 102,2%, în linie cu rata de soluționare din 2025 care în aceeași perioadă a fost de 102,4%.

CSM se află în faza finală de elaborare a unui mecanism de gestionare a cauzelor în funcție de capacitatea reală a instanțelor, care să regleze realizarea actului de justiție în condițiile unui deficit major de personal, ce implică un efort foarte mare al magistraților și personalului auxiliar în funcție, și al volumului de activitate în continuă creștere.

Mecanismul elaborat va oferi previzibilitate și transparență cetățenilor cu privire la durata procedurilor judiciare în faza de judecată.

18/05/2026

Acord între Curtea Constituțională a României și Consiliul Superior al Magistraturii privind digitalizarea fluxului de informații

​ Președinta Curții Constituționale a României (CCR), dna. prof. univ. dr. Elena-Simina TĂNĂSESCU, și președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dl. Gheorghe-Liviu ODAGIU, au semnat un acord privind digitalizarea fluxului de informații prin interconectarea sistemelor informatice și schimbul electronic de date în vederea degrevării sarcinilor administrative din sistemul judiciar.

Semnarea acestui acord reflectă angajamentul comun al instituțiilor implicate pentru adaptarea la noile tehnologii și modernizarea infrastructurii judiciare, în sensul eliminării circulației dosarului în format fizic și al optimizării proceselor interne, toate aceste demersuri fiind orientate către creșterea calității serviciului public de justiție, în beneficiul direct al cetățeanului, ca destinatar final al acestor reforme, prin reducerea duratei procedurilor și eficientizarea soluționării cauzelor.

Potrivit acordului, colaborarea se va realiza prin servicii web, constând în transmiterea, prin intermediul platformei ReJust, a încheierilor și hotărârilor judecătorești de sesizare a Curții Constituționale emise de instanțele judecătorești, printr-un mecanism de interconectare cu platforma SIGADOC. Simetric, Curtea Constituțională va avea acces, prin intermediul platformei ReJust, la documentele din dosarul electronic aferente cauzelor aflate pe rolul său, inclusiv la actele procedurale și înscrisurile relevante. De asemenea, jurisprudența Curții Constituționale va fi pusă la dispoziția publicului în cadrul motorului de căutare disponibil pe rejust.ro.

Detalii în linkul din primul comentariu !

14/05/2026

Justiția se realizează pentru oameni. Independența justiției este în primul rând un drept al cetățenilor.

14/05/2026

14/05/2026

Consiliul Superior al Magistraturii solicită public Guvernului României adoptarea de urgență a Memorandumului pentru organizarea concursului de admitere directă în magistratură formulat încă din data de 29 aprilie 2026 și măsuri concrete pentru diminuarea deficitului cronic de personal din sistemul judiciar.

Deși sunt vacante peste 800 de posturi de judecător, iar instanțele au gestionat în 2025 peste 3,6 milioane de dosare și au soluționat peste 2,3 milioane de cauze, solicitările repetate ale Consiliului privind resursele umane au rămas fără răspuns. Numai la data de 14 mai 2026, numărul cauzelor nou intrate este cu peste 105.000 mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

CSM a solicitat din nou alocarea celor 4874 de posturi de grefier și înființarea a 712 posturi de asistent al judecătorului, subliniind că suprasolicitarea cronică a instanțelor afectează funcționarea justiției și dreptul cetățenilor la un act de justiție eficient, în acord cu standardele europene și principiile statului de drept.

Comunicatul integral poate fi accesat aici: https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=299&FolderId=12722&FolderTitle=COMUNICAT%20DE%20PRES%C4%82%20Solicitare%20public%C4%83%20adresat%C4%83%20puterii%20executive%20%C3%AEn%20vederea%20adopt%C4%83rii%20Memorandumului%20pentru%20organizarea%20concursului%20de%20admitere%20direct%C4%83%20%C3%AEn%20magistratur%C4%83%20%C5%9Fi%20al%20cincilea%20apel%20c%C4%83tre%20Guvernul%20Rom%C3%A2niei%20pentru%20m%C4%83suri%20concrete%20%C3%AEn%20vederea%20diminu%C4%83rii%20deficitului%20cronic%20de%20personal-(2026-05-14)

11/05/2026

Eficiența justiției este un beneficiu al cetățenilor: lipsesc 850 de judecători, 4874 de grefieri și 712 asistenți ai judecătorului. Apelurile repetate ale Consiliului au fost ignorate de puterea executivă, iar concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate de aproape 2 ani.