14/09/2026
Muzeul Național al Bucovinei lansează un nou proiect de educație muzeală dedicat copiilor – Misterul frunzelor împietrite. Ce povești pot spune frunzele după mii sau chiar milioane de ani ?
Activitățile vor fi organizate de specialiștii Muzeului de Științele Naturii și cei de la Serviciul Etnografie și se vor desfășura la Muzeul Satului Bucovinean și Hanul Domnesc, în perioada septembrie – noiembrie.
Pornind de la exemplarele paleobotanice, copiii vor descoperi că formele vegetale observate și studiate de oamenii de știință au fost, de-a lungul timpului, privite și interpretate și de comunitățile tradiționale.
Participanții vor observa frunzele, le vor compara cu amprentele vegetale păstrate în roci și vor căuta asemănări cu motivele inspirate din natură prezente în patrimoniul etnografic.
CITIȚI MAI JOS COMUNICATUL MNB:
Muzeul Național al Bucovinei lansează un nou proiect de educație muzeală dedicat copiilor: „MISTERUL FRUNZELOR ÎMPIETRITE. Ce povești pot spune frunzele după mii sau chiar milioane de ani?”.
Proiectul aduce împreună, într-o formulă interdisciplinară atractivă, științele naturii și etnografia, invitând copiii să urmărească povestea frunzei din trecutul îndepărtat al Pământului până în lumea satului tradițional.
Activitățile vor fi organizate de specialiștii Muzeului de Științele Naturii și cei de la Serviciul Etnografie și se vor desfășura la Muzeul Satului Bucovinean și Hanul Domnesc, în perioada septembrie–noiembrie 2026.
Punctul de plecare al acestei călătorii îl reprezintă piese deosebite din patrimoniul paleobotanic al Muzeului Național al Bucovinei – amprente foliare păstrate în material geologic, adevărate „fotografii” naturale ale vegetației care a existat cu mii sau chiar milioane de ani în urmă.
Cum ajunge însă frunza din natură în cultură?
Pornind de la exemplarele paleobotanice, copiii vor descoperi că formele vegetale observate și studiate de oamenii de știință au fost, de-a lungul timpului, privite și interpretate și de comunitățile tradiționale. Frunza trece astfel din natură în cultură, transformându-se în motiv decorativ și simbol, regăsit pe cămăși și alte piese de port popular, pe țesături de interior, pe vase de ceramică sau în decorul sculptat al caselor tradiționale.
Pentru câteva ore, participanții vor deveni mici cercetători ai naturii și patrimoniului. Vor observa frunzele de astăzi, le vor compara cu amprentele vegetale păstrate în roci și vor căuta asemănări cu motivele inspirate din natură prezente în patrimoniul etnografic.
Copiii vor învăța să privească atent forma limbului foliar, nervațiunea, marginile și particularitățile care diferențiază frunzele, dar și să recunoască felul în care aceste forme au fost simplificate, stilizate și reinterpretate în ornamentica tradițională.
Astfel, vor afla cm poate o frunză să-și lase amprenta în timp, cm citesc oamenii de știință aceste urme pentru a reconstitui vegetația de odinioară și cm aceeași lume vegetală a devenit sursă de inspirație pentru oamenii satului tradițional.
Partea practică transformă observația în experiment. Folosind frunze culese din arborii și arbuștii care cresc în spațiile muzeale, copiii își vor realiza propriile amprente în lut, imprimând conturul, nervurile și textura frunzelor. Vor putea observa astfel, chiar sub mâinile lor, cm un element fragil și trecător al naturii poate lăsa o urmă durabilă.
Prin acest proiect, Muzeul Național al Bucovinei construiește o punte între patrimoniul natural și patrimoniul cultural, oferind copiilor o modalitate interactivă de a înțelege legăturile dintre lumea vie, trecutul geologic și creația tradițională.
De la frunza reală la urma păstrată în piatră, de la amprenta realizată în lut la motivul vegetal cusut, țesut, pictat sau sculptat, participanții vor descoperi că natura și cultura spun, de fapt, capitole ale aceleiași povești.
O frunză poate fi studiată, păstrată ca amprentă în piatră, imprimată în lut, cusută pe o cămașă, țesută, pictată sau sculptată. În fiecare dintre aceste forme, ea spune o poveste despre natură, timp și oameni.
