16/09/2026
La Coanda
O, tu Coandă luminată,
Cu firea-n taină adunată,
Arta Domnului cel Sfânt, sabia tătarului păgân,
Stai neclintită-n vânt și ploi, hotar între pământ și drum.
Stai în noroi, dar primăvara
Îți naște iar verdeață-amară,
Mac roșu, mărăcini aprinși,
O, tu Coandă, câmp de vis.
O, tu Coandă largă, toată,
Cu lupta-n tine adunată,
Neînvinsă de Osman Pazvantoğlu, cete rele, foc și fum,
Hoții te-au prădat atunci, te-au ars și te-au lăsat în scrum.
Dar tu, ca firul de lumină,
Ai dat din nou rod și rădăcină,
Holde bogate an de an,
Fără uscăciune, fără teamă, doar belșug și rost curat în lan.
O, tu Coandă din Boian Etern,
Trimiți scrisori din vechiul eter,
Sariene, viteazul, s-a luptat fără răgaz,
Pentru poporul său cel drept, ca un ciocoi bun, nu rău, ci treaz.
O, tu Coandă minunată,
Stai întinsă și verde toată,
Că tot ce cade se ridică, tot ce arde naște gând,
Iar gândul crește-n om lumină, iar Lumina face pământul sfânt.
poezie: Claudiu Niță
fotografie: Claudiu Niță
