REPER Slatina

07/09/2026

Corupția favorizează Extremismul!!!

Valul extremist nu mai este o amenințare îndepărtată.
Rezultatul din Saxonia Anhalt e un semnal pe care Europa nu și-l mai poate permite să îl ignore. AfD a câștigat alegerile regionale cu 43,8% din voturi. Dublu față de 2021.

Prezența la vot nu a fost scăzută. A fost 77,8%, una dintre cele mai ridicate din istoria recentă a landului. Deci nu vorbim de un vot de protest al unei minorități pasive. Vorbim de o majoritate care s-a prezentat la urne și a ales acest program.

Contextul juridic german arată cât de serioasă e situația. Oficiul Federal pentru Protecția Constituției a clasificat AfD drept formațiune extremistă de dreapta confirmată, după o analiză de trei ani. Decizia e contestată acum în instanță, iar un tribunal administrativ a suspendat provizoriu această clasificare până la soluționarea pe fond. Chiar și așa, interzicerea completă a unui partid nu poate fi decisă decât de Curtea Constituțională Federală, la cererea Parlamentului, a landurilor sau a Guvernului. E un prag înalt, pus deliberat acolo, tocmai ca să protejeze pluralismul politic de abuzuri. Germania a învățat din propria istorie cât de repede pot fi erodate instituțiile din interior.

Dar concluzia importantă pentru noi nu e juridică, e politică. Extremismul nu câștigă alegeri prin fraudă sau pentru că lumea nu vine la vot. Câștigă atunci când partidele democratice lasă probleme reale fără răspuns, ani de zile.

Saxonia Anhalt nu e România, dar mecanismul e universal, iar la noi creșterea AUR nu vine din senin.
Vine din 📌neîncrederea în partide, din 📌corupția pe care oamenii o văd zilnic, din 📌spitale și școli care nu funcționează cm ar trebui, din 📌diferențele mari între orașe și sate, între 📌cei care au acces la un sistem care funcționează și cei care nu au. Când oamenii simt că nimeni nu le rezolvă problemele astea de ani întregi, extrema devine o alternativă credibilă în ochii lor.

Răspunsul nu e să avertizăm electoratul moral. Răspunsul e să rezolvăm exact aceste probleme:
✅corupția care fură bani publici,
✅spitale și școli care să funcționeze cu adevărat,
✅un stat care tratează la fel un oraș mare și un sat izolat.

România încă are timp să aleagă alt drum. Dar timpul nu înseamnă eternitate.

06/09/2026

Am trimis Președintelui României un memoriu privind protecția avertizorilor de integritate din sistemul judiciar.

Problema e concretă și gravă: un judecător care semnalează nereguli instituționale poate fi supus unei proceduri disciplinare, fără să știe dacă legea îl protejează sau nu. Ministerul Justiției spune că legea se aplică și magistraților. CSM spune invers, în baza unor note interne fără forță juridică. Riscul e suportat integral de avertizor.

Cerem Președintelui României să își folosească atribuțiile constituționale, de mediere între puterile statului, de transmitere a unui mesaj către Parlament și de prezidare a ședințelor CSM la care participă, pentru a se implica activ și a susține:

1️⃣ Reafirmarea publică a protecției avertizorilor din justiție și aplicarea garanțiilor art. 10 CEDO
2️⃣ Completarea expresă a Legii nr. 361/2022, pentru a fi menționați expres judecători, procurori, grefieri, precum și personalul auxiliar și conex
3️⃣ Un regim special de avertizare în justiție, cu un canal dedicat și protecție efectivă împotriva represaliilor
4️⃣ Reforma legilor justiției: proceduri disciplinare clare, autonomia Inspecției Judiciare, transparență în compunerea completelor
5️⃣ Reafirmarea principiului potrivit căruia apărările întemeiate pe calitatea de avertizor trebuie examinate cu bună-credință și în mod imparțial
6️⃣ O poziție formală și motivată a CSM, nu soluții desprinse din minute de comisie inaccesibile publicului
7️⃣ O consultare publică pentru un cadru normativ clar și lipsit de ambiguități.

❗️Tăcerea și sancționarea celor care avertizează nu protejează justiția. O slăbesc.

Link către memoriu în comentarii.

05/09/2026

Avertismentul directorului Dacia privind situația de la Mioveni ridică o problemă mai largă: competitivitatea economiei românești.
De la Mioveni au plecat aproximativ 1.700 de angajați din 2025 încoace, iar viitoarele generații Duster și Bigster nu mai sunt garantate pentru România. În primul semestru din 2026, producția auto națională a scăzut cu 12,7%.
În același timp, industria din România plătește energia, fără taxe, cu circa 25% peste media europeană și cu aproape 50% mai mult decât în Spania. Taxele sunt la nivelul mediei UE. Problema principală este prețul de bază al energiei.

România are nevoie de un nou model de competitivitate: mai puțin dependent de costuri reduse și mai mult bazat pe energie competitivă, tehnologie, absorbție fonduri orientate spre productivitate si mai puțin spre consum și oameni bine pregătiți.

Companiile au, la rândul lor, responsabilitatea de a investi și de a ține pasul cu transformarea industriei auto. Mărcile chinezești și-au dublat aproape cota pe piața europeană într-un singur an, iar 68% dintre Bigster se vând deja în variantă hibridă. Cererea se schimbă rapid.
Dar și statul are propria temă de făcut:

🔹 energie competitivă pentru industrie. Cadrul european permite deja reducerea prețului energiei pentru marii consumatori industriali. Germania și Bulgaria au aprobat scheme, în timp ce proiectul României, de 2 miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare, nu este încă notificat la Bruxelles. Banii și cadrul legal există. Este nevoie de decizie;

🔹 mai multă producție de energie, rețele, stocare și interconectare, inclusiv deblocarea capacităților la granițele cu Ungaria și Bulgaria;

🔹 stabilitate fiscală și legislativă, fără taxe și reguli schimbate de la un an la altul;

🔹 o politică industrială pentru sectoarele cu valoare adăugată ridicată. România nu participă la niciunul dintre cele două mari proiecte europene pentru lanțul valoric al bateriilor, în timp ce Polonia participă la ambele.

REPER susține tranziția către energie curată, modernizarea rețelelor și o economie competitivă și inovatoare, bazată pe investiții, inițiativă și antreprenoriat.
Convergența reală cu zona euro nu se impune prin salarii mai mari, ci se câștigă prin productivitate, tehnologie și capital. Salariul crește sănătos doar când valoarea produsă crește înaintea lui, nu invers, altfel avem inflație și pierdere de competitivitate, nu convergență.

Semnalul de la Mioveni ridică, în fond, întrebarea despre modelul industrial al României pentru următoarele decenii. Reindustrializarea trebuie să însemne investiții în industriile de azi și de mâine: tehnologie, baterii, componente pentru vehicule electrice, automatizare și cercetare, nu doar menținerea sectoarelor tradiționale.

REPER cere viitorului guvern notificarea la Bruxelles a schemei de sprijin pentru industria mare consumatoare de energie.

02/09/2026

REPER a participat azi la consultarea organizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe marginea noii legi a partidelor politice, prin colegul nostru Radu Eross, președintele Comisiei de Arbitraj.

Am solicitat oficial ca proiectul de lege să fie transmis Comisiei de la Veneția - organismul Consiliului Europei specializat în drept constituțional, ale cărui avize, deși neobligatorii, au girat sau au semnalat probleme la reforme similare din întreaga Europă. Este un test extern firesc pentru orice lege cu impact direct asupra pluralismului politic.

În prim-plan în intervenția noastră a fost transferul de jurisdicție de la Tribunal către AEP în privința deciziilor administrativ-juridicționale legate de partide. Ni se pare cel mai sensibil și riscant aspect al proiectului pentru principiul constituțional al pluralismului politic: o instituție cu legătură politică primește puteri care, până acum, aparțineau exclusiv justiției independente.

Nicăieri în Uniunea Europeană un partid politic nu este dizolvat de o autoritate administrativă; această decizie aparține unei instanțe. Proiectul propune o soluție pe care nu se regaseste nicaieri în Europa: dizolvare administrativă, la sesizarea oricui, cu trecerea patrimoniului la stat.

Alături de această problemă centrală, o analiză aprofundată a proiectului a scos la iveală și alte puncte sensibile:
→ Un partid poate deveni dizolvabil după lipsa din două scrutine succesive de orice tip; în calendarul românesc, posibil la doar un an de la înființare.
→ O simplă întârziere administrativă în transmiterea unui document la AEP poate fi interpretată legal drept dovadă că partidul are „un scop devenit ilicit”.
→ Amenzi identice pentru partide mari, cu subvenții de zeci de milioane, și pentru partide mici, care trăiesc din cotizații.
→ Numele tuturor membrilor fondatori publicate online înainte ca partidul să existe legal; o expunere a opțiunii politice, date sensibile protejate special de dreptul european.
→ Libertatea fundațiilor afiliate partidelor de a desfășura activități editoriale, în paralel cu interdicția expresă de a finanța campanii electorale; o zonă gri care poate deveni rută pentru propagandă finanțată indirect, fără transparență reală.

De asemenea, avem și o problemă mai largă, de fond: legislația electorală românească e stufoasă, formată din legi separate: legea partidelor, legea finanțării partidelor politice, legile pentru alegerile locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, care ar trebui reformate și reunite într-un Cod Electoral.
Observațiile pe proiect se pot trimite până la 20 septembrie la [email protected], iar REPER va trimite observatiile sale detaliat.

REPER a participat azi la consultarea organizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe marginea noii legi a partidelor politice, prin colegul nostru Radu Eross, președintele Comisiei de Arbitraj.

Am solicitat oficial ca proiectul de lege să fie transmis Comisiei de la Veneția - organismul Consiliului Europei specializat în drept constituțional, ale cărui avize, deși neobligatorii, au girat sau au semnalat probleme la reforme similare din întreaga Europă. Este un test extern firesc pentru orice lege cu impact direct asupra pluralismului politic.

În prim-plan în intervenția noastră a fost transferul de jurisdicție de la Tribunal către AEP în privința deciziilor administrativ-juridicționale legate de partide. Ni se pare cel mai sensibil și riscant aspect al proiectului pentru principiul constituțional al pluralismului politic: o instituție cu legătură politică primește puteri care, până acum, aparțineau exclusiv justiției independente.

Nicăieri în Uniunea Europeană un partid politic nu este dizolvat de o autoritate administrativă; această decizie aparține unei instanțe. Proiectul propune o soluție care nu se regaseste nicaieri în Europa: dizolvare administrativă, la sesizarea oricui, cu trecerea patrimoniului la stat.

Alături de această problemă centrală, o analiză aprofundată a proiectului a scos la iveală și alte puncte sensibile:
→ Un partid poate deveni dizolvabil după lipsa din două scrutine succesive de orice tip; în calendarul românesc, posibil la doar un an de la înființare.
→ O simplă întârziere administrativă în transmiterea unui document la AEP poate fi interpretată legal drept dovadă că partidul are „un scop devenit ilicit”.
→ Amenzi identice pentru partide mari, cu subvenții de zeci de milioane, și pentru partide mici, care trăiesc din cotizații.
→ Numele tuturor membrilor fondatori publicate online înainte ca partidul să existe legal; o expunere a opțiunii politice, date sensibile protejate special de dreptul european.
→ Libertatea fundațiilor afiliate partidelor de a desfășura activități editoriale, în paralel cu interdicția expresă de a finanța campanii electorale; o zonă gri care poate deveni rută pentru propagandă finanțată indirect, fără transparență reală.

De asemenea, avem și o problemă mai largă, de fond: legislația electorală românească e stufoasă, formată din legi separate: legea partidelor, legea finanțării partidelor politice, legile pentru alegerile locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, care ar trebui reformate și reunite într-un Cod Electoral.
Observațiile pe proiect se pot trimite până la 20 septembrie la [email protected], iar REPER va trimite observatiile sale detaliat.

01/09/2026

Ilegalitățile din Olt!

Am primit raportul Corpului de Control cu privire la balastierele ilegale din Olt.

Dar să o luăm de la început.Vă rog să vă uitați bine la această poză.
E o balastieră ilegală de pe urmele căreia mafioți locali din județul Olt au făcut sute de milioane de lei profit.
Directoarea Mădălina Ion-Duca de la ABA Olt (de 3 ani) Directorul Adrian Barbu de la SGA Olt (de peste 17 ani) nu au văzut nimic ani de zile la rând.

Aceste balastiere au produs prejudicii de peste 20 de milioane de lei pentru România fix sub ochii conducerii din Administrația Bazinală Olt și din Sistemul de Gospodărirea Apelor Olt.

Concluziile raportului?

Sub oblăduirea directorilor au fost ,,invizibile” exploatări ilegale colosale care au schimbat cu totul relieful din zonă. Companii au săpat ilegal cratere unde nu aveau nicio autorizație să sape un cm.

Sub oblăduirea acestor doi reprezentanți ABA și SGA Olt, controalele din ultimii ani de zile au ajuns la nivelul de ridicol complet: fapte contravenționale constatate în procese verbale, dar nesancționate. Un număr incredibil de mic de controale realizate pe zona de exploatări de agregate minerale. Procese verbale încheiate în urma controalelor fără a fi introduse toate informațiile cerute de lege. Măsuri dispuse care apoi nu au mai fost niciodată verificate dacă erau sau nu îndeplinite.

Compania Mineralport care a extras ilegal peste 5 mil de m3 de agregate minerale, pe o suprafață de 75 de hectare, nu a fost NICIODATĂ CONTROLATĂ ÎN 15 ANI DE ZILE de inspectorii de la ABA Olt!

Compania Pond Star care și ea a exploatat ilegal agregate minerale pe 25 de hectare nu a fost controlată, tot așa, 11 ani de zile între 2010 și 2021. După ce au început controalele, inspectorii doar s-au limitat la a constata în fiecare an că se exploata ilegal, fără nicio autorizație zona respectivă, dar nu au făcut niciodată nicio plângere penală.

Raportul Corpului de Control spune foarte clar:trebuie anunțate parchetele și trebuie luate sacțiunile administrative împotriva conducerii ABA și SGA Olt, precum și împotriva inspectorilor care au încălcat legislația ani de zile la rând.

ANAR are termen 2 luni pentru aplicarea măsurilor stabilite în raport.

27/08/2026

Pe 27 august, Republica Moldova sărbătorește 35 de ani de independență. O independență câștigată prin desprinderea de URSS, apărată în 1992 și pusă astăzi la încercare de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de ingerințe, dezinformare și șantaj energetic.

Prezența la Chișinău a lui Volodimir Zelenski, alături de Maia Sandu și de președintele României, Nicușor Dan, transmite limpede: viitorul Republicii Moldova este decis de cetățenii săi, nu la Moscova. România îi este alături, Ucraina apără securitatea regiunii, iar Uniunea Europeană îi oferă un proiect de pace, dezvoltare și democrație.

Mesajul este întărit de parada din Piața Marii Adunări Naționale. Peste 2.000 de militari și reprezentanți ai structurilor de securitate vor defila alături de grupe port-drapel din România, Ucraina, SUA și alte state europene. Participarea Gărzii Naționale a Carolinei de Nord și a partenerilor europeni arată că Moldova nu este izolată sau abandonată.

Această solidaritate este răspunsul lumii democratice într-o regiune în care Rusia continuă să încalce suveranitatea statelor, inclusiv prin trupele staționate ilegal în regiunea transnistreană. Neutralitatea nu înseamnă vulnerabilitate, iar pacea nu se păstrează prin singurătate.

La 35 de ani de la proclamarea independenței, Republica Moldova privește înainte: spre o societate liberă, sigură și prosperă, cu locul său firesc în Uniunea Europeană. România și Europa trebuie să-i rămână alături până la capăt.

La mulți ani, Republica Moldova! 🇲🇩🇪🇺

26/08/2026

Partidul REPER condamnă ferm menținerea generalului Lucian Pahonțu în funcția de director al SPP de peste 20 de ani, în condițiile informațiilor prezentate de Recorder. Potrivit documentelor și mărturiilor prezentate de jurnaliști, Pahonțu a făcut parte din trupele de Securitate implicate în represiunea din 21 decembrie 1989 și a fost implicat ulterior în reprimarea protestatarilor din Piața Universității, în iunie 1990.

Este foarte grav ca, într-un stat democratic, un om cu un asemenea trecut să rămână de peste două decenii în fruntea unei instituții-cheie pentru securitatea României.

România are nevoie de instituții responsabile în fața societății, loiale democrației, nu de oameni care au servit aparatul represiv al regimului comunist❗️

Cerem de urgență clarificarea acestor informații și o evaluare serioasă a responsabilității generalului Lucian Pahonțu pentru menținerea sa în continuare la conducerea SPP.

REPER a cerut încă din aprilie să nu mai existe amânări inexplicabile în desemnarea conducerii serviciilor pentru că toată această tergiversare afectează credibilitatea instituțională și fragilizează democrația.

24/08/2026

Hotărârea de Guvern care taie bursele sociale ale elevilor pe perioada vacanțelor readuce în discuție o întrebare mai largă: unde caută statul român economii, când datoria publică a depășit 60% din PIB?

REPER înțelege realitatea fiscală și susține disciplina bugetară. Fără ea, România riscă retrogradarea ratingului și costuri mari de împrumut. Am susținut și susținem în continuare direcția asumată de Guvern într-un context extrem de dificil.
Tocmai de aceea, credem că economiile trebuie găsite acolo unde există încă rezerve reale de ineficiență: administratiei publice, instituții publice suprapuse, agenții fără rol clar, sinecuri politice, companii de stat administrate după criterii de partid, nu de performanță. Acolo sunt banii pe care România îi caută.

Problema e că exact aceste reforme întâlnesc cea mai dură rezistență în Parlament. Partidele vocale (direct sau unele si prin vocea sindicatelor ”subordonate”) împotriva austerității pe bursele elevilor sau d**a caz pe salariile din sistemul public devin tăcute sau protectoare când vine vorba de reformă administrativă, desființarea unei agenții inutile sau restructurarea unei companii de stat cu . Vocea se ridică exact acolo unde nu costă politic, și dispare exact acolo unde ar trebui asumată o decizie grea.

Educația merită o grijă specială în acest proces. Nu cerem finanțare suplimentară acum, dar educația nu ar trebui să fie prima linie de de fiecare dată când statul caută reduceri rapide. Un elev care pierde bursa socială pe timpul verii nu e o linie în tabel, e un copil cu șanse tot mai mici de a rămâne în sistemul de învățământ.

Susținem consolidarea fiscală. Cerem doar ca cei vulnerabili să fie ultimii afectați, nu primii, și ca toate partidele să aibă același standard de curaj, indiferent unde le sunt atinse interesele.

20/08/2026

Astăzi, o dronă maritimă a fost neutralizată de un F-16 românesc în apropierea platformelor Neptun Deep.

Incidentul vine după o serie de evenimente care au pus în ultimele săptămâni la încercare securitatea României: drone rusești, încălcări ale spațiului aerian și, acum, o dronă maritimă ajunsă în apropierea unei infrastructuri energetice strategice.

Privite separat, fiecare dintre aceste situații poate avea propria explicație. Privite împreună, ele arată cât de rapid s-a schimbat mediul de securitate din jurul României și cât de importantă este capacitatea statului de a identifica rapid amenințările și de a reacționa eficient.

Într-un război hibrid, intenția din spatele unui incident poate rămâne neclară. E important însă ca riscul să fie evaluat în funcție de tiparul pe care-l conturează repetarea acestor situații. Pentru România, fiecare astfel de caz este și un test al capacității de supraveghere, al mecanismelor de decizie și al pregătirii pentru protejarea infrastructurii critice.

Incidentul are o particularitate importantă.
Platformele Neptun Deep se află în zona economică exclusivă a României, nu în marea teritorială. Nu este vorba, așadar, despre o incursiune pe teritoriul României, ci despre una dintre cele mai importante infrastructuri energetice strategice ale țării.

Reacția autorităților de astăzi arată că România are capacitatea de a interveni atunci când o amenințare este identificată. Următoarea provocare este prevenția: cât de bine pot fi supravegheate astfel de zone, cât de repede poate fi identificată o amenințare și cât de bine sunt coordonate instituțiile românești cu aliații europeni și NATO❓

România are nevoie de capacități moderne de supraveghere și apărare anti-dronă, de protejarea infrastructurii critice și de o coordonare permanentă cu aliații săi. Și are nevoie să verifice constant ce funcționează concret și ce poate fi îmbunătățit, pentru a fi mai bine pregătiți.

19/08/2026

Curtea Constituțională a decis cu privire la Legea ANI. Aplicarea ei lasă însă loc unei interpretări care poate ridica probleme serioase privind respectarea unor principii democratice fundamentale.
Constituția prevede clar că legea produce efecte numai pentru viitor. Introducerea unei consecințe noi pentru fapte și situații juridice încheiate înainte de adoptarea legii ridică o întrebare legitimă despre retroactivitate. Regulile nu ar trebui rescrise după terminarea jocului, pentru a schimba rezultatul.

Integritatea publică trebuie apărată ferm, dar legislația nu poate deveni un instrument pentru eliminarea adversarilor politici.
Astăzi poate fi vizat un ales incomod. Mâine, aceeași practică poate fi întoarsă împotriva oricui. Principiile contează tocmai atunci când aplicarea lor nu ne este convenabilă politic.

Există și o dimensiune europeană.

Articolul 22 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și legislația europeană permit unui cetățean UE să candideze la alegerile locale în statul membru în care locuiește, în aceleași condiții ca cetățenii acelui stat. Dacă încetarea unui asemenea mandat va fi contestată, instanța națională ar putea solicita interpretarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Nu putem anticipa soluția CJUE, dar nici pretinde că dreptul european lipsește din această discuție.

Așteptăm motivarea CCR. Dar nu ne facem iluzii că majoritatea parlamentară PSD-AUR va interveni pentru o lege corectă, constituțională și compatibilă cu obligațiile europene. Nu integritatea publică i-a preocupat pe cei care au construit această majoritate, ci controlul asupra regulilor jocului. Și tocmai asta e periculos: când legea devine instrument de putere, nu cadru de dreptate, ne îndepărtăm de democrație, pas cu pas, lege cu lege.

❗️Termenul pentru jaloanele PNRR este 31 august.

România nu își mai poate permite ca vendetele politice ale unei majorități PSD-AUR să coste țara bani europeni, credibilitate și încă un litigiu internațional.
Cei care au dat jos un guvern reformator printr-o moțiune fără alternativă nu pot fi lăsați acum să decidă, în grabă și după interese proprii, cm arată o lege a integrității publice.

Statul de drept nu se aplică selectiv și nici nu poate fi lăsat pe mâna celor care au demonstrat, constant, că nu îl respectă.