Cultul Eroilor Slănic-Moldova

21/05/2026

🇷🇴 Ne-am adunat astăzi 21 mai 2026 la Monumentul Eroilor Neamului din cartierul Cerdac al orașului Slănic-Moldova nu numai spre a pomeni pe cei care și-au vărsat sângele pentre neam și țară, ci spre a ne întâlni cu sufletul viu al neamului românesc.
🔹 Eroii nu sunt ai trecutului. Ei sunt temelia pe care stă țara aceasta. În pământul care îi acoperă nu odihnesc doar oameni, ci jertfe, credințe și visuri pentru viitorul nostru.
🔹 Un popor care își uită eroii începe să se uite pe sine. De aceea, datoria noastră nu este numai să depunem o floare sau să rostim o rugăciune, ci să păstrăm vrednicia pentru care ei au murit.
🔹 Ei au plecat dintre noi fără să ceară răsplată. Au lăsat în urma lor o țară pe care noi trebuie să o păstrăm unită, dreaptă și demnă.
🙏 Să ne plecăm frunțile cu recunoștință și să spunem, din adâncul inimii:
🙏 Cinste eroilor neamului românesc!
🙏 Dumnezeu să-i odihnească în pace!

17/02/2026

ION GRĂMADĂ – 140 de ani de la naștere
În anul mântuirii 1917, când viforul Marelui Război cuprinsese ținuturile Moldovei, iar pământul patriei era frământat de tunuri și sânge, s-a arătat între cei viteji și numele lui Ion Grămadă, fiu al Bucovinei, cărturar ales și iubitor de neam.
Născut în anul 1886, în satul Zaharești din Bucovina, pe atunci sub stăpânirea austro-ungară, Grămadă s-a arătat din tinerețe aplecat spre carte și istorie. A urmat studii la Cernăuți și la Viena, deprinzând științele trecutului și scrisul ales. A fost istoric, publicist și poet, cunoscut pentru lucrările sale privind istoria românilor din Bucovina și pentru activitatea sa culturală în slujba conștiinței naționale.
Când a izbucnit Marele Război, iar Regatul României a intrat în luptă, în 1916, pentru întregirea neamului, Ion Grămadă a lăsat condeiul și a îmbrăcat haina ostășească. S-a înrolat voluntar în armata română, în rândurile trupelor ce luptau pentru eliberarea provinciilor românești aflate sub stăpânire străină. Nu din silă ori constrângere, ci din voință și credință în idealul național.

DEALUL CIREȘOAIA – LOCUL JERTFEI
Pe Dealul Cireșoaia, din localitatea Slănic-Moldova, în zilele de la sfârșitul lunii august 1917, s-au purtat lupte grele între armata română și trupele austro-ungare și germane. În acea vreme, Moldova era ultimul bastion al statului român, iar apărarea ei se făcea cu preț mare.
În ziua de 27 august 1917, în toiul confruntărilor, Ion Grămadă, aflat în rândurile armatei române, a căzut pe câmpul de luptă, în plină acțiune militară.
Martorii și însemnările militare ale vremii consemnează că luptele de la Cireșoaia au fost de o violență rară: artileria sfărâma coastele dealului, pădurile erau retezate de schije, iar tranșeele se umpleau de fum și strigăt. În acea învălmășeală de foc și pulbere, poetul s-a aflat între cei ce au înaintat spre pozițiile întărite ale adversarului.
Jertfa sa, petrecută la vârsta de 31 de ani, a fost percepută de contemporani drept o împlinire tragică a idealului național pentru care militase prin scris.
Astfel, numele lui Ion Grămadă rămâne legat de Dealul Cireșoaia, ca al unui cărturar care a pecetluit cu viața credința sa în unitatea neamului românesc.

12/02/2026

12/02/2026

În zilele noastre, la cel mai nou zapis al foii ce se cheamă Însemnări Bucovinene, s-au arătat cuvinte alese și cu temei, iscălite de învățatul și meșterul în științe, domnul doctor inginer Leonard Constantin Stafie, sub numele de „Sub steagul neamului – anul memoriei și al unității românești”.
Și scrierea aceasta nu este una de rând, ci cuprinde cu de-amănuntul faptele și ostenelile săvârșite în anul 2025 de ceata adunată sub numele de Grupul de Asociații „Pentru Neam și Țară”. Acolo se pomenesc cercetările tinerimii prin cimitirele eroilor, îndreptarea și înnoirea monumentelor străbune, înfățișări și adunări cuvântătoare (expoziții și simpozioane), cinstirea grănicerilor de odinioară și ivirea cărții ce se cheamă „Umbrele Trecutului, Lumina Prezentului”.
Iar această scriere stă mărturie că aducerea-aminte a istoriei nu este numai umbră de vremuri apuse, ci comoară vie și lucrătoare, din care se hrănesc identitatea, învățătura și demnitatea neamului românesc.

12/02/2026

ZIUA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE - 24 IANUARIE 2026
Ziua Unirii Principatelor Române din anul 1859 și Ziua Internațională a Educației, rânduită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în anul 2018 spre a arăta rolul esențial al învățăturii în asigurarea păcii și a dezvoltării durabile, au fost cinstite împreună printr-o manifestare de suflet și conștiință, căci educația este temelia pe care se clădește orice națiune puternică. Prin școală se dau mai departe valorile, tradițiile și idealurile ce ne definesc ca popor. Nu întâmplător Unirea de la 1859 s-a împlinit prin voință, cultură și învățătură, prin oameni care au înțeles că numai împreună se poate zidi un viitor mai bun.
Programul cultural-artistic pregătit de elevii Școlii din Slănic-Moldova, membri ai „Cercului Elevilor Cultul Eroilor – Slănic-Moldova”, precum și de colegii lor de la Colegiile „Mihai Eminescu” și „N. V. Karpen” din Bacău, ne-a reamintit că duhul Unirii trăiește prin cântec, poezie și tradiție.
Oaspete de seamă a fost Asociația de Tradiții Militare Românești „Regimentul 3 Artilerie 1877” din Bacău, îndrumată cu vrednicie de domnul colonel în rezervă Stelian Cojocaru, care ne-a înfățișat costumele militare din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. De asemenea, distinsa doamnă Mariana Iancu, profesor de istorie la Colegiul „Mihai Eminescu” din Bacău, a făcut o incursiune în vremea dinaintea Unirii, lămurind contextul geopolitic și faptele ce au dus la Mica Unire.
La sfârșit, ne-am prins cu toții, în chip simbolic, în Hora Unirii, gest simplu, dar adânc, care ne-a amintit că unitatea, solidaritatea și educația rămân valorile ce ne țin laolaltă.

12/02/2026

ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI
În ziua de 1 decembrie, în Cimitirul Internațional al Eroilor din Slănic-Moldova, s-a săvârșit o ceremonie solemnă de cinstire a jertfei înaintașilor, la care au fost de față autoritățile locale, reprezentanți ai cultelor religioase, profesori, elevi și cetățeni patrioți, ce au înfruntat frigul și burnița pentru a aduce omagiu eroilor neamului.
În duh de reculegere și respect, cu rugăciune, cuvânt și depuneri de flori, cei prezenți au mărturisit, prin prezența lor, credința și datoria față de memoria celor care au scris cu sângele lor istoria acestei țări.