NOA Sfantu Gheorghe

NOA Sfantu Gheorghe Respectul Omului față de Natură și Animale este inseparabil de respectul reciproc al oamenilor

09/09/2026

ADRIAN GIURGIU A OBSTRUCȚIONAT PREZENTAREA POZIȚIEI NOA ÎN COMISIA PENTRU MEDIU.

ORGANIZATORILOR DE PARTIDE DE VÂNĂTOARE LE-A DAT ÎNSĂ CUVÂNTUL.

Astăzi, a avut loc ședința Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, în care a fost discutată reexaminarea PL-x 218/2026 - 𝐥𝐞𝐠𝐞𝐚 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐢𝐭𝐞 𝐮𝐜𝐢𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐚𝐩𝐞 𝟐.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐧𝐮𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐨𝐢 𝐚𝐧𝐢.

La acest număr se adaugă urșii uciși în cadrul intervențiilor, prin alte derogări și braconaj, precum și cei morți în accidente, deci 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐬𝐭𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐬 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞.

NOA solicitase să prezinte, pe scurt, poziția sa. Președintele Comisiei, deputatul USR Adrian Giurgiu, a refuzat însă să acorde cuvântul reprezentantului nostru.

Pentru a elimina orice pretext, reprezentantul NOA a precizat că solicită să vorbească și în calitate de activist civic. A fost refuzat și în această calitate.

În aceeași ședință au primit însă cuvântul inclusiv organizatori de partide de vânătoare.

𝐀𝐜𝐞𝐬𝐭𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐫𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮 𝐬̦𝐢 𝐨 𝐜𝐞𝐧𝐳𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐯𝐨𝐜𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐢𝐧𝐜𝐨𝐦𝐨𝐝𝐞.

O comisie parlamentară nu poate asculta reprezentanții unor interese care au de câștigat din împușcarea urșilor și, în același timp, să reducă la tăcere partidul și un activist civic care apără animalele și biodiversitatea.

Ce anume nu trebuia să se audă?

-că trebuie interzisă împușcarea femelelor însoțite de pui și trebuie protejate grupurile familiale, pentru a evita inclusiv rămânerea puilor orfani;
-că toate formele de mortalitate trebuie înregistrate într-un sistem național actualizat în timp real, iar efectul lor cumulat asupra stării de conservare a speciei trebuie evaluat;
- că o cotă generală de vânatoare nu identifică urșii care au manifestat un comportament periculos;
- că ursul este un animal protejat de Directiva Habitate, iar aceste cote generale de ucidere încalcă în mod flagrant Directiva, cât și legea naționala de transpunere a Directivei, OUG 57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
-că OUG nr. 81/2021, ale cărei condiții au fost deja relaxate prin OUG nr. 60/2025, permite intervenția imediată, inclusiv letală, asupra urșilor care pun efectiv în pericol oamenii și comunitățile;
- că nu a fost demonstrată o legătură între împușcarea urșilor din habitatul lor natural și reducerea conflictelor din localități;
-că legea permite uciderea a celor mai valoroși urși ai României pentru trofeu;

Acestea sunt probleme concrete, aflate chiar în centrul cererii de reexaminare formulate de Președintele României. Sunt probleme de biodiversitate, conservare și respectare a Directivei Habitate - exact problemele pe care Comisia pentru mediu ar fi trebuit să dorească să le audă.

Dar ședința a avut loc în graba impusă de votul din plen programat pentru ora 10:00. Vocile critice au fost înlăturate, amendamentele nu au putut fi susținute, iar legea trebuia împinsă rapid spre vot.

Mai mult, nici deputata Codruța-Maria Corcheș care formulase și transmisese propuneri concrete de amendare a legii, nu i s-a permis să le prezinte și să le susțină. Acest lucru nu s-a mai întâmplat în nicio comisie parlamentară.

Domnule Adrian Giurgiu, de ce organizatorii de partide de vânătoare au avut dreptul să vorbească, iar Partidul pentru Natură, Oameni și Animale nu?

De ce vocea unui activist pentru protejarea urșilor a fost considerată mai puțin demnă de a fi ascultată decât vocea celor care organizează uciderea lor?

De ce un deputat care vrea să își susțina amendamentele este cenzuarat în Comisia de Mediu?

Președintele unei comisii conduce dezbaterea. 𝐍𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 𝐦𝐢𝐜𝐫𝐨𝐟𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐜𝐞𝐧𝐳𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐯𝐨𝐜𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐢𝐧𝐜𝐨𝐦𝐨𝐝𝐞.

Este cu atât mai grav cu cât acest comportament vine din partea unui deputat USR, partid care invocă permanent transparența, participarea civică și deschiderea instituțiilor.

USR nu poate predica transparența în discursurile publice, iar prin președintele unei comisii parlamentare să practice excluderea și reducerea la tăcere a celor care susțin o poziție incomodă.

𝐀𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞. 𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐞𝐧𝐳𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐢𝐧.

Comisia pentru mediu din Camera Deputaților, sub conducerea lui Adrian Giurgiu, a devenit locul în care reprezentanții intereselor vânătorești primesc microfonul, iar apărătorii naturii sunt obstrucționați.

08/09/2026
05/09/2026

SIGHET - Un bărbat s-a spânzurat după ce neamurile i-au luat câinele și l-au abandonat din cauză că Poliția locală i-a amendat în mod repetat pentru că acesta lătra în curte

30/08/2026

Astăzi, de Ziua Internațională a Câinelui, îi sărbătorim pe cei care ne oferă loialitate, încredere și iubire necondiționată.

Dar nu putem uita că, pentru prea mulți câini din România, viața înseamnă abandon, foame, lanț, abuz sau moarte în adăposturile care ar trebui să îi protejeze.

Avem nevoie de prevenirea abandonului, sterilizare și microcipare, controale reale, sancționarea abuzurilor și adăposturi în care viața și bunăstarea animalelor să fie respectate.

Avem nevoie de autorități care investesc banii publici în prevenție, nu într-un sistem care, în prea multe cazuri, transformă uciderea câinilor într-o afacere.

Dacă vă doriți un câine, adoptați, nu cumpărați!
În adăposturi, în grija organizațiilor și în numeroasele anunțuri de pe rețelele sociale sunt pui și câini de toate vârstele care au nevoie de o familie.

𝐀𝐝𝐨𝐩𝐭𝐚̂𝐧𝐝 𝐮𝐧 𝐜𝐚̂𝐢𝐧𝐞, 𝐧𝐮 𝐯𝐞𝐭̦𝐢 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐚𝐠𝐚 𝐥𝐮𝐦𝐞.
𝐃𝐚𝐫 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐚𝐠𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐥𝐮𝐦𝐞 𝐬𝐞 𝐯𝐚 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚.

Niciun câine nu ar trebui să plătească pentru lipsa de responsabilitate a oamenilor sau pentru eșecul autorităților.

La mulți ani tuturor câinilor - celor care au o familie și celor care încă o așteaptă!

08/08/2026

𝐅𝐚𝐜𝐞𝐦 𝐮𝐧 𝐚𝐩𝐞𝐥 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐭𝐨𝐭̦𝐢 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐮𝐬𝐭̦𝐢𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐚𝐧𝐢𝐦𝐚𝐥𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢.

Comisia Europeană desfășoară o 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚̆
privind Directiva Păsări și Directiva Habitate - cele două acte legislative care stau la baza 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐚𝐧𝐢𝐦𝐚𝐥𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐚̆𝐥𝐛𝐚𝐭𝐢𝐜𝐞, 𝐡𝐚𝐛𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞, 𝐛𝐢𝐨𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 și rețelei Natura 2000 în Uniunea Europeană.

Dacă vă preocupă protecția animalelor sălbatice și a naturii, această consultare vă oferă o 𝐦𝐨𝐝𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐫𝐞𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐚 𝐬𝐮𝐬𝐭̦𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐚 𝐚𝐧𝐢𝐦𝐚𝐥𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐚̆𝐥𝐛𝐚𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢.

📅 Termenul limită este 10 august. Mai sunt doar 2 zile.

𝐂𝐮𝐦 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐭̦𝐢 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚?

1️⃣ Creați un cont EU Login (durează aproximativ 1–2 minute):

https://webgate.ec.europa.eu/cas/eim/external/register.cgi

2️⃣ 𝐂𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭𝐚𝐭̦𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚:

https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/NatureDirectivesPublicConsultationStressTest2026 #

💡 Pentru a facilita completarea consultării, Gallifrey Foundation a pregătit un 𝐠𝐡𝐢𝐝 cu recomandări și explicații pentru fiecare întrebare:

https://ugc.production.linktr.ee/34788eed-1e24-4542-943d-ef350ddf2adc_EU-Birds-Habitats-Consultation-Guide.pdf

🙏 După completarea consultării, vă rugăm să distribuiți această postare și ghidul către organizațiile, grupurile și persoanele implicate în protecția animalelor și a naturii.

𝐅𝐢𝐞𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐭̦𝐢𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆!

25/07/2026
02/07/2026

RO-ALERT și amplificarea fricii și a anxietății colective față de ursul brun

RO-ALERT a fost creat ca instrument național de avertizare și alarmare a populației în cazul unor situații de urgență de amploare și intensitate deosebită.

Aceasta este formularea utilizată în preambulul OUG nr. 46/2019 privind operarea sistemului RO-ALERT și reprezintă punctul de plecare al oricărei discuții despre scopul și limitele utilizării acestui mecanism.

El face parte din arhitectura protecției civile și a managementului situațiilor de urgență, fiind continuatorul modern al mecanismelor clasice de alarmare a populației.

Pentru majoritatea oamenilor, astfel de instrumente evocă evenimente care afectează simultan comunități întregi și impun măsuri colective de protecție: cutremure, inundații majore, incendii de proporții etc.

Cum a ajuns un instrument creat pentru asemenea situații să fie utilizat pentru semnalarea prezenței unui urs?

Și, dacă pentru fiecare astfel de situație ar fi pornite sirenele fizice de alarmare ale unei localități, am considera reacția proporțională?

Aceasta este discuția reală: proporționalitate, criterii și efectele sociale ale utilizării celui mai intruziv mecanism de avertizare pe care îl are statul român.

În vara anului 2021, prin OUG nr. 81/2021, prezența ursului a fost integrată în circuitul permanent al mecanismelor de urgență și al alertării populației. Dincolo de modificările administrative, efectul cel mai profund poate fi altul: schimbarea modului în care societatea este învățată să privească această specie.

Mii de alerte produc o cultură a așteptării permanente a pericolului.

Repetarea continuă a mesajelor de avertizare consolidează asocierea dintre urs și amenințare. Teama punctuală riscă să se transforme într-o stare de anxietate colectivă, inclusiv în comunități care conviețuiesc de generații cu fauna sălbatică.

La Ciolpani și Snagov, populația a fost avertizată printr-un mesaj de tip „alertă extremă” după observarea unui pui de urs în apropierea pădurii Scroviștea. Ulterior, informațiile publice au arătat că animalul nu atacase persoane și nu produsese pagube.

La Moțăieni, un mesaj RO-ALERT a fost transmis după semnalarea unui urs în satul Cucuteni.

Pe Valea Avrigului, într-o zonă aflată la marginea pădurii, semnalarea unui urs a activat același mecanism național de avertizare.

Fiecare astfel de situație poate produce notificări pe mii de telefoane.

Fiecare poate fi urmată de articole de presă, distribuiri pe rețelele sociale și reacții emoționale succesive.

Potrivit datelor prezentate de IGSU la 9 octombrie 2024, de la începutul anului 2024 fuseseră transmise 2.743 de mesaje RO-ALERT, dintre care:

- 1.880 au vizat prezența urșilor;
- 711 au privit fenomene hidro-meteorologice;
- 77 au vizat dispariția copiilor;
- 47 au fost emise pentru incendii;
- 28 au privit alte situații.

În paralel, potrivit datelor prezentate de organizația Salvați Copiii, în perioada 20 mai 2025 - 20 mai 2026 au fost înregistrate - 10.566 de sesizări privind minori dispăruți.

Ce criterii determină utilizarea repetată a RO-ALERT pentru prezența urșilor și de ce același instrument este folosit atât de rar în cazul altor situații care afectează anual mii de familii din România?

Și în ce măsură utilizarea repetată a RO-ALERT pentru semnalarea prezenței urșilor corespunde scopului pentru care acest sistem a fost instituit: avertizarea populației în cazul unor situații de urgență de amploare și intensitate deosebită?

Pentru că 1.880 de alerte nu înseamnă 1.880 de persoane avertizate.

O alertă poate însemna mii sau zeci de mii de telefoane care vibrează.

Adevărata dimensiune a fenomenului nu este dată de numărul alertelor emise, ci de numărul total al notificărilor recepționate de cetățeni și de frecvența cu care mesajele despre pericol sunt repetate și amplificate în spațiul public.

Brașovul ilustrează foarte bine modul în care funcționează astăzi acest mecanism de alertare.
Ani la rând, în cartierul Răcădău, urșii coborau la containerele de gunoi aflate la marginea pădurii. Fenomenul era cunoscut, localizat și strâns legat de accesul facil la hrană antropogenă și de lipsa unor măsuri eficiente de securizare a deșeurilor. Turiștii veneau să fotografieze animalele, iar imaginile făceau parte din identitatea unui cartier construit chiar la limita habitatului natural.

Astăzi, situații similare pot genera mesaje RO-ALERT, breaking news, transmisiuni în direct, distribuiri pe rețelele sociale și sute sau mii de comentarii care cer măsuri tot mai radicale.

S-a schimbat pericolul sau s-a schimbat modul în care instituțiile aleg să comunice aceeași realitate?

Un mesaj RO-ALERT nu produce doar informare. Produce multiplicare. RO-ALERT → presă → Facebook → grupuri → televiziuni → share-uri / comentarii.

Același eveniment este retrăit de societate de mai multe ori, prin canale diferite, fiecare nouă expunere consolidând percepția unui pericol omniprezent.

În literatura privind amplificarea socială a riscului, s-a arătat că instituțiile și mecanismele de comunicare pot influența profund modul în care societățile percep anumite amenințări, dincolo de experiența directă a indivizilor.

În psihologia cognitivă, Daniel Kahneman și Amos Tversky au descris „euristica disponibilității”: oamenii tind să evalueze probabilitatea unui risc în funcție de cât de ușor își pot aminti exemple recente ale acestuia.
Cu cât sunt expuși mai frecvent la alerte și știri despre urși, cu atât pericolul este perceput ca fiind mai prezent și mai probabil, indiferent de experiența directă a majorității populației.

Studiul DataDiggers privind percepția românilor asupra faunei sălbatice subliniază importanța unei comunicări echilibrate și a utilizării responsabile a mecanismelor de avertizare.

La fel de relevant este și fenomenul de „alert fatigue” - oboseala produsă de avertizările repetate.

Ce se întâmplă atunci când apare o urgență reală?

Un cutremur.

O inundație majoră.

Mai reacționează populația?

RO-ALERT a fost creat pentru a proteja populația în fața unor situații excepționale.

Folosirea sa masivă pentru semnalarea prezenței urșilor ridică însă o problemă fundamentală: transformarea unui instrument extraordinar într-un mecanism aproape permanent de producere a anxietății colective și de banalizare a însăși ideii de urgență.

Nu ursul a decis când vibrează telefoanele.

Nu ursul a stabilit criteriile după care este activat principalul sistem național de alarmare.

Acestea sunt alegeri instituționale.

Iar consecințele lor nu se măsoară doar în numărul alertelor emise, ci în milioanele de notificări recepționate, în frica acumulată, în percepțiile colective construite în timp și în radicalizarea treptată a discursului public.

04/06/2026

A căutat miere și a fost ucis pentru asta.

Zilele trecute, un urs foarte tânăr a fost împușcat în comuna Feliceni, județul Harghita.

Un animal aflat la începutul vieții.
Astăzi îl vedem într-o fotografie, întins pe iarbă, fără viață.

În aceeași zonă, cu doar câțiva ani în urmă, un pui de urs era găsit mort, atârnat într-un copac.

Acum, un urs tânăr este împușcat.

Când decizia de a ucide un animal protejat ajunge să fie luată printr-o procedură administrativă locală, viața acelui animal nu mai valorează aproape nimic.

O semnătură, un glonț, o viată luată.

Nu mai contează dacă acel animal este un pericol sau nu.
Contează să fie ucis cât mai repede.

În presa națională nu am găsit nimic despre acest caz. Nu li s-a părut important.

Doar câteva rânduri într-o publicație din Harghita, scrise în limba maghiară,

Apoi liniște.

Ca și cm uciderea unui urs foarte tânăr nu ar ma conta.

Ca și cm viața unui animal emblematic al României nu ar mai avea nicio valoare.

Pentru unii este doar încă un urs ucis.

Pentru noi este încă o viață luată.

Distribuie.

Foto preluată

01/06/2026

𝐔𝐧 𝐩𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐬 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐠𝐚̆𝐬𝐢𝐭 𝐢̂𝐧 𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐫𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯, 𝐩𝐞 𝐓𝐚̂𝐦𝐩𝐚 - 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫, 𝐢̂𝐧𝐟𝐨𝐦𝐞𝐭𝐚𝐭 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐡𝐢𝐝𝐫𝐚𝐭𝐚𝐭, 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐦𝐚𝐦𝐞𝐢 𝐬𝐚𝐥𝐞.

În ultima perioadă au fost uciși mai mulți urși în zona Brașov. Pe sistemul „întâi ucide și apoi gândește”.

La doar câteva zile distanță, un pui de urs de aproximativ 3-4 luni a fost găsit singur pe Tâmpa, într-o stare critică: extrem de slăbit, înfometat și deshidratat - cântărea doar 4 kilograme, deși la vârsta lui ar fi trebuit să aibă dublu.

Zona în care a fost găsit a fost monitorizată, însă ursoaica nu a mai apărut.

Presa a titrat că puiul ar fi fost „abandonat de ursoaică”, lucru de care ne îndoim.
Ursoaicele nu sunt însă cunoscute să își abandonează puii.

Dimpotrivă, la ursul brun, relația dintre mamă și pui este una dintre cele mai puternice din lumea mamiferelor. Puii depind complet de mamă în primele luni de viață, iar separarea de aceasta face supraviețuirea aproape imposibilă.

În spatele fiecărui urs ucis de autoritățile grăbite să apese pe trăgaci, pot exista pui rămași singuri în pădure.

𝐏𝐨𝐭 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚 𝐩𝐮𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐚𝐦𝐧𝐚𝐭̦𝐢 𝐥𝐚 𝐨 𝐦𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐥𝐞𝐧𝐭𝐚̆ 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐢̂𝐧𝐟𝐨𝐦𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞, 𝐝𝐞𝐬𝐡𝐢𝐝𝐫𝐚𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐞𝐱𝐩𝐮𝐧𝐞𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐜𝐨𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐦𝐚𝐦𝐚 𝐥𝐨𝐫 𝐢-𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐚𝐭.

Așa că avem un mesaj pentru autorități:

𝐈̂𝐧 𝐥𝐨𝐜 𝐬𝐚̆ 𝐬𝐚̆𝐫𝐛𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭̦𝐢 𝐬̦𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐯𝐚̆ 𝐥𝐚̆𝐮𝐝𝐚𝐭̦𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐭̦𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐮𝐜𝐢𝐬 𝐮𝐧 𝐮𝐫𝐬, 𝐠𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭̦𝐢-𝐯𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐥𝐚 𝐜𝐞 𝐥𝐚̆𝐬𝐚𝐭̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐮𝐫𝐦𝐚̆.

Poate că, odată cu acel glonț, lăsați în urmă și animale dependente, condamnate să moară încet, în lipsa protecției de care depindeau pentru supraviețuire.

Foto preluată

21/05/2026

Președintele Nicușor Dan a atacat la CCR legea care prevedea
uciderea a 1.718 urși.

Sesizarea trimisă Curții Constituționale ridică exact problemele despre care societatea civilă, experții și numeroase organizații au avertizat în ultimele luni, pe care Parlamentul însă le-a ignorat:

• transformarea derogărilor într-un mecanism generalizat de vânătoare;
• lipsa unei analize reale a măsurilor preventive non-letale;
• afectarea dreptului constituțional la un mediu sănătos;
• încălcarea Directivei Habitate și a dreptului UE;
• stabilirea prin lege a unor cote fixe de ucidere pentru o specie strict protejată, substituind rolul tehnic al Ministerului Mediului.

O tentativă a Parlamentului de a transforma derogările pentru urs într-o vânătoare de trofee.

Gestionarea conflictelor om-urs nu poate însemna uciderea urșilor la scară largă, ci măsuri reale de prevenție, reducere a conflictelor și coexistență.

CCR va analiza încălcarea Constituției României.

Nu am uitat cazul ursului Arthur. Se pare că nici Președintele României. 🇷🇴🐻

Address

Sfântu Gheorghe

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when NOA Sfantu Gheorghe posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to NOA Sfantu Gheorghe:

Shortcuts

Share