Comuna e formata din 2 sate, Negrea si Schela, situate la o distanta aproximativa de 7 km unul de altul. Comuna Schela se afla in judetul Galati, in partea de est a Romaniei aproape de locul in care raul Siret se varsa in Dunare. Ambele sate sunt asezate de o parte si de alta a paraului Lozova. De la marginea sudica a satului Schela pana la raul Siret sunt mai putin de 10 kilometri. Cele doua sate Schela si Negrea, aflate pe Podisul Covurluiului, beneficiaza de terenuri cu sol negru, adecvat culturilor agricole. In ciuda reliefului colinar, panza de apa freatica este la o adancime foarte mica, mai ales de-a lungul vailor care strabat satele, iar solurile sunt bogate in zacaminte petroliere. In 1889 Parlamentul Romaniei a emis o lege care prevedea infiintarea de noi sate pe domeniile care apartineau statului. Una dintre mosiile statului era situata pe raza comunei Branistea, pe locul actual al satului Schela. Pentru infiintarea unei comunitati acolo, Prefectura judetului si Primaria Branistea au organizat o selectie in urma careia au fost impropritarite 782 de familii nevoiase din "plasa" Siretului. In 1894, primele familii si-au luat in primire loturile lor in Schela. DESPRE SCHELA
In 1896 asezarea a fost inregistrata in documentele vremii ca sat si a primit numele de Lascar Catargiu. Schela a purtat acest nume vreme de 78 ani si in primii 14 ani satul a fost afiliat la comuna Branistea. In iunie 1908, satul, care avea deja peste 200 de familii, s-a transformat in comuna si si-a infiintat propria lui Primarie. Noua comuna a luat sub tutela ei si satul Negrea, in perioada 1908-1926. D**a cel de-al doilea razboi mondial, comuna Lascar Catargiu s-a dezvoltat mai rapid decit Negrea. Diriguitorii regimului comunist au hotarit sa schimbe denumirea comunei. Lascar Catargiu fusese Presedintele Partidului Conservator si devenise un personaj istoric dezavuat de regim. In 1964 comuna a primit denumirea actuala: Schela. O contributie decisiva la dezvoltarea comunei Schela a avut-o asezarea ei favorabila, pe artera rutiera centrala a judetului Galati. Satenii din Schela au avut posibilitatea sa lucreze in orasul Galati, facand naveta. Populatia activa nu a migrat spre oras in aceeasi masura in care a facut-o cea din Negrea. Exploatarea petroliera aflata pe teritoriul Schelei a contribuit si ea la mentinerea unei stabilitati a fortei de munca in sat. In plus,in perioada comunista, localitatea Schela a avut parte de una dintre cele mai eficiente administrari ale resurselor agricole si animaliere. Satul Schela a fost, in perioada 1980 -1990, unul dintre polii agriculturii judetului Galati. DESPRE NEGREA
Primele case ale satului Negrea s-au construit probabil pe la 1860 pe cele 2 maluri ale piriului Lozova, intre dealurile Bohotinului si Ibrianului (cuvint cu rezonanta turca, derivat, probabil, din numele Ibrahim). In 1887, asezarea din Negrea a fost inregistrata oficial in scriptele vremii sub denumirea de Costache Negri, d**a numele unui scriitor galatean. Localitatea a purtat acest nume vreme de 45 ani si pina in 1908 satul a fost afiliat comunelor Tulucesti si Smirdan. In 1908 satul Negrea a trecut sub administratia comunei Schela. Desi criteriile administrative ale vremii stabileau ca satul Negrea putea fi comuna, satul a ramas afiliat comunei Schela pina in 1926. In 1926 a devenit comuna si si-a infiintat propria administratie. Dar numele localitatii crea adesea confuzie in rindul oamenilor din zona, caci, la numai 25 km departare de comuna Costache Negri se afla satul Minjina, pe care oamenii locului il stiau drept mosia scriitorului Costache Negri. In mod curent, satului Minjina i se mai spunea si "satul lui Costache Negri". Practic, cind o persoana zicea ca este din Costache Negri, nu se stia exact daca e din Negrea sau din Minjina. Atunci administratia judeteana, ca sa evite confuziile, a hotarit ca satul Minjina e cel indreptatit sa poarte numele scriitorului Costache Negri. In 1932, Negrea a primit numele pe care-l poarta in prezent. In perioada interbelica satul a prosperat, insa d**a cel de-al doilea razboi mondial, dezvoltarea localitatii Negrea a stagnat. Regimul comunist a confiscat terenurile si animalele agricultorilor prosperi din sat.
