Comuna Raciu este o comună din sud-vestul județului Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Raciu (reședința), Siliștea și Șuța Seacă și este străbătută prin partea sa vestică de șoseaua națională DN72 care leagă Târgoviște de Găești. Comuna Raciu este situată în zona de contact a Câmpiei Române cu câmpia premontană a Târgoviştei, zonă de tranziţie între Subcarpaţi şi Câmpia Română, şi sp
re vest, în zona satului Şuţa Seacă, face joncţiunea cu Câmpia Picior de Munte (câmpie premontană la baza sudică a Platformei Cîndeşti). Comuna Raciu beneficiază de un climat temperat continental, marcat de valori termice anuale de plus 10º C şi de precipitaţii totalizând o medie de 500 mm/anual. Reţeaua hidrografică a comunei este compusă din râul Dâmboviţa, ce parcurge o mică parte a comunei în zona de graniţă cu comuna Perşinari, şi pârâurile Suţa şi Şuţa Seacă, ce parcurg toate cele trei sate ale localităţii. Condiţiile geomorfologice, hidrografice şi climatice au determinat dezvoltarea unei faune şi flore specifice regiunii de câmpie.
În pădurile de pe raza localităţii se găsec specii de stejar, fag, carpen, pin şi salcâm. Pădurile şi miriştile din localitate adăpostesc porci misteţi, căpriori, căprioare, iepuri, vulpi, lupi, bursuci, veveriţe. În râul Dâmboviţa se găsesc câteva specii de peşte de apă dulce. Atestare documentară şi evoluţie istorică; toponime;
Ca unitate administrativ-economică este atestată din 1835, iar ca aşezare istorică este atestată la 1627, atunci când este amintit satul Coborâş sau Pogorâş. Siliştea, care indică locul unde a fost vatra satului, este amintită în secolul XVII iar Şuţa Seacă este amintită tot într-un document din secolul XVII. Se crede că în punctul „Ţapă” din Dealul Raciului ar fi fost traşi în ţeapă de către voievodul Vlad Ţepeş solii turci veniţi să încaseze haraciul, lucru nedovedit însă din punct de vedere ştiinţific.
În anul 1810 la Şuţa Seacă erau 65 de case iar la Coborâşu erau 83 de case. În anul 1835 la Raciu erau 48 de gospodării iar la Şuţa Mică erau 35 de gospodării. În anul 1912 comuna Şuţa Seacă avea în componenţă satele Şuţa Seacă, Boboci, Olteni şi Pădureni, cu 1381 de locuitori, iar comuna Raciu, formată din satele Coborâş, Raciu şi Siliştea avea 1000 de locuitori. Un alt recensământ, efectuat în 1937, relevă faptul că în comuna Şuţa Seacă, formată din satele Olteni şi Şuţa, trăiesc 807 locuitori, iar în comuna Raciu 1067 de locuitori. La recensământul din 1970, din populaţia de aproximativ 5731 de locuitori ai comunei Lucieni, în care se încorporase la reforma administrativă din 1968 şi comuna Raciu, satul Raciu deţinea 21%, satul Siliştea 12,2% iar satul Şuţa Seacă 19%. Satul de centru este Raciu, atestat documentar în secolul XIX. Raciu a redevenit comună, începând cu data de 1 ianuarie 2005, prin efectul Legii 546/2004, fiind în prezent comună de rangul II. Sate dispărute: Coborâşu (Pogorâşu), astăzi parte componentă a satului Raciu. Toponime: Dealul Dichiului, Pădurea Dichiului, Dealul Olari, Pădurea Olari, Valea Şuţei, Valea Moaşei, Pădurea Olteni, Valea Seacă, Dealurile Raciu, Şuţa, Olaru, Speriatu, Valea Băleanului, Ţapă, Cumpărătoare Lacul cu Boboci, Ploştină, Expropriere. Monumente istorice ale localităţii
Descoperiri arheologice:
siliştea satului Raciu, sec. XIV – XIX, punctul „Ţapă”;
locul unei bătălii medievale, sec. XV, punctul „Ţapă”
Monument de arhitectură: Biserica din satul Raciu purtând hramul „Sf. Nicolae” – zidită în 1911 şi sfinţită în 1913, pictura Pavel Ionescu;
Monumente comemorative: Troiţa din satul Raciu închinată soldaţilor jerfiţi în Primul Război Mondial;
Monumente ale naturii:
arborele din faţa bisericii, ce datează de la începutul secolului al XVIII-lea;
stejarul sădit în 1928 „în cinstea şi memoria eroilor morţi pentru întregirea neamului (1916 – 1918)”. Populaţia
Comuna Raciu are în prezent o populaţie de 3440 locuitori, reprezentând 1071 de gospodării, amplasate în suprafaţa de 109 ha curţi construcţii. Pe sate situaţia se prezintă astfel:
- Raciu 1555 locuitori;
- Siliştea 918 locuitori;
- Şuţa Seacă 967 locuitori. Populaţia comunei este de naţionalitate română, iar din punct de vedere confesional 98% este de rit creştin ortodox. Mai există şi 70 de adventişti. În raporturile dintre cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice locale adresarea orală şi scrisă este în limba română.