Biblioteca „Nicolae Iorga” Prahova - Secția Bibliografic

Biblioteca „Nicolae Iorga” Prahova - Secția Bibliografic Informații biblioteconomice și culturale

FRANZ KAFKA ( n.3 iulie 1883 – d.3 iunie 1924) a fost un scriitor evreu de origine germană, originar din Praga. Este con...
03/07/2026

FRANZ KAFKA ( n.3 iulie 1883 – d.3 iunie 1924) a fost un scriitor evreu de origine germană, originar din Praga. Este considerat a fi un reprezentant de marca al prozei moderne, având o influență importantă în literatura postbelică.

Scriitorul se naște în Praga, capitala Regatului Boemiei în timpul Imperiului Austro-Ungar, într-o familie de evrei. Folosește limba maternă, germana, pentru toate scrierile sale de mai tarziu. Kafka învață de asemenea limba cehă, franceză, italiană și ebraică.
După terminarea liceului german, continuă studiile în Drept, subiect în care obține și o diplomă de doctorat. Lucrează apoi o periodă scurtă în cadrul unui tribunal, iar apoi profesează ca avocat între anii 1908 si 1922 în cadrul unei firme de asigurări.

La fel ca multe din personajele descrise în operele sale, Franz Kafka rămâne toată viața celibatar. El suferă de diverse afecțiuni psihice, cm ar fi depresia, anxietatea socială, insomnie și ipohondrie.
Scriitorul era un iubitor al naturii și al activităților desfașurate în acest mediu. O altă pasiune a fost teatrul idis, iar spre sfârșitul vieții a adoptat chiar viziuni sioniste.

Simptomele tuberculozei își fac debutul în viața scriitorului în anul 1917, dar Kafka refuză orice tratament, până în anul 1922 când starea lui s-a deteriorat atât de rău încât a fost nevoit să se interneze într-un sanatoriu de langă Viena. Se stinge din viață la 3 iunie 1924, avându-l alături pe doctorul său, Robert Klopstock, și pe iubita sa, Nora Diamant.

Opera lui Franz Kafka este caracterizată de o viziune halucinantă, uneori grotescă, asupra realității, iar parabolele codificate de autor generează adesea foarte multe interpretări. Autorul poate fi considerat un reprezentant al expresionismului și suprarealismului.
Temele abordate de Franz Kafka sunt cele ale alienării, a brutalității fizice și psihologice, conflictul oedipal între tată și fiu, complexitatea uneori absurdă a proceselor birocratice și imposibilitatea omului de a-și înțelege propria existență.

Debutul literar a fost reprezentat de o colecție de 8 schițe reunite sub denumirea de „Contemplare”, publicate în revista literară Hyperion în Munchen.

Cele mai importante opere ale lui Franz Kafka, care și-au dovedit valoarea în timp, sunt romanele „Procesul”, „Castelul” și „America”. În categoria nuvelelor amintim „Metamorfoza”, iar din rândul povestirilor „Verdictul”, „Colonia penitenciară”, „Un artist al foamei”, „Un medic de țară” și „Marele zid chinezesc”.

Postum, i-au fost publicate opere de către executorul său testamentar, Max Brod, acesta încălcându-și promisiunea facută lui Franz Kafka de a arde manuscrisele.

Influența pe care Franz Kafka a exercitat-o prin creația lui literară poate fi vazută în operele scriitorilor de mare calibru precum Jorge Luis Borges, Albert Camus, Jean-Paul Sartre si Gabriel Garcia Marquez

OCTAVIAN PALER (n. 2 iulie 1926, Lisa, județul Făgăraș, actualmente în județul Brașov – d. 7 mai 2007, București) a fost...
02/07/2026

OCTAVIAN PALER (n. 2 iulie 1926, Lisa, județul Făgăraș, actualmente în județul Brașov – d. 7 mai 2007, București) a fost un scriitor, jurnalist, editorialist și om politic român.

Printre cele mai cunoscute cărţi pe care le-a scris şi pe care vi le recomandăm sunt:
- „Viața pe un peron”
- „Aventuri solitare”
- „Poeme”
- „Don Quijote în Est”
- „Autoportret într-o oglindă spartă”
- „Caminante”
- „Calomnii mitologice”

1. „Am observat că viaţa îţi poate fi schimbată în câteva ore de către oameni care nici nu te cunosc.”
2. „Când aveam posibilitatea să-mi îndeplinesc visul, mi-am dat seama că şi pasiunile îmbătrânesc.”
3. „Noi astăzi suntem o ţară de oameni singuri. Atât de singuri, încât până şi nefericiţii nu sunt solidari între ei.”
4. „Eu îmi iubesc ţara, dar din iubirea mea face parte şi disperarea mea de a vedea ce trăim şi cm trăim.”
5. „Ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată.”
6. „Politica nu are principii. Are numai interese.”
7. „Nu dispreţui lucrurile mici. O lumânare poate face oricând ceea ce nu poate face soarele niciodată: să lumineze în întuneric.”
8. „Dragostea e o luptă între doua suflete şi între două trupuri în care uneori nu e niciun învingator, alteori nu e niciun învins.”
9. „Să nu crezi că poţi stabili cursul iubirii. Dacă te consideră vrednic, îţi va îndrepta ea cursul.”
10. „Cine s-a ridicat împotriva tăcerii a riscat totdeauna să se facă tăcere în jurul lui. Oamenii îţi iartă multe, dar nu-ţi iartă când le arăţi cu degetul laşitatea. Ei vor să pară nobili chiar când nu fac nimic pentru asta sau mai ales când nu fac nimic.”
11. „Am învăţat că poţi continua încă mult timp după ce ai spus că nu mai poţi.”
12. „Am învăţat că durează ani să câştigi încrederea şi că doar în câteva secunde poţi să o pierzi.”
13. „Defectele mele sunt principala mea calitate. Defectelor mele le datorez puţinul cât l-am făcut eu în această viaţă.”
14. „Iremediabilă este numai greșeala de a te lăsa strivit.”
15. „Timpul e o fiară care are nesfârşita răbdare de a înghiţi totul.”
16. „Măsurarea vieţii omului nu este în funcţie de timp, ci de buna ei folosire, doar o viaţă trăită pentru alţii este o viaţă care merită trăită.”
17. „Un om care trăieşte în spiritul valorilor ce sprijină viaţa nu va încerca să dovedească nimic; nici sfinţenia, nici bunătatea, nici puterea sa. De aceea oamenii de acest calibru trâiesc mai degrabă în izolare, dar atunci când cerem exprimarea iubirii, s-ar putea să-i întâlnim, iar întâlnirea cu ei ne poate schimba viaţa.”
18. „Una din prejudecăţile lumii noastre este de a pune etichetă, de a clasifica totul; oamenilor li se pare că au şi înţeles ceea ce au clasat.”
19. „Fericirea nu înseamnă să ai ceea ce doreşti, ci să doreşti ceea ce ai.”
20. „Vai de cel care după ce deschide uşa camerei seara nu are cui spune: “Bună seara”.

HERMAN HESSE (n. 2 iulie 1877,Calw, Regatul Württemberg, Imperiul German – d. 9 august 1962, Montagnola, Cantonul Ticino...
02/07/2026

HERMAN HESSE (n. 2 iulie 1877,Calw, Regatul Württemberg, Imperiul German – d. 9 august 1962, Montagnola, Cantonul Ticino, Elveția) scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1946.

Este faimos pentru romanele sale Der Steppenwolf („Lupul de stepă”), Das Glasperlenspiel („Jocul cu mărgele de sticlă”) și „Siddhartha”.

- "Dacă urăști o persoană, urăști ceva în el care face parte din tine. Ceea ce nu face parte din noi înșine nu ne deranjează."
- "Fără cuvinte, fără scriere și fără cărți, nu ar exista istorie, nu ar putea exista nici o noțiune de umanitate".
- "Oh, dragostea nu este acolo ca să ne facă fericiți. Cred că există pentru a ne arăta cât de mult putem îndura".
- "Oamenii cu curaj și caracter întotdeauna par a fi siniștrI celorlalți".
- "Cei care sunt prea leneși și confortabili să gândească pentru ei înșiși și să fie propriii lor judecători respectă legile. Alții își simt legile în interiorul lor."
- „. . . blândețea este mai puternică decât severitatea, apa este mai puternică decât roca, dragostea este mai puternică decât forța."

26 IUNIE - ZIUA DRAPELULUI NAȚIONALÎn fiecare an la data de 26 iunie, se sărbătoreşte Ziua Drapelului Naţional, un eveni...
26/06/2026

26 IUNIE - ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL

În fiecare an la data de 26 iunie, se sărbătoreşte Ziua Drapelului Naţional, un eveniment cu o deosebită încărcătură emoțională pentru fiecare român.

Tricolorul a devenit un simbol al naţiunii româneşti încă de la începutul secolului al XIX-lea când s-a putut remarca prezenţa celor trei culori în drapelul răscoalei conduse de Tudor Vladimirescu și în cadrul căreia li se atribuie pentru prima dată următoarele semnificaţii: „Libertate” (albastrul cerului), „Dreptate” (galbenul ogoarelor), „Frăţie” (roşul sângelui). Însă, începutul adoptării oficiale a tricolorului pe pământ românesc va avea loc în anul 1834, atunci când domnitorul Țării Românești Alexandru Dimitrie Ghica a obținut din partea Imperiului Otoman permisiunea de a pune vaselor românești steagul tricolor compus din culorile roșu, galben și albastru. Astfel, tricolorul va fi folosit pentru identificare încă din deceniul al patrulea din secolul secolului al XIX-lea, deși ca simbol național, avea să fie folosit cel mai mult în Revoluția de la 1848, când, pe lângă cele trei culori, drapelul folosit de revoluționari avea inscripționată și lozinca: „Dreptate și Frăție”.

Tricolorul se va impune ca drapel național în anul 1859, odată cu alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, atunci când culorile drapelului vor fi dispuse pe orizontală, având culoarea albastră plasata în partea de sus a steagului. Abia după venirea la domnie a regelui Carol I, drapelul va avea benzile dispuse pe vertical, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de drapelele principalelor țări europene ce aveau steagul împărțit în mod egal, pe verticală.

Actualul drapel național al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la lance cu culoarea albastră, apoi galben și roșu, cu o proporție de 2:3 între lățime și lungime. Drapelul României este arborat în mod permanent pe edificiile și instituțiilor publice, iar ca pavilion, este permanent arborat pe navele ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice și oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit uzanțelor protocolare din țările respective.

GEORGE ORWELL (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) (n. 25 iunie 1903, India — d. 21 ianuarie 19...
25/06/2026

GEORGE ORWELL (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) (n. 25 iunie 1903, India — d. 21 ianuarie 1950, Londra) a fost un scriitor englez, comentator al radio BBC, editorialist şi reporter. El a luptat ca voluntar în Războiul Civil din Spania de partea comuniştilor. A scris romane, eseuri şi critică literară.

George Orwell este autorul a două faimoase romane satiră în care care atacă totalitarismul:
"Ferma Animalelor" (1945) şi
"O mie nouă sute optzeci şi patru" (1949).

„Ferma animalelor” este o satiră sub forma unei fabule a revoluţiei comuniste din Rusia. Cartea puternic influenţată de experienţele sale din timpul Războiului Civil Spaniol. E o satiră a stalinismului şi a revoluţiei roşii. Pentru că Rusia era aliata Marii Britanii, lui Orwell i-a fost destul de greu să publice o asemenea carte.
Cartea, i-a supărat pe foarte mulţi prieteni cu convingeri de stânga inclusiv pe fostul său editor, Victor Gollancz, care i-a respins-o. Publicată în 1945, Ferma animalelor a ajuns în scurt timp una din cele mai populare cărţi din Marea Britanie.

„O mie nouăsute optzeci şi patru” este ultima carte scrisă de Orwell a fost influenţată de sănătatea sa în declin şi de deziluziile politice faţă de guvernul laburist care a venit la putere ales cu o largă majoritate în alegerile generale din 1945 dar care era departe de propriile sale idei şi viziuni despre socialism.
Publicată în 1949, cartea era o meditaţie asupra destinului tiraniei în viitor. Ea a avut un efect foarte puternic şi numeroase formule şi cuvinte au intrat în vocabularul de zi cu zi.

DRĂGAICA este un ritual de origine agrară, practicat la 24 iunie prin Muntenia, Moldova și Oltenia, în preajma solstițiu...
24/06/2026

DRĂGAICA este un ritual de origine agrară, practicat la 24 iunie prin Muntenia, Moldova și Oltenia, în preajma solstițiului de vară. Ritualul vizează prosperitatea și protecția culturilor, mai ales de cereale. Această sărbătoare coincide cu sărbătoarea creștină a Nașterii Sf. Ioan Botezătorul. Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

Drăgaica se sărbătorește printr-un dans făcut de un grup de 5-10 fete din care una este aleasă, ca Drăgaică. Ea este îmbrăcată ca o mireasă și împodobită cu spice de grâu, în timp ce fetele celelalte se îmbracă în alb, poartă un val pe față în care sunt prinse flori de sânziene, iar în mână țin o coasă. Odată constituit, alaiul Drăgaicei pornește prin sat și pe ogoare. La popasuri, în special la răscruci, fetele se așează în cerc, cântând și executând un dans săltat ale cărui mișcări desenează o cruce.

Se spune că Drăgaica face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni și putrezire. În alte părți această sărbătoare are denumirea de Sânziene, dar și mai multe semnificații.

De asemenea, drăgaica poate desemna și floarea galbenă denumită științific Galium verum, sau sânziană, care de obicei înflorește în perioada ritualului. Dacă florile nu sunt înflorite, este semn rău, înseamnă că ceva a încurcat desfășurarea anului, sau că oamenii au supărat sânzienele

Address

Strada Sbl Erou Calin Catalin 1
Ploiesti
100066

Opening Hours

Monday 07:30 - 19:30
Tuesday 07:30 - 19:30
Wednesday 07:30 - 19:30
Thursday 07:30 - 19:30
Friday 07:30 - 19:30

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Biblioteca „Nicolae Iorga” Prahova - Secția Bibliografic posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share

Category