Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț

11/07/2025

𝙄𝙣𝙛𝙤𝙧𝙢𝙖𝙧𝙚:
"Crearea unui spațiu prietenos pentru audierea minorilor victime ale infracțiunilor în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț"

Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț a finalizat un proiect de o importanță majoră pentru protecția drepturilor minorilor implicați în procedurile judiciare.

În cadrul unității a fost amenajată o zonă destinată exclusiv audierii minorilor, victime ale infracțiunilor. Această inițiativă face parte din proiectul „Protecția victimelor infracțiunilor,” finanțat prin programul „Justiție” al Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021.

Zona amenajată cuprinde două camere special echipate, gândite pentru a facilita o interacțiune delicată și adaptată nevoilor emoţionale ale minorilor în relaţia cu autorităţile. Dotările includ aparatură modernă pentru înregistrări audio-video, ce asigură o interacțiune menită să diminueze stresul resimțit de minori în procedurile judiciare penale. Alegerea mobilierului și a elementelor decorative a fost realizată cu atenție deosebită, vizând crearea unui mediu cald, primitor și adaptat sensibilității celor mici.

Procesul de amenajare a fost coordonat cu sprijinul procurorului specializat în investigarea cauzelor de abuz sexual cu victime minore, în colaborare cu tehnicianul criminalist, ambii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, reuşindu-se astfel configurarea unui spaţiu funcţional şi empatic, adecvat vârstei şi nevoilor emoționale ale copiilor.

Un aspect inedit al proiectului a fost implicarea elevilor talentați ai Liceului de Arte „Victor Brauner” din Piatra Neamț, care au transformat zona de acces spre camerele de audiere într-o operă artistică. Prin picturi vibrante și creative, aceștia au contribuit la crearea unui spațiu prietenos și estetic, menit să aline anxietatea minorilor, cu ocazia participării acestora în cadrul procedurilor penale.

Audierea minorilor se realizează în conformitate cu protocolul N.I.C.H.I.D.-R (National Institute of Child Health and Human Development)- Protocol de interviu cel mai validat , la nivel internaţional de comunitatea ştiinţifică, din punct de vedere al rezultatelor obţinute în urma aplicării lui , recunoscut pentru acurateţea informaţiilor obţinute prin mărturia copiilor victime, protecţia copiilor în ceea ce priveşte riscul re-traumatizării copilului pe durata audierii şi gradul important de depistare a mărturiilor false din partea copilului.

𝑰𝒎𝒑𝒐𝒓𝒕𝒂𝒏𝒕̦𝒂 𝒑𝒓𝒐𝒊𝒆𝒄𝒕𝒖𝒍𝒖𝒊:
Acest demers marchează un pas semnificativ în direcția armonizării procedurilor judiciare, asigurând respectarea principiilor justiției sensibile față de copii. Audierea minorilor victime ale infracțiunilor reprezintă o etapă critică în procesul de investigare, iar cadrul prietenos contribuie la reducerea traumatismelor psihologice asociate cu această experiență.

Spațiul special amenajat este utilizat nu doar în cadrul cauzelor aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, ci și pentru audierea minorilor victime în dosarele instrumentate de procurorii din cadrul unităților locale de parchet din județ. Astfel, se urmărește asigurarea unui standard unitar de protecție a copiilor în cadrul procedurilor judiciare desfășurate la nivelul întregului județ.

Prin acest proiect, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț continuă exemplul de bună practică, promovat de PICCJ si DGASPC, demonstrând că protecția victimelor și profesionalismul pot coexista în cadrul unei abordări moderne și empatice.

⬇️
http://ptneamt.mpublic.ro/presa/2025/2025-07-09_comunicat.htm

09/07/2025

COMUNICAT DE PRESĂ
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii

Având în vedere dezbaterea publică privind salarizarea și condițiile de pensionare ale magistraților, precum și volumul de muncă înregistrat de procurori, dimensiunile și încărcătura schemelor de personal,
Dorind informarea opiniei publice în mod corect,
Secția de procurori a CSM aduce la cunoștință următoarele:

1. În România, parchetele sunt organizate pe 4 grade de jurisdicție, la fel ca și instanțele. În acest sens, în primul grad funcționează 176 de parchete, în al doilea 42, în al treilea 15, iar în al patrulea unul singur – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul căruia funcționează direcțiile specializate. La nivelul primului grad de jurisdicție funcționează 1114 procurori din numărul total de 2284 procurori în activitate, reprezentând 49% din numărul total al procurorilor.
Conform datelor statistice aflate la dispoziția secției, încărcătura medie pe procuror în România în anul 2024 (la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii) a fost de 1.549 de dosare penale, cu vârfuri de încărcare de 5570 dosare pe procuror. Salarizarea acestei categorii de procurori pornește din suma de 10.400 de lei/lunar net putând ajunge, după 25 de ani de muncă, la suma de 16.000 de lei net lunar. La polul opus, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt salarizați cu sume cuprinse între 18.000 lei lunar net și 25.000 lei lunar net.
În plus, trebuie menționat faptul că un număr de peste 900 de procurori din cadrul Ministerului Public reprezentând 39% din totalul procurorilor în activitate sunt salarizați cu sume între 10.400 lei net și 12.954 lei net.
Faptul că în spațiul public sunt vehiculate veniturile brute ale procurorilor cu cele mai mari funcții și cu cea mai mare vechime și prezentate ca regulă de salarizare nu este decât o mostră de informare interesată, creată să genereze discordie.

2. În România există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puţin peste 5.000 sunt cele ale magistraților. Deși acestea din urmă sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, în realitate acestea ocupă un procent de maximum 4% din total.
Modificările legislative continue din ultimii 20 de ani au asimilat magistraților și alte categorii de personal (din justiție sau nu) care nu au îndeplinit funcția de judecător sau procuror, dar au beneficiat și beneficiază de pensie de serviciu, deși vechimea efectivă în magistratură a acestora a fost și de câteva luni. Acest mod de a legifera în funcție de interesele de moment a generat insatisfacție în sistemul judiciar, iar lipsa de predictibilitate a legii de la un mandat legislativ la altul sau de la un guvern la altul nu face altceva decât să desființeze legitima așteptare a magistratului raportat la promisiunile statului față de statutul său.
Proliferarea acestor neadevăruri în spațiul public, profitând de obligația de rezervă (tăcere) a magistraților au făcut din justiție ținta predilectă a celorlalte autorități și a determinat biasarea societății în raport cu justiția, neinteresând că ar afecta însăși fundația statului de drept.

3. Începând cu anul 2017, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost modificată în 3 rânduri, iar dispozițiile referitoare la pensiile de serviciu în 4 rânduri, ultima oară în anul 2023, când s-a și închis jalonul PNRR cu Comisia Europeană care includea acest subiect. La acel moment, s-a agreat, împreună cu celelalte două autorități ale statului reducerea pensiilor, astfel încât pensiile să nu mai depășească salariile în plată, precum și creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 60 de ani, conform unui algoritm acceptat de toate părțile.
De fapt, magistrații semnalaseră încă din anul 2018 aberațiile modificărilor legislative care constituiau, de fapt, invitații de pensionare pentru magistrații care îndeplineau condițiile de vechime. În acest context, faptul că legiuitorul a generat premisa, apoi a acuzat magistrații de deznodământul predictibil nu face decât să creeze consternare în sistemul judiciar și confuzie în societate.
În concluzie, orice altă discuție pe aceeași temă fără implicarea factorilor de decizie ai sistemului judiciar nu face decât să confirme eludarea unor principii precum predictibilitatea sau legitima așteptare.
Sistemul judiciar înțelege preocuparea autorității executive pentru reforma financiară a statului, dar orice discuție despre justiție care nu include justiția nu este decât o formă de a ignora principiul separării puterilor statului și a mecanismului echilibrului între autorități, indispensabile unei democrații europene.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii

25/10/2024

COMUNICAT DE PRESĂ

Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg.-Neamț este împuternicit să aducă la cunoștința publicului următoarele:

I. La data de 24.10.2024 organele de cercetare penală din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Neamț - Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, cu sprijinul lucrătorilor din cadrul I.P.J. Neamţ - Serviciul de Investigaţii Criminale sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.-Neamţ, au efectuat o percheziţie domiciliară la sediul unei persoane fizice de pe raza judeţului Neamţ.

Cercetările derulate în dosarul penal vizează comiterea infracţiunilor de neluarea măsurilor de eliminare totală a substanțelor și preparatelor periculoase care au devenit deșeuri, prev. de art. 98 alin. 5 lit. b din O.U.G. 195/2005, poluarea prin evacuarea, în atmosferă sau pe sol, a unor deșeuri ori substanțe periculoase, prev. de art. 98 alin. 2 lit. a din O.U.G. 195/2005 şi eliminarea, deținerea, păstrarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate, prev. și ped. de art. 66 alin. 1 lit. g din O.U.G. 92/2021 şi privesc activităţile de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase din uz, fără respectarea condiţiilor de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană.

În urma procedeului probatoriu desfăşurat au fost identificate un număr de 96 de caroserii de autovehicule dezmembrate/în curs de dezmembrare, părţi componente, piese și subansamble auto.

Au fost prelevate probe de sol în vederea stabilirii caracteristicilor şi a impactului asupra mediului, bunurile identificate fiind indisponibilizate până la finalizarea cercetărilor în cauză.

În cauză cercetările continuă în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor de fapt care au condus la săvârşirea infracţiunilor şi a persoanelor implicate în activitatea infracţională, în vederea tragerii la răspundere penală.

II. Într-un alt dosar în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de reținere și neplată, încasare și neplată, în cel mult 60 zile de la termenul scadență prevăzut de lege a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la Legea 241/2005, prev. de art. 6 ind. 1 alin. 1 din Legea 241/2005 procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.-Neamț a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului până la concurența sumei de 160.443 lei.



III. Într-o altă cauză, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.-Neamț a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului până la concurența sumei de 119.300 lei într-un alt dosar în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de reținere și neplată, încasare și neplată, în cel mult 60 zile de la termenul scadență prevăzut de lege a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la Legea 241/2005, prev. de art. 6 ind. 1 alin. 1 din Legea 241/2005.

Raportat la actele procedurale efectuate în cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom oferi detalii suplimentare.

Precizăm că aceste activități nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

13/03/2024

COMUNICAT DE PRESĂ

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMŢ este împuternicit să aducă la cunoştinţa publicului următoarele:

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, împreună cu organele de poliţie judiciară din cadrul D.G.A. – Serviciul Judeţean Anticorupţie Neamţ, efectuează cercetări în cadrul unui dosar penal care vizează săvârşirea infracţiunilor de luare şi dare de mită.

Astfel, în perioada octombrie 2023 – ianuarie 2024, inculpata I.V., funcţionar public în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Neamţ – Serviciul Control Legalităţii Actelor Contencios Administrativ şi Procese Electorale - Compartiment Fond Funciar, a pretins suma de 10.000 de lei de la suspectul H.N., după care a primit suma de 1.500 de lei de la acelaşi suspect, în legătură cu o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri depusă la Primăria comunei Dumbrava Roşie, judeţul Neamţ.

La data de 04.01.2024 inculpata I.C., membră a Comisiei locale de fond funciar Dumbrava Roşie, a primit suma de 1.000 lei de la R.M.R., în legătură cu obţinerea titlului de proprietate asupra unei suprafeţe de teren de pe raza comunei Dumbrava Roşie.

Inculpatele I.C. şi I.V. au fost reţinute pentru o perioadă de 24 de ore, la data de 12.03.2024 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ, iar în ziua de 13.03.2024 faţă de cele două inculpate a fost propusă judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Neamţ luarea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile.

Inculpata R.M.R. a fost reţinută pentru o perioadă de 24 de ore la data de 12.03.2024 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ, iar în ziua de 13.03.2024 s-a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

În aceeaşi cauză se efectuează cercetări şi faţă de suspectul M.V., pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de dare de mită, întrucât l-a determinat pe suspectul H.N. să remită inculpatei I.V. suma de 1.500 de lei.

Suspectul M.V. a fost reţinut pentru o perioadă de 24 de ore la data de 13.03.2024 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ.

Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale, reținerea și arestarea preventivă reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități ce nu pot să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.


http://ptneamt.mpublic.ro/presa/2024/2024-03-13_comunicat.htm

10/03/2024

COMUNICAT DE PRESĂ

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMŢ este împuternicit să aducă la cunoştinţa publicului următoarele:



Sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, polițiștii de la I.P.J. NEAMŢ - S.I.C.E., au efectuat în cursul zilei de 07.03.2024, o percheziție domiciliară, în municipiul Roman, jud.Neamt, în cadrul unui dosar penal care vizează săvârșirea infracțiunii evaziune fiscala, în domeniul turismului.



În fapt, din cercetările efectuate în cauză a rezultat că, în perioada 2018-2021, persoana fizica a prestat activităţi producătoare de venituri, respectiv servicii de turism, in mod repetat, în tară si in străinătate şi nu a declarat aceste venituri, ascunzând astfel sursa impozabilă, în scopul sustragerii de la obligaţiile fiscale.



Prejudiciul estimat în cauză este de 687.861,94 lei.



Raportat la actele procedurale efectuate în cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom oferi detalii suplimentare.



Precizăm că aceste activități nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.


http://ptneamt.mpublic.ro/presa/2024/2024-03-08_comunicat.htm

10/03/2024

COMUNICAT DE PRESĂ

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMŢ este împuternicit să aducă la cunoştinţa publicului următoarele:



Polițiștii din cadrul I.P.J. NEAMŢ - S.I.C.E. au efectuat în cursul zilei de azi, 06.03.2024, un număr de 3 percheziții domiciliare, în municipiul Bucureşti şi judeţul Giurgiu, în cadrul unui dosar penal care vizează săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi obţinere ilegală de fonduri cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, în domeniul finanţării acordate din bugetul de stat prin programul START UP NATION.



În fapt, din cercetările efectuate în cauză a rezultat că, începând cu anul 2020, inculpaţii au constituit un grup infracţional organizat în scopul obținerii ilegale de finanțări din fonduri publice, în conformitate cu prevederile OUG nr.10 din 12.01.2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderii mici și mijlocii. Începând cu luna ianuarie 2020, membrii grupării infracționale au procedat la preluarea unui număr de 23 de societăți comerciale care aveau încheiate deja acorduri de finanțare cu Agențiile pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului, atât personal cât şi prin intermediul unor persoane apropiate care au aderat la grupul infracțional organizat, dar şi prin atragerea unor persoane cu o condiție materială precară, de pe raza județului Neamț, persoane care au fost racolate de către inculpatul S.I. și care au aderat la grupul infracţional organizat. Ulterior, prin intermediul celor 23 societăţi comerciale controlate de către liderii grupării infracţionale au fost depuse la Agențiile pentru IMM, Atragere de Invesțiţii și Promovarea Exportului înscrisuri care atestau date false, inexacte sau incomplete, pentru a obține fondurile alocate conform prevederilor O.U.G. nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, în acest fel fiind cauzat un prejudiciu total în sumă de 4.086.037,99 lei.



Investigațiile vizează un număr de 52 persoane fizice și un număr de 45 persoane juridice.



În cauză au fost identificate bunuri mobile și/sau imobile asupra cărora s-au dispus măsuri asigurătorii efective, respectiv utilaje utilizate în industria hotelieră, achiziţionate prin programele START UP .Prejudiciul estimat în cauză este de 4.086.037,99 lei .



Raportat la actele procedurale efectuate în cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom oferi detalii suplimentare.

Precizăm că aceste activități nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

http://ptneamt.mpublic.ro/presa/2024/2024-03-06_comunicat.htm

23/11/2023

COMUNICAT DE PRESĂ

Compartimentul de informare din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ este împuternicit să aducă la cunoştinţă publică următoarele:

La data de 21.11.2023, organele de cercetare penală din cadrul Secţiei nr. 4 Poliţie Rurală Târgu Neamţ au fost sesizate cu privire la faptul că, în jurul orei 19:45, în timp ce inculpata P.M.M. şi persoana vătămată P.V., foşti soţi, se aflau la domiciliul comun situat pe raza judeţului Neamţ, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, între aceştia a izbucnit un conflict verbal şi fizic, ocazie cu care inculpata i-a aplicat persoanei vătămate două lovituri cu un cuţit în zona toracică stânga şi a coapsei drepte, cauzându-i leziuni care au necesitat transportul acesteia la Spitalul Orăşenesc Tg. Neamţ. S-a înregistrat dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 193 al. 1 şi al. 2 din Cod penal raportat la art. 199 al. 1 Cod penal.

Ulterior, cauza a fost declinată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ, efectuându-se cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor, prev. şi ped. de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal cu aplicarea art. 199 al. 1 Cod penal.

Prin referatul din data de 22.11.2023, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț a sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Neamţ, cu propunere de luare a măsurii arestării preventive a inculpatei P.M.M., pe o perioadă de 30 de zile, cerere admisă prin încheierea pronunţată de Tribunalul Neamţ la data de 22.11.2023, în dosarul nr. 2451/103/2023.

Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale, reținerea și arestarea preventivă reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități ce nu pot să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Nr. 8442/VIII-3/2023
Data: 23.11.2023

Compartimentul de informare din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ este împuternicit să aducă la cunoştinţă publică următoarele:

24/09/2023

SCURTĂ PREZENTARE ISTORICĂ


Pe teritoriul actual al României, activitatea judecătorească a apărut şi a evoluat odată cu organizarea statală. La început, activitatea judiciară era realizată împreună cu celelalte activităţi ale statului, neavând un caracter independent şi nefiind exercitată de persoane specializate.

Primele menţiuni privind instituţia datează din 1831, când Regulamentul Organic al Valahiei a prevăzut înfiinţarea Ministerului Public. În Moldova, Ministerul Public a fost instituit printr-o lege din 26 martie 1862.

Prin Legea de organizare judiciară din 9 iulie 1865, Ministerul Public a fost organizat după principiile stabilite în Franţa, ţara de origine a instituţiei. Conform acestei legi, procurorii erau organizaţi în parchete pe lângă instanţele judecătoreşti, cu misiunea de a reprezenta societatea, de a supraveghea respectarea legilor în activitatea judiciară şi executarea hotărârilor. Ulterior, au fost adoptate o serie de legi de organizare judecătorească, fără a aduce schimbări substanţiale în funcţiile şi principiile de organizare ale ministerului public, ci doar unele modificări privind structura parchetelor şi statutul procurorilor.

Ministerul Public era compus din procurorii numiţi de şeful statului, având calitatea de magistraţi.

După unirea într-un singur stat a tuturor provinciilor române, în 1918, a existat o preocupare de armonizare a legislaţiei pe întregul teritoriu naţional, inclusiv în ceea ce priveşte organizarea puterii judecătoreşti.

Legea de organizare judecătorească din 24 iunie 1924 are dispoziţii privind structura Ministerului Public, însă în privinţa competenţelor şi a modulului de acţiune, face trimitere la Codul de procedură penală.

După 1945, România a intrat într-o etapă nouă a istoriei sale, când, treptat, în organizarea judecătorească apar influenţe sovietice.

Prin Decretul nr. 2 din 22 aprilie 1948 privind organizarea şi funcţionarea Parchetului s-a stabilit că „Parchetul supraveghează respectarea legilor penale, atât de către funcţionarii publici, cât şi de ceilalţi cetăţeni”. Principala sarcină era vegherea la urmărirea şi pedepsirea crimelor împotriva ordinii şi libertăţii democratice a intereselor economice, independenţei naţionale şi suveranităţii statului român.

Parchetul funcţiona sub conducerea ministrului justiţiei. Procurorii se bucurau de stabilitate.

Procurorul general era numit de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale, la propunerea Guvernului, după recomandarea ministrului justiţiei.

Legea nr. 6/1952 pentru înfiinţarea şi organizarea Procuraturii elimina din textele legislative sintagma „Minister Public” înlocuind-o cu termenul „procuror” iar Parchetul este numit Procuratura.

Noua instituţie astfel creată era un organ independent, subordonat exclusiv organului suprem al puterii de stat şi Consiliului de Miniştri. Procurorul general era numit de Marea Adunare Naţională. Procuratura exercita activitatea de supraveghere şi asigurare a respectării legii, apără drepturile şi interesele legale ale cetăţenilor.

A fost înfiinţată Procuratura Generală ca aparat central de conducere a tuturor unităţilor de procuratură formată din 8 direcţii şi 3 servicii.

Odată cu adoptarea Legii nr. 60/1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii, a Codului penal şi a Codului de procedură penală, România devine prima ţară din Europa centrală şi de Est care reintroduce în legislaţie principii procesual penale europene, eliminând influenţele sovietice.

Legea prevedea dreptul procurorului de a da dispoziţii obligatorii şi de a lua măsuri cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală, precum şi de a încuviinţa, autoriza, confirma sau infirma actele şi măsurile procesuale ale organului de urmărire penală.

Se consacra dreptul procurorului de a efectua orice act de urmărire în orice cauză şi obligativitatea efectuării urmăririi în cazurile prevăzute de lege.

Atribuţiile organelor procuraturii se exercitau numai în baza legii şi a dispoziţiilor organelor ierarhic superioare.

Procurorul ierarhic superior putea să îndeplinească oricare din atribuţiile procurorilor din subordine sau să suspende ori să anuleze dispoziţiile acestora.

În decembrie 1991 a fost adoptată noua Constituţie a României, cu modificările şi completările efectuate în 2003, care reflectă schimbările democratice produse în ţară în decembrie 1989 şi consacră o serie de principii noi în ceea ce priveşte activitatea judecătorească.

La 1 iulie 1993 a intrat în vigoare Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, care, în conformitate cu prevederile constituţionale, reintroduce termenul de „minister public", punând bazele organizării şi funcţionării noii instituţii.

S-a recunoscut calitatea de magistrat procurorului şi dreptul acestuia la stabilitate în funcţie.

Prin această lege a fost eliminată din competenţa procurorului atribuţia de supraveghere generală, păstrându-i-se numai atribuţiile judiciare.

În urma modificării din 1996, a fost eliminată denumirea de Parchet General şi a fost instituită funcţia de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel.

Ulterior revizuirii Constituţiei prin Legea nr. 429 din 13 octombrie 2003, au fost adoptate Legea nr. 303 din 28 mai 2004 privind statutul magistraţilor (denumire modificată în 2005 prin înlocuirea termenului „magistraţi” cu „judecători şi procurori”) şi Legea nr. 304 din 28 mai 2004 privind organizarea judiciară, care au înlocuit Legea nr. 92/1992, armonizând legislaţia română cu cea europeană, în procesul de pregătire a integrării României în Uniunea Europeană.

S-a statuat independenţa procurorului în soluţiile pe care le dispune, iar cariera magistratului a trecut în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, au fost reglementate noile structuri specializate de combatere a corupţiei şi crimei organizate.

13/05/2023

12/05/2023

Anunț privind organizarea concursului pentru ocuparea postului vacant de muncitor(personal contractual), pe perioadă nedeterminată, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț:

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău organizează la sediul Parchetului de
pe lângă Tribunalul Neamț din Piatra Neamt, str. Mihai Eminescu nr. 28, jud. Neamt, în
perioada 23-25.05.2023, concurs pentru ocuparea postului vacant de muncitor (personal contractual), pe perioadă nedeterminată, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ-1post.

Concursul se desfășoară potrivit dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea nr. 1336/28.10.2022
pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea i dezvoltarea carierei
personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice.

Condiţile specifice necesare în vederea participării la concurs și a ocupării funcţiei
contractuale stabilite pe baza atribuţiilor corespunzătoare postului, sunt:
-Studii generale
-Vechimea minimă ìn muncă: nu se solicită

Relaţii suplimentare pot fi obţinute la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamt, la
telefon 0233/21 1341.