Curtea de Apel Oradea

02/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la adoptarea unor forme de protest de către grefierii membrii ai Sindicatului Naţional al Grefiei Judiciare-DICASTERIAL, Curtea de Apel Oradea aduce la cunoştinţa opiniei publice faptul că activitatea instanţei se va desfăşura în intervalul 2-5 iunie 2026 în condiţii normale, fără disfuncţionalităţi.
Şedinţele de judecată se vor derula conform planificărilor stabilite anterior, iar activitatea tuturor compartimentelor administrative ale instanţei va avea loc fără modificări ale programului cu publicul.

CURTEA DE APEL ORADEA
Biroul de Informare şi Relaţii Publice

27/05/2026

COMUNICAT COMUN AL PREŞEDINŢILOR CURŢILOR DE APEL

În contextul publicării proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, preşedinţii curţilor de apel din România îşi manifestă public îngrijorarea faţă de atacurile fără precedent la integritatea şi stabilitatea statală a României, întrucât această iniţiativă legislativă îşi propune, deliberat, desfiinţarea şi reconfigurarea instituţională prin deprofesionalizarea unor domenii esenţiale şi afirmarea diletantismului ca politică de stat.
Independenţa şi imparţialitatea judecătorului sunt condiţii prealabile şi indispensabile pentru funcţionarea oricărei democraţii, justiţia fiind una dintre cele trei puteri ale statului.
Componenta financiară este una esenţială în orice stat de drept ce promovează valorile europene, aplicabilă oricărei profesii, atâta timp cât remuneraţia reprezintă contraprestaţia pentru munca depusă fiind direct proporţională cu importanţa şi calitatea muncii prestate.
Astfel, luăm act cu îngrijorare că profesii încărcate de responsabilitate şi nivel de pregătire ridicat, care în condiţii de maturitate politică, construiesc societăţi sănătoase, cm ar
fi, spre exemplu, cadrele didactice, medicii sau judecătorii reclamă, în paradigma politică a unui guvern demis, un nivel de salarizare scăzut în numele unei nevoi de echitate socială specifică statelor autoritare, incongruente şi dispreţuitoare din perspectiva valorilor
democratice.
Am asistat cm printr-un mecanism extrem de riguros calibrat şi articulat, sistemul judiciar a fost stigmatizat şi demonizat pentru a masca deficienţe economice şi a distrage atenţia de la adevărata responsabilitate şi problemele reale ale societăţii.
Având în vedere declaraţiile recente ale unor membri ai puterii executive privind datoriile statului către sistemul judiciar, precum şi proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, preşedinţii curţilor de apel susţin în mod ferm declaraţiile publice argumentate ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Consiliului Superior al Magistraturii.
Evaluarea de către executiv a legalităţii hotărârilor udecătoreşti definitive reprezintă un derapaj fără precedent într-o democraţie, care are aptitudinea de a deschide calea abuzului politicianului care astfel anulează principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, dobândind capacitatea de a interveni arbitrar şi abuziv în orice tip de relaţii sociale ignorând orice hotărâre judecătorească definitivă.
În acest sens, vehicularea unor cifre menite să provoace panică în rândul populaţiei, cu privire la datoriile statului faţă de sistemul judiciar, tinde să determine culpabilizarea fără temei a judecătorilor pentru problemele cu care se confruntă economia, consecinţă a greşelilor factorului politic, mascând, totodată, cauza reală a deficitelor bugetare, dar şi nevoia de anihilare a puterii judecătoreşti.

Subliniem că aceste probleme nu sunt şi nu pot fi imputate judecătorilor, ci sunt efectul deficienţelor legislative perpetue specifice ultimilor 20 de ani la nivelul mai multor categorii socio-profesionale.
Apreciem că un stat în care puterea judecătorească este atacată constant, fiind mereu culpabilizată pentru exerciţiul iresponsabil şi empiric al puterii de către decidentul politic, nu
mai poate fi catalogat ca fiind un stat democratic în care echilibrul dintre cele trei puteri este respectat, ci un stat în care hazardul este creat pentru a impune impostura ca reper socio-politic şi cultural.
Considerăm, de asemenea, că niciun program strategic de reforme și investiții la nivel european - PNRR, nu poate fundamenta politicile de sărăcire a populaţiei, pentru că un astfel de discurs lipseşte de sens raţiunea de a fi a Uniunii Europene organizată în jurul nevoii de prosperitate a membrilor ei.
Aşadar, simulând o nevoie de asanare a unor inechităţi sociale, asistăm, de fapt, la o afirmare pe scena politică a unor evidente conduite dictatoriale prin exerciţiul ilegitim al
puterii publice, atâta timp cât acest proiect legislativ ignoră principii juridice fundamentale, fiind o dovadă fermă a improvizaţiei, deprofesionalizării şi perpetuării dispreţului în lipsa unei culturi a dialogului interinstituţional.
În consecinţă, reiterăm, în mod ferm, faptul că desfiinţarea, de către politicieni, a principiilor ce stau la baza statului de drept, democratic, ne determină să acţionăm prin toate mijloacele puse la dispoziţie de lege pentru a susţine stabilitatea statutului judecătorului şi independenţa justiţiei, esenţă a puterii judecătoreşti, garantată constituţional, în scopul asigurării dreptului cetăţenilor la un proces echitabil, cu componentele pe care acest concept le include şi a supravieţuirii statului de drept.

Judecător Oana Maria Petraşcu, preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia
Judecător Ionela-Diana Pătraşc-Bălan, preşedinta Curţii de Apel Bacău
Judecător Daniela Niculeasa, preşedinta Curţii de Apel Braşov
Judecător Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti
Judecător Dana Cristina Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj
Judecător Gabriel Mustaţă, preşedintele Curţii de Apel Constanţa
3
Judecător Manuela Cristina Berceanu, preşedinta Curţii de Apel Craiova
Judecător Adinan Halil, preşedintele Curţii de Apel Galaţi
Judecător Anda Crișu Ciocîntă, preşedinta Curţii de Apel Iaşi
Judecător Florica Roman, preşedinta Curţii de Apel Oradea
Judecător Mihai Bogdan Mateescu, preşedintele Curţii de Apel Piteşti
Judecător Oliviu-Corneliu Șologon, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti
Judecător Anca Cazacu, preşedinta Curţii de Apel Suceava
Judecător Maria Cristina Dica, preşedinta Curţii de Apel Timişoara
Judecător Teodora Albu, preşedinta Curţii de Apel Târgu Mureş
Judecător col. Petre Valentin Bădița, preşedintele Curţii Militare de Apel

27/05/2026

Poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

În cursul zilei de 25 mai 2026, a fost publicat Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în raport de care Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţă publică următoarele:

1. Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea justiţiei
Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar.
Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept.

2. Proiectul de lege cuprinde soluţii normative absurde
Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor.
Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv « diferenţa salarială tranzitorie » ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu.
Mai mult decât atât, astfel cm rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate.
Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora.
Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte.

3. Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar
Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.
Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională.
Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare.

Consiliul Superior al Magistraturii

28/04/2026

20/03/2026

COMUNICAT DE PRESA
În data de 13 martie 2026 în prezenţa preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii-dl. judecător Liviu Odagiu şi a dnei. judecător Elena Costache – membru ales în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii din partea judecătorilor curţilor de apel a avut loc dezbaterea activității Curții de Apel Oradea pe anul 2025.
După prezentarea raportului privind activitatea desfăşurată în cursul anului 2025 în cadrul discuţiilor purtate pe marginea lui s-a arătat de către dna. judecător Elena Costache că sistemul judiciar a fost supus pe parcursul întregului an care a trecut unor presiuni exterioare în contextul modificărilor aduse statutului magistraţilor. Adoptarea modificărilor de către Parlament a determinat Consiliul Superior al Magistraturii să ia decizia implementării unui program de normare a muncii în cadrul sistemului judiciar.
La rândul său dl. judecător Liviu Odagiu a precizat că normarea activităţii a fost prevăzută în proiectul de candidatură al fiecărui membru al Consilului Superior al Magistraturii. Necesitatea implementării acestuia decurge din nevoia asigurării unui echilibru prin raportare la media încărcăturii de dosare alocate unui judecător la nivel european în condiţiile în care în România aceasta este de patru ori mai mare.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a subliniat că deşi soluţia corectă ar fi degrevarea instanţelor de o serie de litigii mărunte, în absenţa unei iniţiative din partea puterii legislative, se impune ca adaptarea activităţii prin raportare la datele statistice existente la nivel european să se facă de către Consiliu.
În ceea ce priveşte raportul de activitate prezentarea în sinteză a datelor statistice a relevat următoarele:
În anul 2025 Curtea de Apel Oradea şi instanţele din circumscripţia acesteia au avut de soluţionat un număr total de 134.144 dosare, înregistrându-se o diminuare a volumului total de activitate cu 5.701 dosare ( 4. 07 % ) față de volumul înregistrat în anul 2024.
La nivelul Curții de Apel Oradea și al instanțelor din circumscripția acesteia numărul total de dosare nou înregistrate în cursul anului 2025 a fost de 92.027 în scădere cu 6, 72 % faţă de cele din înregistrate în anul 2024 ( 98.658 ).
Numărul dosarelor nou intrate exclusiv la nivelul Curții de Apel Oradea a fost de 4.783 ( în scădere cu 7, 27 % faţă de anul precedent ), scăderea înregistrându-se și la numărul de dosare soluţionate de Curtea de Apel Oradea în cursul anului 2025- 4.626 față de 4.985 în anul 2024.
Ponderea cea mai mare a dosarelor nou intrate au deținut-o apelurile înregistrate în materia penală ( 986 dosare), urmate de apelurile în materia asigurărilor sociale ( 805 dosare), recursurile în materia contenciosului administrativ și fiscal ( 702 dosare ) și primă instanţă în materia contenciosului administrativ și fiscal ( 326 dosare ).
În raport de numărul de judecători care au funcționat efectiv pe parcursul anului 2025 la Curtea de Apel Oradea, instanța a înregistrat o încărcătură pe judecător de 506, 5 dosare, sub media națională care a fost de 606, 2 dosare/judecător. S-a înregistrat o creștere a valorii acestui indicator față de anul precedent când încărcătura pe judecător a fost de 505, 1 dosare plasând instanța pe locul 12 în raport de celelalte curți de apel.
Pentru perioada 01.01.2025-31.12.2025, rezultatul cumulării celor 5 indicatori de eficiență aprobați prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a plasat Curtea de Apel Oradea în gradul de performanță EFICIENT, durata medie de soluționare a unui dosar fiind de 4,2 luni în materie non penală, respectiv de 2, 7 luni în materie penală, instanța încadrându-se, raportat la acest indicator, în gradul FOARTE EFICIENT.

CURTEA DE APEL ORADEA
Biroul de Informare şi Relaţii Publice

06/03/2026

https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=a74808c4-83b6-4210-bda4-6ac37bd40d23-InfoCSM

COMUNICAT DE PRESĂ
referitor la un nou apel al CSM către Guvernul României pentru adoptarea de măsuri
concrete şi eficiente pentru o justiţie în beneficiul cetăţenilor
În cursul zilei de azi, 05 martie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat pentru
a treia oară în acest an Guvernului României şi Ministerului Justiţiei, solicitând ferm să adopte
măsuri pentru deblocarea situaţiei critice a resurselor umane de la nivelul sistemului judiciar.
Astfel, Consiliul a solicitat din nou Prim-ministrului României şi Ministerului Justiţiei:
● deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură suspendate prin act
normativ, în vederea diminuării deficitului naţional de judecători;
● alocarea posturilor de grefier, având în vedere că sunt necesare 4874 de posturi, iar în 6
ani s-au promis măcar 600 de posturi şi nu s-a alocat niciun post;
● înfiinţarea posturilor de asistent al judecătorilor, fiind necesar un număr suplimentar de
712 posturi de asistenţi ai judecătorului pentru a asigura un raport minimal de cel puţin 1
asistent al judecătorului la 3 judecători.

24/12/2025

Analiza preliminară cu privire la chestionarul completat de judecători vizând problemelor de actualitate din sistemul judiciar a fost publicată pe site-ul Consiliului, materialul fiind disponibil în integralitate la adresa: https://go.csm1909.ro/chestionar-date-preliminare

24/12/2025

Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene a confirmat raționamentul juridic al ÎCCJ în privința cadrului european în materia prescripției răspunderii penale

Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act de concluziile Avocatului General din cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene într-o cauză de interes major pentru opinia publică, având ca obiect problematica prescripției răspunderii penale.

Analiza Avocatului General confirmă că soluțiile adoptate de Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă o aplicare loială și riguroasă a dreptului Uniunii, în deplină concordanță cu exigențele convenționale privind legalitatea penală și securitatea juridică.

În esență, se reține că:

- dreptul Uniunii nu impune reactivarea răspunderii penale în cauze în care termenul de prescripție s-a împlinit potrivit dreptului național, chiar dacă hotărârea nu era definitivă la data pronunțării hotărârii Lin I;
- Hotărârea Lin I nu constituie un temei juridic suficient de precis și previzibil pentru a înlătura standardul național de protecție aferent principiului 𝑙𝑒𝑥 𝑚𝑖𝑡𝑖𝑜𝑟 și pentru a repune în discuție prescripția deja împlinită;
- respectarea principiului legalității incriminării și pedepsei, astfel cm este consacrat de articolul 49 din Cartă și de articolul 7 CEDO, prevalează în lipsa unei norme clare de imprescriptibilitate sau a unei reglementări europene armonizate în materie;
- autoritatea de lucru judecat și securitatea juridică constituie limite legitime ale aplicării supremației dreptului Uniunii, iar dreptul UE nu obligă la redeschiderea sau „reactivarea” unor procese penale prescrise;
- aplicarea globală a legii penale mai favorabile și interdicția creării unei 𝑙𝑒𝑥 𝑡𝑒𝑟𝑡𝑖𝑎 sunt expresia unei opțiuni constituționale legitime, care nu poate fi ignorată printr-o interpretare extensivă și imprevizibilă a obligațiilor europene.

Concluziile sunt în sensul că dreptul Uniunii nu impune și nu permite reactivarea răspunderii penale stinse prin prescripție, în lipsa unui temei clar și previzibil, principiile legalității și securității juridice constituind limite legitime ale supremației dreptului UE.

În acest context, concluziile Avocatului General validează abordarea Înaltei Curți ca fiind una de echilibru judiciar, care evită atât impunitatea arbitrară, cât și sacrificarea principiilor fundamentale ale statului de drept în numele unei eficiențe punitive retroactive.

Este de subliniat că în astfel de cazuri, în care s-a constatat intervenită prescripția răspunderii penale, instanța dispune întotdeauna recuperarea prejudiciului și ia măsuri de confiscare corespunzătoare. Încetarea procesului penal nu afectează în niciun fel dreptul statului de a recupera paguba produsă și de a recurge la măsuri de constrângere în acest scop față de persoanele cu privire la care s-a constatat intervenită prescripția.

Înalta Curte de Casație și Justiție așteaptă pronunțarea deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene, preconizată pentru începutul anului 2026, în vederea evaluării impactului acesteia asupra unei abordări jurisprudențiale, coerente și predictibile, în deplină concordanță atât cu dreptul Uniunii, cât și cu dreptul convențional.

Concluziile Avocatului general al CJUE pot fi accesate aici.
https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf;jsessionid=358477C7BE74B324DFB1458BFB1DDC91?text=&docid=307280&pageIndex=0&doclang=ro&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=10186401

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE
23 decembrie 2025

11/12/2025

Precizările Secției pentru judecători a CSM în raport cu materialul de presă publicat de Recorder

Consiliul ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere, care au avut poziţii publice constante în favoarea independenţei judecătorilor, condiţie esenţială pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Consiliul nu poate ignora succesiunea temporală a faptelor, despre care a atras atenţia în poziţii publice anterioare, care a parcurs un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie prin trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor, organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători, îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării, activarea unor foşti magistraţi pensionaţi care îndeamnă la acelaşi lucru, culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluţiei Curţii Constituţionale.

Alegaţiile din reportaj sunt contrare evaluărilor din ultimii ani efectuate faţă de sistemul de justiţie prin ridicarea MCV de către Comisia Europeană, apoi ulterior prin rapoartele Rule of law (2023, 2024 şi 2025), intrarea în spaţiul Schengen şi procedura de aderare la OCDE, toate acestea presupunând existenţa unui stat de drept funcţional.

Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor / delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul.

Totodată, constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de instanță, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secție, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia.
În consecinţă, actuala reglementare oferă suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj.

Anatema aruncată asupra întregului corp al judecătorilor pe baza unor alegaţii, în baza unor dosare selectiv alese din materie penală, deşi cauzele penale reprezintă 10% din totalul dosarelor, este de natură a conduce la destabilizarea puterii judecătoreşti, cu consecințe grave, în final, asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Consiliul urmează a verifica și analiza măsurile necesar a fi dispuse, însă, în acelaşi timp, asigură corpul judecătorilor că rămâne fidel misiunii sale constituţionale de garantare a independenţei justiţiei, indiferent de presiunile la care este sau va fi supus.
Consiliul face apel către societate să nu se lase influenţată de poziţii izolate, în disonanţă cu corpul judecătorilor care îşi respectă cu bună-credinţă rolul constituţional.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

10/12/2025