TLDE Bihor - Tineretul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor

13/01/2023

Varujan Vosganian, copreședinte ALDE: "N-aș fi crezut că după mai bine de trei decenii de la Revoluția Română și după un deceniu și jumătate de la aderarea României la Uniunea Europeană, vom mai primi ordine pentru modul în care ne administrăm național. Economia României este economie de piață, suntem parte a pieței interne a Uniunii Europene, iar circulația mărfurilor și capitalurilor este liberalizată. Statul este un actor economic ca oricare altul și, respectând principiile liberei concurențe, poate deține active economice pe care să le exploateze și să le introducă în circuitul economic, așa cm se întâmplă în orice stat din lume. Faptul că statul este reglementator nu înseamnă că el nu poate avea un rol economic, în condițiile în care nu oferă un avantaj direct, prin ajutoare economice sau achiziții publice, companiilor de stat.

În aceste condiții, reorganizarea prin modificarea 109/2011 ridică serioase semne de întrebare cu privire la motivul real pentru care se încearcă transferarea activităților economice legate patrimoniului silvic către societăți pe acțiuni sau cu răspundere limitată care ar putea fi, ulterior, privatizate. Cu atât mai mult cu cât solicitarea reorganizării ROMSILVA vine din afara țării, ceea ce un stat suveran nu trebuie să permită. Nu știm dacă această intenție legislativă are vreo legătură cu netezirea drumului României către Spațiul . Dar un lucru e cert. Administrarea bogăției forestiere a României nu este o chestiune ce ține de , adică de reconstrucția economică după pandemie, cm se invocă în expunerea de motive, căci pădurile nu s-au îmbolnăvit de. COVID, ci, eventual, de servilismul guvernanților noștri".

03/01/2023

20/12/2022

Astăzi, 20 decembrie 2022, co-președintele Varujan Vosganian a fost invitat să participe la întrunirea Consiliului pentru Export pentru a-și expune opiniile cu privire la promovarea exporturilor românești și reducerea deficitului comercial. Iată un scurt rezumat al intervenției sale:

- Datele la octombrie 2022 arată că, în ciuda creșterii volumului exportului, România este tot mai tributară importurilor, volumul acestora a depășit pragul istoric de 100 de miliarde de euro, iar deficitul comercial, de peste 30 de miliarde de euro, reprezintă un record absolut în economia românească;

- În România nu există o strategie coerentă, pe termen lung, de stimulare a exporturilor. Nu există nicio evaluare a avantajelor comparative și competitive ale economiei românești, care să conducă la stimularea, prin instrumentele de care statul dispune, a anumitor ramuri economice;

- Guvernul României nu are nicio strategie de stimulare a exporturilor prin intermediul fondurilor europene și a PNRR. Nu vorbim de subvenționarea exporturilor, ceea ce nu este permis de legislația europeană, ci stimularea competitivității și creșterii lanțurilor valorice, evaluarea impactului programelor operaționale asupra exporturilor;

- În ce privește comerțul nostru exterior, el este focalizat pe Uniunea Europeană, ceea ce scade mult din potențialul nostru de creștere. Aproape trei pătrimi din comerțul nostru exterior are ca partener Uniunea Europeană, care reprezintă doar 15% din comerțul mondial. Practic, planeta pe care se desfășoară comerțul exterior al României e de cinci-șase ori mai mică decât globul pământesc;

- Există zone întregi de pe glob în care relațiile comerciale ale României sunt, practic, inexistente (ex. America Latină, Africa Sub-sahariană, Asia de Sud-Est, arhipelagurile Pacificului, Australia și Noua Zeelandă etc.);

- Nu există o evaluare a cauzelor pentru care peste 25% din deficitul bugetar se regăsește în schimburile comerciale cu trei țări vecine (Ungaria, Polonia, Bulgaria). După China ( cu un deficit comercial de 4 mld euro pe an), Ungaria este a doua destinație a deficitelor comerciale ale României (aproape 3 mld euro).

- Rețeaua de atașați comerciali este lăsată de izbeliște, iar cei care sunt au un statut diplomat precar. Noi nu avem birouri comerciale în străinătate, atașații comerciali nu au un secretariat care să le favorizeze activitatea, nu au autonomie, sunt la dispoziția ambasadorilor, nu au, în cele mai multe cazuri, nici măcar un automobil în dotare. Teoretic avem 83 de atașați comerciali, practic multe locuri sunt vacante. Cei mai mulți funcționează în Uniunea Europeană, numărul lor este ridicol de mic, adesea inexistent, în cele trei Americi, în Asia și Africa.

- Crearea Agenției pentru Investiții Străine și Promovarea Exporturilor nu a fost însoțită de elaborarea unei strategii pentru export. Practic, prin crearea agenției, rețeaua de atașați culturali se decuplează de elaborarea politicilor comerciale (care rămâne la minister), ceea ce va crea probleme de interoperativitate.

- Nu există nicio evaluare a „petelor albe” a economiei românești, ce conduc la necesitatea importurilor. România nu mai produce o cantitate suficientă de utilaj agricol, nu produce covoare, geamuri, hârtie și cartoane, zahăr (doar o cincime din consum se produce în România), îngrășăminte chimice (deși avem gaz suficient, iar gazul acoperă cca 70% din costul producției), materiale de construcții diverse etc. etc. O treime din deficitul comercial pe mărfuri alimentare este rezultatul importului de mere, cartofi, roșii sau struguri. Ca să nu mai vorbim că numărul de capete de bovine sau porcine se reduce întruna;

- Cca 40% din deficitul comercial este cauzat de industria chimică. Nu există nicio strategie națională de contracarare a acestui fenomen.

13/12/2022

Autoritățile române au prilejul de a dovedi că au învățat ceva din lecția umilitoare și amară a supunerii necondiționate. Ceea ce înseamnă că orice colaborare se negociază și orice gest de bunăvoință (și nu de supunere) al României necesită garanții reciproce.

Spunea zilele trecute Bodgan Aurescu, după întâlnirea sa cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken: „ „Am discutat despre dezvoltarea cooperării în ce privește dotarea cu echipamente moderne în contextul în care România a decis să treacă de la 2% la 2,5% din PIB pentru apărare” Ceea ce înseamnă, dacă nu vă e limpede, că România va aloca miliarde de dolari achiziționării de armament de producție americană. E frumos că ministrul nostru de externe le mulțumește americanilor că avem pe ce da banii. Dar dl Aurescu ar trebui să le explice americanilor că bucuria sa de a le mulțumi nu se oprește aici, și că dorește, în același timp (dacă nu chiar în prealabil) să le mulțumească și pentru eliminarea vizelor pentru români și că o mulțumire fără cealaltă nu se poate. Asta dacă e ministrul de externe al României și nu un fel de adjunct al secretarului de stat american.

P.S. Până una-alta, ministrul nostru de externe dorește, ca un fel de O.N.G.-ist, să lanseze, la anul, o... campanie publică pe acest subiect (!).

Copreședinte - Varujan Vosganian

12/12/2022

Varujan Vosganian, copreședinte ALDE: Weber contra Weber. Din această dilemă nu putem ieși!

România trebuie să combată cu fermitate atitudinea duplicitară, părtinitoare a unora dintre liderii Uniunii Europene. Este unul dintre modurile în care ne putem face respectați ca parteneri egali în Uniunea Europeană.

În consecință, e de datoria președintelui și prim-ministrului României, atât în calitatea lor de conducători ai statului român cât și în cea de conducători (unul de facto și celălalt de jure) ai Partidului Național Liberal, membru al PPE, să se/ să ne clarifice în legătură cu aceste două declarații contradictorii ale lui Manfred Weber, președintele al Partidului Popular European, date la o scurtă diferență una de alta, cea dintâi într-un interviu pentru Die Presse, cel mai cunoscut cotidian austriac, cea de-a doua pe Facebook-ul personal: „Situația pentru Austria din cauza fluxului necontrolat de migranți este inacceptabilă. Karl Nehammer (cancelarul Austriei – n.m.) are tot sprijinul nostru că acest lucru trebuie să se schimbe” și, în totală contradicție: „În calitate de președinte al Grupului PPE și al Partidului, este de datoria mea să lucrez pentru obiectivul nostru: aderarea la Schengen pentru România și Bulgaria. La fel ca mulți dintre voi, sunt extrem de dezamăgit de rezultatul negativ al ședinței de consiliu de săptămâna trecută. Nu este corect, nu este drept și sunt în dezacord profund cu asta. Am declarat acest lucru public de mai multe ori în ultimele zile.”

Ca să fie mai clar: e bine și de înțeles că Austria a votat împotriva aderării României la Spațiul Schengen și Weber susține asta, dar nu e bine și e de neînțeles că Austria a votat împotriva aderării României la Spațiul Schengen și Weber nu susține asta! Curat Farfuridi. Din această dilemă nu putem ieși!

Cineva își bate joc de bunul nostru simț și cei doi pe care i-am pomenit, președintele și prim-ministru României, au datoria să afla cine (avem și noi bănuielile noastre) și, mai ales, de ce o face.

Iată, pentru lămurire, și respectivele link-uri: https://www.diepresse.com/6225668/evp-chef-weber-verstaendnis-dass-der-zustand-fuer-oesterreich-inakzeptabel-ist și https://www.facebook.com/manfred.weber.en

09/12/2022

Varujan Vosganian, copreşedinte , va participa astăzi de la ora 17:00 la emisiunea „Decisiv” de la moderată de Cătălina Porumbel.

08/12/2022

Varujan Vosganian, copreședinte ALDE, va participa în această seară, de la ora 21:00, la emisiunea „Sub semnul întrebării” de la B1 TV moderată de Robert Turcescu.

Emisiunea poate fi urmărită aici: https://www.b1tv.ro/live

07/12/2022

Co-președintele ALDE, Varujan Vosganian, are o ieșire extrem de fermă cu privire la situația în care România este tratată în aceste zile în Cazul...

01/12/2022

La mulți ani, România!
La mulți ani, români!

22/11/2022

Astăzi, începând cu ora 21:00, copreședintele ALDE Varujan Vosganian va participa la emisiunea moderată de Robert Turcescu la B1 TV.

20/11/2022

Varujan Vosganian, copreședinte : "Atitudinea ministrului de interne austriac împotriva aderării României la Spațiul pe motiv că teritoriul țării noastre este un traseu favorit al migrației ilegale spre Austria, atitudine pe care autoritățile austriece nu au dezavuat-o, este nedreaptă și părtinitoare, fiind, în fond, o jignire la adresa României. Acest lucru e valabil și pentru celelalte două state, Olanda și Suedia, care au avut poziții similare.

Iată și câteva argumente pe care le ofer:

a) Cea mai mare frontieră a intrărilor ilegale de imigranți în a fost, în ultimii ani, Mediterana. Nimeni n-a cerut scoaterea Spaniei, a Italiei sau a Greciei din Spațiul Schengen.

b) În sprijinul atitudinii ei, Austria reclamă faptul că, anual, identifică pe teritoriul național zeci de mii de refugiați care nu au fost înregistrați în nicio altă țară din . Care este, însă, responsabilitatea țării noastre? Austria nu are frontieră cu România. Toate statele învecinate Austriei, șapte la număr, aparțin Spațiului Schengen, cu, excepția Elveției. Înseamnă că intrările ilegale în Austria au loc prin respectivele state. De ce nu cere Austria scoaterea acestora în afara Spațiului Schengen?

c) Spațiul Schengen înregistrează numeroși refugiați ilegali proveniți, cu precădere, din țările islamice ale Asiei și nordului Africii. Vor Olanda, Austria și Suedia să ne dovedească, prin atitudinea lor, că România este responsabilă de faptul că frontierele Spațiului Schengen nu reușesc să stăvilească fluxurile de refugiați ilegali?

d) Invocarea Mecanismului de Cooperare (ce ironie!) și Verificare ( ) ca argument împotriva aderării României la Spațiul Schengen nu are nicio justificare. Dincolo de faptul că acest mecanism nu este, prin modul în care e prelungit an de an, inventându-se noi și noi condiții, decât o formă de șantaj asupra României și de umilire a țării noastre, reforma judiciară e una și securitatea frontierelor e alta.

Aderarea României la Spațiul Schengen e o țintă obligatorie pentru actuala guvernare, a cărei lipsă de reacție este regretabilă. Ratarea acestui obiectiv o decredibilizează iremediabil".