20/12/2022
Astăzi, 20 decembrie 2022, co-președintele Varujan Vosganian a fost invitat să participe la întrunirea Consiliului pentru Export pentru a-și expune opiniile cu privire la promovarea exporturilor românești și reducerea deficitului comercial. Iată un scurt rezumat al intervenției sale:
- Datele la octombrie 2022 arată că, în ciuda creșterii volumului exportului, România este tot mai tributară importurilor, volumul acestora a depășit pragul istoric de 100 de miliarde de euro, iar deficitul comercial, de peste 30 de miliarde de euro, reprezintă un record absolut în economia românească;
- În România nu există o strategie coerentă, pe termen lung, de stimulare a exporturilor. Nu există nicio evaluare a avantajelor comparative și competitive ale economiei românești, care să conducă la stimularea, prin instrumentele de care statul dispune, a anumitor ramuri economice;
- Guvernul României nu are nicio strategie de stimulare a exporturilor prin intermediul fondurilor europene și a PNRR. Nu vorbim de subvenționarea exporturilor, ceea ce nu este permis de legislația europeană, ci stimularea competitivității și creșterii lanțurilor valorice, evaluarea impactului programelor operaționale asupra exporturilor;
- În ce privește comerțul nostru exterior, el este focalizat pe Uniunea Europeană, ceea ce scade mult din potențialul nostru de creștere. Aproape trei pătrimi din comerțul nostru exterior are ca partener Uniunea Europeană, care reprezintă doar 15% din comerțul mondial. Practic, planeta pe care se desfășoară comerțul exterior al României e de cinci-șase ori mai mică decât globul pământesc;
- Există zone întregi de pe glob în care relațiile comerciale ale României sunt, practic, inexistente (ex. America Latină, Africa Sub-sahariană, Asia de Sud-Est, arhipelagurile Pacificului, Australia și Noua Zeelandă etc.);
- Nu există o evaluare a cauzelor pentru care peste 25% din deficitul bugetar se regăsește în schimburile comerciale cu trei țări vecine (Ungaria, Polonia, Bulgaria). După China ( cu un deficit comercial de 4 mld euro pe an), Ungaria este a doua destinație a deficitelor comerciale ale României (aproape 3 mld euro).
- Rețeaua de atașați comerciali este lăsată de izbeliște, iar cei care sunt au un statut diplomat precar. Noi nu avem birouri comerciale în străinătate, atașații comerciali nu au un secretariat care să le favorizeze activitatea, nu au autonomie, sunt la dispoziția ambasadorilor, nu au, în cele mai multe cazuri, nici măcar un automobil în dotare. Teoretic avem 83 de atașați comerciali, practic multe locuri sunt vacante. Cei mai mulți funcționează în Uniunea Europeană, numărul lor este ridicol de mic, adesea inexistent, în cele trei Americi, în Asia și Africa.
- Crearea Agenției pentru Investiții Străine și Promovarea Exporturilor nu a fost însoțită de elaborarea unei strategii pentru export. Practic, prin crearea agenției, rețeaua de atașați culturali se decuplează de elaborarea politicilor comerciale (care rămâne la minister), ceea ce va crea probleme de interoperativitate.
- Nu există nicio evaluare a „petelor albe” a economiei românești, ce conduc la necesitatea importurilor. România nu mai produce o cantitate suficientă de utilaj agricol, nu produce covoare, geamuri, hârtie și cartoane, zahăr (doar o cincime din consum se produce în România), îngrășăminte chimice (deși avem gaz suficient, iar gazul acoperă cca 70% din costul producției), materiale de construcții diverse etc. etc. O treime din deficitul comercial pe mărfuri alimentare este rezultatul importului de mere, cartofi, roșii sau struguri. Ca să nu mai vorbim că numărul de capete de bovine sau porcine se reduce întruna;
- Cca 40% din deficitul comercial este cauzat de industria chimică. Nu există nicio strategie națională de contracarare a acestui fenomen.