comuna Mogos,judetul Alba, Romania

comuna Mogos,judetul Alba, Romania Totuși și pe teritoriul acesteia întâlnim vârfuri destul de înalte: Vf. Gura Căpățânii (1266 m) și Vf. Căpățâna (1174,3 m) în interiorul ei; Vf.

Activitati zonale Cresterea animalelor, Exploatari forestiere, Comert, Minerit
Facilitati investitori Perspectiva de infiintare a microfermelor zootehnice , Terenuri pitoresti pentru amplasarea de cabane montane de agrement, Ape curgatoare montane propice dezvoltarii pastravariilor, Pasuni si fanete intinse cu vegetatie abundenta, Telefonie moderna, Televiziune prin cablu, Sursa de colectare a l

aptelui la preturi mici
Proiecte investitii Modernizare drumuri cu structura de asfalt finantat de UE, Modernizarea administratiei publice locale - proiect finantat de UE
Obiective Poiana Narciselor, Poienita, Detunata, Cheile Rimetului
Altitudinea medie a comunei Mogoș este de 734 m fiind apropiată de cea a Munților Apuseni, dar superioară acestora. Piatra Crâsnicului (1350,2 m) la nord, la întretăierea hotarelor comunei Mogoș cu comuna Ponor și orașul Baia de Arieș, Vf. Poienița (1437,6 m) în nord la hotarul cu orașul Baia de Arieș, Vf. Piatra Suligata (1262,9 m) în vest, la hotarul cu comuna Lupșa și Vf. Geamăna (1367,7 m) tot în vest la întretăierea hotarelor comunei cu comunele Lupșa și Bucium. Blocul Munților Apuseni se ridică în mijlocul Transilvaniei, cu o direcție de la nord la sud, având aspectul unei puternice cetăți naturale datorată diferențelor relativ mici de înălțime dintre zona central muntoasă și depresiunile înconjurătoare. În sud-estul acestei cetăți naturale se situează lunga depresiune a Văii Mogoșului, înconjurată la est de Munții Trascăului, la sud, vest și nord de Munții Metaliferi. În această depresiune este așezată comuna Mogoș. Unitățile geomorfologice caracteristice localității sunt în general asemănătoare cu celelalte din Munții Apuseni apărând sub forma pantelor, teraselor, versanților și interfluviilor. Pantele au o mare varietate. Modul lor de grupare se statornicește după gradul de înclinare, oglindind toate caracteristicele etapelor succesive de moderare a reliefului și particularităților morfoclimatice. Dacă pantele cu cele mai mici înclinări 5-10° reprezintă păduri netede ale interfluviilor, resturi ale suprafețelor de netezire, valorile lor cresc spre văile principale la 10-30°, ajungând în unele locuri la 40° sau chiar mai mult. Versanții au în general o expoziție sud-estică în unele părți mai domoale, favorizând așezarea de cătune sau sate mai grupate ca: Bârlești, Valea Bârluțești, Bogdănești, Poienile Mogoșului, Valea Țupilor, Valea Mlacii, întrucât sunt mai puternic încălziți de soare, zăpada topindu-se mai repede, pe cât pe versanții cu expoziție nordică, se găsesc numai unde și unde câte un grup de locuințe și case izolate. Relieful cel mai tânăr de pe raza comunei Mogoș îl formează lumea fluviatilă a Văii Mogoșului care este foarte îngustă și puternic aluvionată. Se observă însă o acțiune de erodare a malului nisipos, facilitând întrucâtva depunerile aluvionare. Cea mai importantă ramură agricolă ce se practică pe scară mai largă este creșterea animalelor, deși și în acest sector se observă o scădere accentuată a efectivelor. Cel mai mare efectiv de animale s-a înregistrat în anul 1941 când efectivul de ovine a atins cifra de 10888 capete iar la bovine se remarcă anul 1981. Este de asemenea în scădere și numărul boilor de muncă cât și a cabalinelor care sunt principala sursă la muncile câmpului , pentru arat și pentru transport în această zonă. Rasa de bovine predominantă este rasa Pingzaw deși s-a introdus și rasa Bălțata românească iar la ovine Țurcana.

În cazul culturilor, în Mogoș se practică în special o agricultură de subzistență, pe suprafețe relativ mici. Cartoful, în special este principala cultură a mogoșenilor. Legumicultura – atât cât este necesară pentru o gospodărie. Livezile și grădinile de zarzavat ocupă din cele 8063 ha ale comunei doar 25 ha. Pășunile și fânețele naturale sunt cele mai bine reprezentate. În perioada de vară începe așa-numitul sezon de „ strâns al fânului”, nutreț pentru animale, care se depozitează mai întâi în clăi iar apoi toamna după ce se „cară” în clădituri sau se urcă în podul „șurilor”. De remarcat sunt acele „șuri cu paie” care încă mai există pe la unele din gospodăriile mogoșene (foto). Alte culturi nu prea găsim deși cu două-trei decenii în urmă se mai cultiva și grâul, care era secerat, îmblătit și era transformat în făină la acele mori pe apă, sau la morile mai moderne apărute mai târziu. Ovăzul cultivat pentru animale era cultivat aproape de fiecare gospodărie; acum însă doar cei mai zgârciți mai cultivă pe suprafețe destul de restrânse pentru uzul propriu. Apărute pe o anumită treaptă de dezvoltare a societății, datinile si obiceiurile au dăinuit atâta timp cât condițiile care le-au generat au rămas neschimbate, sau au dispărut odata cu schimbarea acestora. Ele reflecta o anumita mentalitate desprinsă din preocupările specifice ale vieții, gesturile si atitudinile oamenilor completându-se armonios cu viata lor proprie. Din acest punct de vedere datinile si obiceiurile nu definesc o mentalitate primitiva ci mai de graba una practica, în care fiecare gest și acțiune a fost păstrata cu grija pentru a fi utile in anumite împrejurări. Cele mai multe datini si obiceiuri au fost legate de anumite date calendaristice, sărbători sau de timpul premergător acestora, precum si de principalele momente din viata oamenilor: nașterea, căsătoria și moartea. Portul locuitorilor din comuna este plastic redat într-o descriere din a doua jumătate a secolului al XIX-lea privitor la mocănime: "Țundrele bărbaților sunt numai până la genunchi de lungi și cioarecii strâmți și cu cusătura pe dunga piciorului, iar la glezne sunt vârați în niște colțuni (ciorapi) numai de o palma ieșiți afara din opinca. Toate aceste haine sunt din pănura alba de lâna. Cămașa e scurta si vârâtă în cioareci atârnând de baierele ei cate o merindară vărgată in trei colturi și care fiind vârâta după un șerpar servește drept batista de buzunar. Tot după șerpar e și teaca cu doua despărțituri în care este un cuțit si o furculița cu doua clenge lungi si cu plăselele de os ghintuite. Pălăriile sunt rotunde peste care sunt învârtite niște fire de aur foarte îngust împletite". Bineînțeles că din aceasta perioadă și pană acum portul s-a schimbat foarte mult. Femeile se îmbrăcau în poale si cămașa din pânză țesută de ele, peste care puneau o bluza si o fusta largă, numita "rochie", se încălțau cu ciorapi din lână, ghete sau cizme. Peste bluză îmbrăcau un cojoc din piele de miel, vopsit maro, cu flori de culori deschise pentru femeile tinere si de culori mai închise pentru cele mai învârstă. Femeile bătrâne purtau cojoc alb cu ornamente cusute cu ață neagra. Pe cap se punea o năframă de culoare închisă iar in timpul iernii, pe deasupra, se mai punea un sal de lână neagra, al cărui colț atârna pe spate in jos. 0 altă caracteristică a acestor zone o constituie frumusețea dansurilor populare. În privința dansului trebuie să remarcăm originalitatea si distincția netă a dansurilor moțești începând cu însuflețirea pătimașa a ,,tropotitelor" (ele fiind jucate de mocani) pană la solemnitatea tarmilor (ele fiind jucate de către moți). Țarina, joc de perechi este cel mai de seama dans al moților și cunoaște un număr impresionant de variante. Acest dans se joacă elegant, deplasarea perechilor se face lent, solemn, cu mișcări largi de brațe, cu plimbări si învârtirea fetei pe sub mană. 0 variantă a țarinei este jocul ,,Mocăneasca" dansat intr-un tempo vioi cu mișcări repezi și multe bătăi de picioare în podea. În timpul jocului, întâlnim multe treceri ale fetei pe sub mana, mișcări bruște iar strigăturile cântate de jucători întregesc învelișul sonor al acestui dans foarte plăcut ca dinamică și desfășurare. Enumerarea unor superstiții:

- să nu treci peste gunoiul măturat sau adunat, ca nu te însori;
- să nu pui apa în pahar peste mână, ca nu-i bine;
- să nu omori o broască fiindcă înțarcă vaca;
- să nu umbli cu un picior neîncălțat și cu altui desculț ca moare mama ta. (măta);
- să nu verși sarea că va fi sfadă (ceartă) în casă;
- să nu lași pruncii să se joace cu foc că se udă noaptea în pat;
- să nu omori rândunica că-i păcat și poți căpăta râie și pistrui;
- dacă sar scântei din foc în casă e semn că vin musafiri;
- dacă focul din sobă țiuie e semn că cineva te vorbește de rău;
- dacă pui cuțitul cu tăișul în sus e semn că urmează sfadă în casă;
- când pleci undeva la o treabă și-ți iese cineva cu un vas gol ori cu o căruță sau car gol sau cu un sac gol în cale, poți să te întorci înapoi că nu reușești să faci ceea ce ai vrut;
- când pleci la târg să vinzi ceva e bine ca cineva din casă să-ți dea niște bani;
- nu vei reuși unde mergi dacă te întorci înapoi din drum, ca să-ți iei ceva ce ai uitat;
- dacă-ți iese înainte o femeie sau o fată, la fel n-ai noroc;
- daca-ți iese înainte un țigan sau un hornar vei reuși;
- dacă în drumul tău întâlnești o babă e semn rău și nu nimerești bine;
- tot așa daca îți iese în cale o pisică neagră;
- când plouă la înmormântare e semn că mortul a avut o viață plină de tristețe;
- când latră, urlă câinele cu capul în sus simte primejdia de foc și când urlă ținând capul în jos moare cineva din familie. Deoarece întreaga viața a familiei se petrecea într-o singura încăpere, destul de mare, aceasta îndeplinea funcția de camera de zi, dormitor și bucătărie. Din acest motiv mobilierul trebuia sa îndeplinească toate aceste cerințe la un loc si să fie așezat astfel încât sa asigure folosirea spațiului cu maxim de folos. Sub fereastra de la strada se așeză o laviță, mai adesea o lada lunga cu spate, in care se păstrau hainele, apoi in fata ei se punea masa iar pe lângă pereți, de o parte și de alta a ferestrei se așezau câte un pat.

16/05/2025

ADUNATE DE PRIN SAT:
Leacuri bătrânești pentru picioare grele, apă în corp și rinichi obosiți: coada-calului, mătasea de porumb și băile care ușurează trupul
La sat, omul cunoștea dintr-o privire când e ceva în neregulă cu trupul.
„Ai apă în tine, măi băiete. Nu iese cm trebuie. Se adună și-ți trage puterea”, ziceau bătrânii când vedeau picioare umflate, față pufoasă și inele care nu mai intrau pe degete.
Dar nu se panicau.
Scotoceau prin pod, prin grădină sau prin săculeții din cămară și scoteau la iveală plante de ușurat trupul – nu doar diuretice, ci adevărate daruri de la Dumnezeu pentru rinichi, vezică și limfă.
Hai să-ți spun cm făceau oamenii să scape de apa în exces, să-și curețe rinichii și să se simtă mai ușori fără pastile.
________________________________________
Mătasea de porumb – ața de aur pentru rinichi
Ce azi se aruncă la gunoi, pe vremuri era strânsă cu grijă și uscată la umbră.
Mătasea de porumb (firele acelea subțiri și aurii de la știulete) era mare doctor pentru:
• Retenție de apă
• Pietre la rinichi
• Infecții urinare
Cum se folosea:
• 1-2 lingurițe de mătase uscată
• 250 ml apă clocotită
• Infuzie 10-15 minute
Se bea de 2-3 ori pe zi, timp de o săptămână.
„Te desumflă și-ți curăță calea apei”, ziceau bătrânele.
________________________________________
Coada-calului – planta cu rădăcini de fier
Cunoscută în sat ca „iarba care curăță ca o perie”, coada-calului e bună pentru:
• Eliminarea apei din țesuturi
• Rinichi leneși
• Vezică inflamată
Cum se prepară:
• 1 linguriță de plantă uscată la 250 ml apă
• Se fierbe ușor 10 minute
• Se strecoară și se bea caldă
Se bea o cană dimineața și una seara.
Ajută și la oase, dar și la dureri de spate cauzate de rinichi obosiți.
________________________________________
Pătrunjelul – mai mult decât gust pentru ciorbă
Puțini știu că pătrunjelul, mai ales rădăcina lui, e un diuretic excelent.
Bunicile făceau ceai de pătrunjel pentru:
• Eliminarea excesului de apă
• Detoxifierea rinichilor
• Îmbunătățirea circulației
Rețetă:
• O rădăcină mică sau un pumn de frunze
• 500 ml apă
• Se fierbe 10 minute, se strecoară
Se bea în două reprize, în aceeași zi.
Are gust puternic, dar „mișcă apa din om”, cm ziceau bătrânii.
________________________________________
Frunza de mesteacăn – limfa în mișcare
Frunza de mesteacăn era leacul pentru cei „cu apă pe la încheieturi” și dureri de genunchi cauzate de inflamație.
Ceaiul din frunze:
• 1 lingură de frunze uscate
• 250 ml apă fierbinte
• Se infuzează 15 minute
Se bea o dată pe zi, timp de 5-7 zile.
Ajută la drenarea limfei și reduce edemele.
E un leac blând, dar eficient.
________________________________________
Băile cu sare și mușețel – ușurare pentru picioare umflate
După o zi lungă, sau când picioarele „țipau de grele ce erau”, bătrânii nu stăteau cu ele în sus. Le puneau în apă:
• Lighean cu apă caldă
• 2 linguri de sare grunjoasă
• 1 lingură de flori de mușețel
Se stătea 20-25 minute, apoi se masau picioarele cu un pic de untură sau ulei de floarea-soarelui.
Era ca un somn pentru picioare.
„Te trezești mai ușor decât ai adormit”, spunea bunicul.
________________________________________
Compot de cozi de cireșe – băutura de vară care vindecă rinichii
Nu se aruncau cozile de cireșe! Se uscau și se păstrau pentru ceaiuri și compot:
• 2 linguri de cozi uscate
• 500 ml apă
• Fierbere 10-15 minute
Se bea ca o limonadă ușor amăruie.
E bun pentru rinichi inflamați, „pișcături” la urinat și senzația de presiune în abdomen.
________________________________________
Comprese cu brusture – pentru genunchi umflați
Când apa se aduna în genunchi, și omul abia mergea, se foloseau frunzele de brusture:
• Se zdrobea frunza mare de brusture, proaspătă
• Se punea direct pe genunchi
• Se lega cu o cârpă și se ținea 2-3 ore
Frunza trăgea apa și reducea inflamația.
Uneori, peste frunză se punea și un pic de untură, ca să „lucreze mai adânc”.
________________________________________
Sucul de ridiche neagră – pentru curățare completă
Ridichea neagră e un detoxifiant natural.
Ajută și la ficat, și la vezica biliară, dar și la rinichi.
Se rade ridichea, se stoarce sucul și se bea câte 1-2 linguri dimineața, pe stomacul gol.
Are gust greu, dar efectul e puternic.
După o cură de 5 zile, omul simte că „a scăzut cu două chile”, de câtă apă a eliminat.
________________________________________
Încheiere: Să nu lași apa să te înece dinăuntru
Trupul adună apă atunci când nu mai curge viața cm trebuie: mâncare grea, suflet apăsat, mișcare puțină.
Leacurile băbești nu se luptă doar cu simptomele, ci pun sângele în mișcare, curăță rinichii și ușurează pasul.
Mătasea de porumb, coada-calului, pătrunjelul, frunza de mesteacăn – toate-s daruri simple, dar puternice.
Câtă vreme le mai avem, nu ne temem de apă, ci doar de uitare.

SERBAREA NARCISELOR 24-25 MAI
03/05/2025

SERBAREA NARCISELOR 24-25 MAI

https://ziarulunirea.ro/sambata-traditii-culturale-la-mogos-claca-la-coasa-si-balul-cosasilor-spectacolele-folclorice-jo...
15/08/2024

https://ziarulunirea.ro/sambata-traditii-culturale-la-mogos-claca-la-coasa-si-balul-cosasilor-spectacolele-folclorice-joc-si-voie-buna-pe-muntele-birlestilor-896123/?utm_source=dlvr.it&utm_medium=facebook&fbclid=IwY2xjawEq-aFleHRuA2FlbQIxMQABHa_zFwpdk1ASuo_nIZBcI8LnS2-pwWraVYLTlOTfW_liZzFdqrLzlbXmFg_aem_dVemXt0JPVcjW2dFQRcD_Q

Sâmbătă | Tradiții culturale la Mogoș - Claca la coasă și balul cosașilor, spectacolele folclorice, joc și voie bună, pe Muntele Bîrleștilor Sâmbătă, 17

30/04/2024

18-19 mai: Sărbătoarea narciselor 2024, la Negrileasa, județul Alba, un colț de rai din Apuseni! „Serbarea Narciselor” de la Negrileasava avea loc în

10/04/2022
05/12/2020

RETETE DE SANATATE
ABCES DENTAR
Radacina de ghimbir.
Decoct de zece minute dintr-o lingurita de radacini de ghimbir taiate la o cana cu apa. Se fac mai multe bai de gura caldute pe zi.
ACNEE
Frunze si radacini de brusture, conuri de hamei si pansea salbatica.
Tizana asortata
Brusture: frunze, 20 g
Brusture: radacini, 20 g
Pansea salbatica: planta cu flori, 50 g
Hamei: conuri, 20 g
Melisa: frunze, 20 g
Lemn-dulce: 10 g.
Se pune o lingura din acest amestec la o cana de apa, se fierbe doua minute, se lasa sa infuzeze zece minute. Se bea o cana dimineata pe stomacul gol si o cana înainte de masa de seara.
Se pot face cure de trei saptamini, mai ales primavara si toamna.
O parte din solutia obtinuta se poate folosi ca lotiune pentru fata dimineata si seara.
Se face o masca din argila o data pe saptamina amestecind o lingura de argila cu cinci-sase picaturi de esenta de salvie.
Se aplica pasta pe fata curata sau demachiata, se lasa sa actioneze douazeci de minute, apoi se clateste fata cu apa.
AEROFAGIE
Seminte de marar, de anason verde, de angelica, de chimion, de corinadru, de chimen, fructe de badian, flori de musetel, frunze de tarhon, de menta, radacini de lemn-dulce.
Tizana asortata
Anason verde: seminte: 20 g
Angelica: seminte, 20 g
Chimion: seminte, 20 g
Coriandru: seminte, 20 g
Chimen: seminte, 20 g
Marar: seminte 20 g
O lingurita de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa sa infuzeze zece minute. Se bea o cana la o ora-doua d**a masa.
În caz de aerofagie rebela, se asociaza preparatul digestiv (vezi Digestie) seara, la culcare.
ANEMIE
Flori de musetel, betisoare de scortisoara, bace de maces, conuri de hamei, coaja de portocale amare.
Vin
Scortisoara: betisoare, 5 g
Maces: bace întregi, 15 g
Portocale amare: coaja, 15 g
Musetel: 10 flori
Se pune amestecul la macerat într-un litru de vin rosu sau alb timp de o saptamina. Se strecoara. Se adauga eventual 50 g de zahar sau miere. Se bea un pahar înainte de masa.
ANGINA
Radacini, flori si frunze de ghimbir, frunze de dafin, frunze si muguri de mur.
Se face gargara cu una dintre aceste plante de citeva ori pe zi.
AFONIE
Frunze de asmatuchi, bace de ienupar.
Frunzele de asmatuchi se folosesc la gargara, iar bacele de ienupar, la inahalatii.
AFTA
Radacini, frunze sau flori de ghimbir, frunze de mur, petale de rasura, frunze de cimbrisor.
Se fac bai de gura de citeva ori pe zi cu una dintre aceste plante.
Important: se ia de doua ori pe zi d**a masa preparatul digestiv (vezi Digestie).
ARTERIOSCLEROZA
Bace de ienupar, frunze de maslin, planta de pansea salbatica, flori si frunze de cretusca, flori de tei, miez de tei.
Doua preparate împotriva arteriosclerozei
Maslin: frunze, 30 g
Pansea salbatica: planta întreaga, 30 g
Cretusca: flori si frunze, 30 g
Frasin: frunze, 30 g
Tei: miez, 30 g

Folositi o saptamina din doua urmatorul preparat:
Pir: rizomi, 30 g
Urzica: frunze, 30 g
Rozmarin: frunze, 30 g
Maces: fructe, 30 g
Salvie: frunze, 30 g
O lingura de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa sa infuzeze zece minute. Se beau doua-trei cani pe zi.
ARTRITA
Frunze si radacini de brusture, radacini de telina, rizomi de pir, bace de ienupar, planta de pansea salbatica, flori si frunze de cretusca, miez de tei.
Tizana asortata
Brusture: frunze, 40 g
Brusture: radacini, 40 g
Ienupar: bace, 40 g
Frasin: frunze, 40 g
Pansea salbatica: planta, 40 g
O mina de amestec la 1 l de apa. Se fierbe doua-trei minute, se lasa sa infuzeze zece minute. Se bea d**a dorinta în timpul zilei.
Alternati acest preparat o saptamina din doua cu miezul de tei.
ASTENIE
Radacini de angelica, frunze de luminarica, frunze de creson, flori de musetel, fructe de maces, radacini de marar, radacini de ghimbir, cuisoare, frunze de maghiran, radacini de hrean, petale de trandafir, frunze de lamiioara.
Tizana tonica
Angelica: radacini, 30 g
Maghiran: frunze, 30 g
Hrean: radacini, 30 g
Lamiioara: frunze, 30 g
O lingura de amestec la o ceasca. Se fierbe doua-trei minute si se lasa sa infuzeze zece minute. Se beau doua cesti pe zi.
Vin tonic
Angelica: radacini, 20 g
Ghimbir: radacini, 10 g
Hrean: radacini, 10 g
Trandafiri rosii: petale, 5 g
Musetel: zece flori
Cuisoare: cinci cuisoare
Se amesteca totul cu un litru de vin alb sau rosu (în jur de 12 grade). Se lasa asa o saptamina agitindu-se din cind în cind. Se strecoara. Se bea un pahar înainte de masa.
ASTM
Radacini, frunze si seminte de angelica, seminte de anason verde, de condurul-doamnei, frunze de eucalipt, flori de levantica si de nalba, frunze de maghiran, muguri de pin, frunze de cimbru, de cimbrisor si de lamiioara. Frunze de menta si bace de ienupar pentru inhalatii.
Preparat împotriva astmului
Angelica: frunze, 10 g
Maghiran: frunze, 20 g
Pin: muguri, 20 g
Levantica: flori, 20 g
Cimbrisor: frunze, 30 g
Lamiioara: frunze, 30 g

Preparat relaxant
Angelica: frunze, 30 g
Anason verde: seminte, 30 g
Condurul-doamnei: seminte, 30 g
Lamiioara: frunze, 30 g
Portocal amar: muguri, 30 g
Maghiran: frunze, 30 g
O lingura de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute, apoi se lasa zece minute sa se infuzeze, se bea doua-trei cani pe zi din preparatul împotriva astmului. Persoanele nervoase pot sa bea o ceasca seara din preparatul relaxant.
BRONSITA
Seminte de anason verde, frunze si flori de luminare, flori de limba-mielului, seminte de condurul-doamnei, frunze de asmatuchi, de creson, de eucalipt, frunze si flori de nalba mare, frunze de dafin, flori si frunze de nalba, frunze de menta, frunze de maghiran, radacini de hrean, frunze de rozmarin, muguri de pin, frunze de cimbru, de cimbrisor, de lamiioara, flori de viorea.
Preparat pentru bronsita cronica
Luminarica: flori, 20 g
Limba-mielului: flori, 20 g
Nalba mare: flori, 20 g
Levantica: flori, 20 g
Nalba: flori, 20 g
Viorea: flori, 20 g
O lingura de amestec la o cana de apa clocotita. Se lasa sa infuzeze zece minute. Se beau doua-trei cana pe zi.

Preparat pentru bronsita si stari febrile
Silnic: frunze, 30 g
Brad: muguri, 30 g
Dafin, frunze, 10 g
Cimbrisor: frunze, 20 g
Eucalipt: frunze, 20 g
O lingura de amestec la o cana. Se fierbe doua-trei minute, apoi se lasa la infuzat zece minute. Se beau doua-trei cesti pe zi.
CELULITA
Cretusca, verbina.
Tizana asortata
Iarba-neagra: 50 g
Cretusca: frunze, 20 g
Pir: rizomi, 20 g
Rozmarin: frunze, 20 g
Verbina: frunze, 20 g
O mina de amestec la un litru de apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa sa infuzeze zece minute. Se bea d**a dorinta în timpul zilei.
Alternati aceasta tizana cu cea pentru circulatia singelui.
Important: frictionare zilnica, aplicare de cataplasme cu alge, foarte utile în bai sau asociate cu creme de masaj.
CISTITA
Flori si frunze de luminarica, flori de iarba-neagra, frunze si seminte de marar, flori si frunze de nalba mare, flori de levantica, frunze de parachernita, cozi de cirese, flori si planta de cretusca, flori de soc.
Preparat diuretic si antiseptic
Luminarica: flori, 30 g
Nalba mare: frunze, 20 g
Nalba: frunze, 20 g
Cretusca: flori, 20 g
Soc: flori, 20 g
O mina de amestec la un litru de apa clocotita. Se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea d**a dorinta în cursul zilei.
COLESTEROL
Miez de tei.
Tizana asortata
Cretusca: frunze, 20 g
Rozmarin: frunze, 40 g
Salvie: frunze, 30g
Hamei: conuri, 10 g
Limba-mielului: flori, 10 g
Ienupar: bace, 30 g
Patru linguri de amestec la o cana cu apa. Se fierbe timp de doua-trei minute, apoi se lasa la infuzat zece minute. Se bea d**a dorinta în cursul zilei.
Alternati acest preparat cu miez de tei.
CIRCULATIA SINGELUI
Seminte de anason verde, frunze de salvie, frunze de lamiioara, frunze de patrunjel, rizomi de pir.
Preparat pentru circulatie
Salvie: frunze, 50 g
Lamiioara: frunze, 50 g
Pir: rizomi, 50 g
O lingura de amestec la o cana cu apa. Adaugati o ramurica de patrunjel proaspat, fierbeti doua-trei minute si lasati zece minute sa infuzeze. Se beau doua-trei cesti pe zi.
Faceti o baie la picioare de doua-trei ori pe saptamina cu un decoct concentrat de rozmarin (citeva linguri la litru; se fierbe zece minute). Mai este necesar sa faceti din cind în cind o cura de tizane depurative si hepatice (vezi Ficat).
COLIBACILOZA
Flori de iarba-neagra, frunze de eucalipt, frunze si flori de nalba mare, planta întreaga si flori de cretusca.
Se bea o infuzie din una dintre aceste plante d**a dorinta în cursul zilei.
Faceti din cind în cind si o cura de tizana hepatica (vezi Ficat).
COLITA
Flori de musetel, scortisoara, frunze de rozmarin si cimbru.
Amestec digestiv si antispastic
Musetel: flori, 30 g
Romanita: flori, 30 g
Nalba: flori, 30 g
Maghiran: frunze, 30 g
Portocal: frunze, 30 g
Rozmarin: frunze, 30 g
Cimbru: frunze, 30 g
O lingura de amestec la o cana de apa clocotita. Se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se bea o ceasca d**a masa.
Tizana laxativa poate sa faca bine si celor cu colici, suprimindu-se bacele de soc (vezi Constipatie).
CONSTIPATIE
Frunze de frasin, flori si frunze de nalba mare si nalba, frunze de parachernita, radacina de lemn-dulce.
Tizana laxativa
Frasin: frunze, 30 g
Nalba mare: frunze, 30 g
Nalba: frunze, 30 g
Parachernita: frunze, 50 g
Lemn-dulce: radacini, 10 g
Soc: bace, 10 g
O lingura de amestec la o cana de apa; se fierbe doua-trei minute si se lasa zece minute sa infuzeze. Se bea o ceasca seara, eventual si o ceasca dimineata. Rasina de frasin este si ea un laxativ usor recomandat intestinelor delicate, copiilor si batrinilor.
Se ia o lingurita seara, înainte de culcare.
La fel de eficace este si o lingura de ulei de masline dimineata pe stomacul gol.
Regim alimentar obligatoriu.
CURA DE PRIMAVARA
O cura pe care ar trebui toti sa o facem nu numai primavara, ci si la începutul iernii.
Frunze si radacini de brusture, rizomi de pir, macese, frunze de frasin, radacini de pir, conuri de hamei, frunze de trifoi, frunze de urzica, planta de pansea salbatica, flori de soc, frunze de rozmarin, de salvie si de lamiioara.
Doua preparate
I
Brusture: frunze, 30 g
Brusture: radacini, 30 g
Pir: radacini, 30 g
Hamei: conuri, 20 g
Trifoi: frunze, 10 g
Pansea salbatica: 50 g

II
Se alterneaza cu preparatul urmator:
Frasin: frunze, 50 g
Urzica: frunze, 30 g
Rozmarin: frunze, 30 g
Salvie: frunze, 30 g
Lamiioara: frunze, 30 g

Se alterneaza aceste doua preparate: cite unul pe saptamina. O lingura de amestec la o cana cu apa; se fierbe doua-trei minute, apoi se lasa zece minute sa infuzeze. Se bea o cana dimineata pe stomacul gol si una-doua cani în cursul zilei.
DERMATOZE, ECZEMA, HERPES
Plante depurative: frunze si radacini de brusture, frunze de asmatuchi, rizomi de pir, coaja de ienupar, frunze de creson, conuri de hamei, frunze de trifoi, frunze de urzica, frunze de patrunjel, flori si planta de pansea salbatica.
Tizana depurativa
Brusture: frunze, 30 g
Brusture: radacini, 30 g
Pir: rizomi, 20 g
Trifoi: frunze, 10 g
Urzica: frunze, 30 g
Pansea salbatica: planta, 50 g
O lingura de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute si se infuzeaza timp de zece minute. Se beau doua-trei cani pe zi din care una dimineata pe stomacul gol.
Faceti comprese cu decocturi concentrate (citeva linguri la un litru, se fierbe zece minute) din scoarta de frasin sau de ienupar.
DIABET
Frunze si radacini de brusture, frunze de creson, frunze de eucalipt, bace de ienupar, frunze de maslin, de urzica, de salvie, de mur, miez de tei salbatic.
Tizana asortata
Brusture: radacini, 20 g
Eucalipt: frunze, 20 g
Lamii: frunze, 40 g
Urzica: frunze, 20 g
Mur: frunze, 40 g
Salvie: frunze, 20 g
O lingura de amestec la o cana cu apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa zece minute la infuzat. Se bea doua cesti pe zi.
Faceti din cind în cind o cura de tizana hepatica (vezi Ficat).
DIAREE
Scortisoara, macese, frunze de urzica, de rozmarin, de mur, de cimbrisor, petale de trandafir.
Una sau alta din aceste plante (doua-trei cani pe zi).
DIGESTIE DIFICILA
Frunze si seminte de angelica, seminte de anason verde, fructe de banian, frunze de busuioc, flori de musetel, scortisoara, frunze de asmatuchi, seminte de coriandru, frunze de tarhon, radacini de ghimbir, frunze si semintie de marar, bace de ienupar, cuisoare, frunze de dafin.
Flori de levantica, frunze de silnic, frunze de maghiran, flori de romanita, flori de melisa, frunze de menta, frunze de trifoi, flori si frunze de portocal, frunze de patrunjel, radacina de lemn-dulce, frunze de cimbru, de salvie, de cimbrisor, de lamiioara si de verbina.
Preparat digestiv
Anason verde: seminte, 20 g
Busuioc: frunze, 20 g
Romanita: frunze, 20 g
Maghiran: frunze, 20 g
Portocal: flori, 20 g
Lamiioara: frunze, 20 g
Verbina: frunze, 20 g
O lingura de amestec la o cana cu apa. Se fierbe unu-doua minute. Se bea o cana d**a masa.
FERMENTATIE INTESTINALA
Seminte de marar, de anason verde, de chimion, de chimen, de coriandru, frunze de tarhon, fructe de banian, radacini de gentiana si de ghimbir, cuisoare, frunze de dafin, cimbru si lamiioara.
Preparat carminativ
Anason verde: seminte, 30 g
Tarhon: frunze, 30 g
Dafin: frunze, 30 g
Cimbru: frunze, 30 g
Lamiioara: frunze, 30
O lingura de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute, apoi se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea o cana cu o ora-doua înainte de masa.
FICAT (insuficienta hepatica)
Frunze de brusture, flori de limba-mielului, flori de musetel, frunze de asmatuchi, rizomi de pir, radacini de gentiana, frunze de silnic, flori de romanita, frunze de melisa, de trifoi, de maslin, de urzica, de pansea salbatica, de patrunjel, muguri de pin, frunze de rozmarin, de cretusca, de salvie, de lamiioara.
Tizana hepatica
Brusture: frunze, 20 g
Melisa: frunze, 40 g
Urzica: frunze, 20 g
Rozmarin: frunze, 40 g
Salvie: frunze, 20 g
Lamiioara: frunze, 20 g
O lingura de amestec la o cana. Se fierbe doua-trei minute si se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea o cana înainte de masa.
FURUNCULOZA
Frunze si radacini de brusture, frunze si flori de luminarica, bace de ienupar, frunze si flori de nalba mare, frunze de trifoi, de pansea salbatica, de salvie, flori de soc.
Tizana asortata
Brusture, frunze, 30 g
Brusture: radacini, 30 g
Trifoi: frunze, 10 g
Pansea salbatica: planta, 50 g
Salvie: frunze, 20 g
O lingura de amestec la o ceasca. Se fierbe doua-trei minute, apoi se lasa la infuzat timp de zece minute.
Se bea doua-trei cesti pe zi, în cura de trei saptamini, cura ce trebuie repetata daca este necesar.
GASTRALGII (dureri de stomac)
Flori de musetel, flori de nalba mare si de nalba, frunze de melsia, menta, parachernita, rozmarin si cimbrisor, frunze, flori si muguri de portocal amar.
Tizana calmanta
Musetel: flori, 50 g
Nalba: flori, 50 g
O lingura de amestec la o cana de apa clocotita care se lasa sa infuzeze zece minute. Cel care are dureri de stomac va evita sa manince. O ceasca calduta din aceasta tizana înainte de masa îi va calma stomacul.

Tizana asortata
Musetel: flori, 30 g
Melisa: frunze, 30 g
Menta: frunze 10 g
Cimbrisor: frunze, 20 g
Portocal: muguri, 20 g.
O lingura de amestec la o cana de apa clocotita; se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea o cana d**a masa.
GRETURI
Fructe de badian, frunze de busuioc si de melisa.
Una din aceste plante d**a masa sau în cursul zilei.
GRIPA
Flori de limba-mielului, flori si frunze de luminare, scortisoara, planta si seminte de marar, frunze de dafin, flori de levantica, frunze de silnic, muguri de pin, frunze de salvie, flori de soc, frunze de lamiioara, flori de viorea.
Preparat antigripal
Limba-mielului: flori,20 g
Dafin: frunze, 10 g
Silnic: frunze, 20 g
Pin: muguri, 30 g
Silvie: frunze, 20 g
Lamiioara: frunze, 30 g
O lingura de amestec la o ceasca. Se fierbe doua-trei minute si se lasa la infuzat timp de zece minute.
Se beau doua-patru cani pe zi.
GUTA (exces de acid uric)
Frunze si radacini de brusture, flori de iarba-neagra, de limba-mielului, frunze de asmatuchi, rizomi de pir, radacini si semtine de marar, frunze de frasin, bace de ienupar, radacini de gentiana, frunze de urzica si de patrunjel, muguri de pin, radacini de hrean, frunze de cretusca, frunze de rozmarin, de mur, de salvie, flori de soc, frunze de lamiioara, miz de tei salbatic.
Preparat antigutos
Brusture: frunze, 20 g
Limba-mielului: flori, 20 g
Ienupar: bace, 50 g
Urzica: frunze, 30 g
Cretusca: planta, 30 g
Mur: frunze, 30 g
O mina de amestec la un litru de apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se bea d**a dorinta în cursul zilei.
GUTURAI
Flori de limba-mielului, bace de ienupar, silnic, flori de nalba, muguri de brad, frunze de lamiioara.
Preparat antiguturai
Ienupar: bace, 20 g
Nalba: flori, 20 g
Brad: muguri, 30 g
Cuisoare: 5 g
O lingura de amestec la o cana cu apa. Se fierbe doua-trei minute si se infuzeaza timp de zece minute. Se bea doua-trei cani pe zi.
Acelasi preparat poate sa fie folosit si la inhalatii.
HEMOROIZI
Flori si frunze de luminarica, frunze de parachernita, planta de pansea salbatica, flori de soc, frunze de salvie.
Tizana asortata
Brusture: frunze, 20 g
Luninarica: frunze, 30 g
Parachernita: frunze, 20 g
Pansea salbatica: planta, 30 g
Salvie: frunze, 30 g
O lingura de amestec la o cana cu apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea doua-trei cani pe zi.
În caz de inflamatie, se fac bai la sezut sau se aplica comprese cu flori de luminare si flori de soc. Citeva linguri din fiecare la doi litri de apa. Se fierbe zece minute, se strecoara si se toarna în apa pentru baie la sezut.
HIPERTENSIUNE
Flori de limba-mielului, frunze de maslin, de urzici, de salvie.
Preparat
Limba-mielului: flori, 30 g
Maslin: frunze, 60 g
Urzica: frunze, 30 g
Salvie: frunze, 30 g
O lingura de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa la infuzat zece minute. Se bea doua-trei cesti pe zi.
IMPOTENTA
Scortisoara, seminte de telina, radacini de gentiana, de ghimbir, frunze de menta, de rozmarin, cimbru, stigmate de sofran.
Preparat tonic
telina: seminte, 20g
Gentiana: radacini, 30 g
Menta: frunze, 20 g
Rozmarin: frunze, 40 g
Cimbru: frunze, 40 g
O lingura de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea doua-trei cesti pe zi.
Vin tonic
Scortisoara, 5 g
Gentiana: radacini, 20 g
Ghimbiri: radacini, 20 g
sofran: stigmate, 0,50 g
Se toarna amestecul într-un litru de vin alb sau rosu. Se lasa la macerat o saptamina agitind din cind în cind, apoi se strecoara. Se bea un pahar înainte de masa.
INSOMNIE
Flori de musetel, conuri de hamei, flori de levantica, frunze de maghiran, flori de romanita, frunze de melisa, flori si frunze de portocal, flori si frunze de cretusca, de cimbrisor, frunze de lamiioara, flori de tei.
Preparat somnifer
Hamei: conuri, 20 g
Levantica: flori, 30 g
Maghiran: frunze, 30 g
Portocal: muguri, 20 g
Cimbrisor: frunze, 20 g
O lingura de amestec la o cana de apa clocotita; se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea una-doua canii seara la culcare.
IRITABILITATE
Aceleasi plante ca la INSOMNIE, dar preparate mai usor (o lingurita la o cana de apa).
Se bea doua-trei canii repartizate în cursul zilei.
LACTATIE
Pentru favorizarea lactatiei: seminte de angelica, anason verde, chimion, chimen, marar, conuri de hamei, flori de soc.
Tizana galactogena
Angelica: seminte, 30 g
Anason verde: seminte, 30 g
Marar: seminte, 30 g
Chimion: seminte, 60 g
Hamei: conuri, 20 g
O lingurita de amestec la o cana. Se fierbe doua-trei minute si se infuzeaza timp de zece minute. Se bea doua-trei cani pe zi.
Plante antilactante: frunze de asmatuchi, menta, patrunjel si salvie. Una din aceste plante, sub forma de infuzie, trei-patru cani pe zi, timp de o saptamina. Asmatuchi si patrunjelul poate sa faca parte din alimentatie în mod important si regulat.
LARINGITA
Bace de ienupar, mina-Maicii Domnului (trandafir), frunze de asmatuchi.
Bacele de ienupar se folosesc la inhalatii, de citeva ori pe zi daca este necesar (o lingurita la un bol de apa clocotita).
Mina-Maicii Domnului si frunzele de asmatuchi se folosesc la gargara (o lingurita la o cana).
LEUCOREE
Frunze de eucalipt, bace de ienupar, radacini de gentiana, conuri de hamei, frunze de mur, rasura, frunze de lamiioara.
Preparat
Eucalipt: frunze, 40 g
Mur: frunze, 40 g
Rasura: frunze, 20 g
Lamiioara: frunze, 40 g
O lingura de amestec la o cana. Se fierbe doua-trei minute si se lasa la infuzat zece minute. Se bea doua-trei cani pe zi.
LITIAZA BILIARA (calculi hepatici)
Rizomi de pir, seminte de in, frunze de menta, ulei de masline, frunze de parachernita, miez de tei salbatic.
Una dintre aceste plante, sub forma de infuzie, un litru pe zi.
LITIAZA RENALA (calculi renali)
Flori de limba-mielului, iarba-neagra, frunze de asmatuchi, rizomi de pir, frunze de creson, seminte si radacini de marar, frunze de frasin, bace de ienupar, frunze de silnic, frunze de menta, de urzica, de parachernita, de patrunjel, cozi de cirese, radacina de hrean, frunze de mur, flori, frunze si scoarta de soc, miez de tei.
Drenaj renal
Limba-mielului: flori, 30 g
Iarba-neagra: flori, 30 g
Asmatuchi: frunze, 30 g
Ienupar: bace, 30 g
Soc: flori, 30 g
Se pun patru linguri de amestec la un litru de apa clocotita si se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se bea întreaga cantitate în cursul zilei.

Alt preparat
Pir: rizomi, 30 g
Frasin: frunze, 30 g
Silnic: frunze, 30 g
Urzica: frunze, 30 g
Parachernita: frunze, 30 g
Se pun patru linguri de amestec într-un litru de apa, se fierbe doua-trei minute, apoi se lasa sa infuzeze timp de zece minute.
Se bea întreaga cantitate în cursul zilei.
Aceste doua preparate se altereaza cu miezul de tei salbatic, tot un litru pe zi.
MENOPAUZA
Flori de musetel, rizomi de pir, frunze de menta, de urzica si de salvie.
Una dintre aceste plante, doua-trei cesti pe zi.
MENSTRUATIE DUREROASA
Flori de musetel, scortisoara, frunze de tarhon, de dafin, de melisa, de patrunjel, de rozmarin, stigmate de sofran.

Preparat
Musetel: flori, 20 g
Tarhon: frunze, 10 g
Melisa: frunze, 20 g
Patrunjel: frunze, 10 g
Se pune o lingura de amestec la o cana de apa clocotita si se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se bea doua cesti pe zi înainte si d**a menstruatie.
În afara perioadei de menstruatie, preparatul se poate lua pentru circulatia singelui (vezi Circulatie).
MENSTRUATIE INSUFICIENTA
Frunze de busuioc, seminte de chimion, frunze de tarhon, seminte de marar, frunze de menta, de patrunjel, de rozmarin, de salvie, de cimbrisor, de lamiioara, stigmate de sofran.
Tizana asortata
Tarhon: frunze, 20 g
Marar: seminte, 20 g
Patrunjel: frunze, 40 g
Rozmarin, frunze, 20 g
Salvie: frunze, 20 g
Sofran: stigmate, 1 g
O lingura de amestec la o cana. Se fierbe doua-trei minute. Se lasa la infuzat timp de zece minute si se bea doua cani pe zi, douazeci de zile pe luna (în afara perioadei de menstruatie).
Faceti din cind în cind o cura de tizana de primavara (vezi Cura de primavara).
MIGRENE
Flori de musetel, flori de levantica, frunze de maghiran, de meslisa sau de menta.
Una dintre aceste plante, doua-trei cani pe zi.
NEVRALGII
Flori de musetel, cuisoare (nevralgie dentara). Citeva canii pe zi din una dintre aceste plante.
Împotriva nevralgiilor dentare, puneti un cuisor pe gingia dintelui dureros.
OBEZITATE
Asociat cu diferite plante diuretice si pentru circulatia singelui, regimul este primordial, asociat cu aplicarea cremelor cu alge si cu baile de alge.
Preparat dezintoxicant
Pir: rizomi, 30 g
Patrunjel: frunze, 30 g
Ilex verde: frunze, 30 g
Urzica: frunze, 30 g
Iarba-neagra: flori, 100 g
Se pun patru linguri de amestec într-un litru de apa, se fierbe dou-trei minute si se lasa zece minute la infuzat. Întreaga cantitate se bea în cursul zilei.
OFTALMIE
Flori de musetel, frunze de asmatuchi, flori de luminarica, flori de nalba mare si de nalba, rasura, frunze de patrunjel.
Una dintre aceste plante sub forma de infuzie usoara. Se aplica comprese caldute, zece minute dimineata si seara.
OXIURI
Radacini de gentiana, flori de romanita, frunze de lamiioara.
Una dintre aceste plante, una-doua cesti pe zi, tratament de o saptamina, repetat d**a trei saptamini.
PROSTATISM
Flori de iarba-neagra, bace de ienupar, frunze de parachernita, cozi de cirese, frunze si flori de cretusca.
Una din aceaste plante, sub forma de infuzie, un litru pe zi.
RAGUSEALA
Frunze de asmatuchi, frunze si flori de nalba mare si de nalba, petale de trandafir, frunze de lamiioara.
Se mesteca plantele în parti egale. Se pune o lingurita de amestec la o ceasca de apa, se fierbe un minut si se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se foloseste la gargara de mai mute ori pe zi.
RAU DE MARE
Frunze de trifoi.
Una-doua cani de infuzie, cu o jumatate de ora înainte de plecare.
REUMATISM
Frunze si radacini de brusture, ferunze de limba-mielului, musetel (în ulei de masaj), semintie de telina, frunze de asmatuchi, de creson, de eucalipt, seminte, planta si radacini de marar, frunze de frasin, bace de ienupar, frunze de dafin, de maghiran, de urzica, de parachernita, de pansea salbatica, frunze de patrunjel, flori si frunze de cretusca, frunze de rozmarin, de mur, de cimbrisor, flori de soc, frunze de lamiioara.
Preparate antireumatice
Brusture: frunze, 20 g
Eucalipt: frunze, 20 g
Frasin: frunze, 30 g
Urzica: frunze, 30 g
Rozmarin, frunze, 20 g
Lamiioara: frunze, 20 g
Patru linguri de amestec la un litru de apa. Se fierbe doua-trei minute si se infuzeaza timp de zece minute. Se bea întreaga cantitate în cursul zilei.
Se alterneaza cu preparatul urmator:
Limba-mielului: flori, 30 g
Ienupar: bace, 30 g
Dafin: frunze, 10 g
Pansea salbatica: planta, 20 g
Cretusca: flori, 20 g
Cimbrisor: frunze, 20 g

Preparare identica.
Se beau ambele tizane în alternanta, cite una o saptamina.
STARI FEBRILE
Flori de limba-mielului, scortisoara, flori de musetel, scoarta de frasin, radacini de gentiana, radacini de ghimbir, flori de levantica, frunze de trifoi, flori de soc, de tei de viorea.
Preparat febrifug
Limba-mielului: flori, 50 g
Musetel: flori, 20 g
Soc: flori, 30 g
Tei: flori, 10 g
Viorea: flori, 10 g.
O lingura de amestec la o cana de apa clocotita; se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se beau citeva cesti pe zi.

Tizana asortata
Soc: flori, o lingurita
Tei: flori, cit ai lua de doua ori cu degetele
Scortisoara: cit ai lua o data cu degetele
Cuisoare: trei.
Totul la o cana de apa clocotita. Se lasa la infuzat timp de zece minute. Se beau doua-trei cesti pe zi de la primele simptome. Acest preparat poate sa fie luat iarna pentru a evita diverse afectiuni.
TRANSPIRATIE EXCESIVA
Frunze de eucalipt, muguri de pin, frunze de salvie.
Se ia una dinatre aceste plante asociata cu plante diuretice. Adaugati în apa de baie citeva picaturi de esenta de salvie.
TUSE
Frunze de eucalipt, flori de nalba mare, flori de levantica, frunze de silnic, frunze de nalba, frunze de menta, frunze si flori de portocal, muguri de brad, frunze de cimbrisor, frunze de lamiioara, flori de viorea.
Preparat calmant
Eucalipt: frunze, 20 g
Silnic: frunze, 20 g
Brad: muguri, 50 g
Cimbrisor: frunze, 20 g
Lamiioara: frunze, 20 g
O lingura de plante amestecate la o cana. Se fierbe doua-trei minute si se infuzeaza timp de zece minute. Se beau doua-trei cesti pe zi.
UREE
Flori de iarba-neagra, rizomi de pir, bace de ienupar, cozi de cirese, frunze de rozmarin, frunze de salvie.
Una dintre aceste plante, sub forma de infuzie, un litru pe zi.
Regim alimentar obligatoriu (sarac în proteine).

Address

Romania Judetul ALBA
Mogos
517480

Telephone

+40258855530

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when comuna Mogos,judetul Alba, Romania posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share

Category