18/07/2025
𝕵𝖚𝖕𝖆̂𝖓𝖊𝖆𝖘𝖆 𝕾𝖆𝖋𝖙𝖆 de la Cetatea celor Șapte Limbi,
soția lui Pan Dragoș Șabolat, Pârcălab al Cetății Albe și stăpân al Moșiei Albastre, nu era doar o boieroaică, ci o țesătoare de neamuri, culturi și graiuri.
Fiică de boier moldovean, Pan Drăgan, și armeneancă de neam bun, Tamara, Safta vorbea moldovenească, slavonă, grecească, italieneasca genovezilor și hayeren - limba mamei sale. Dar, spuneau oamenii, pricepea și graiul vântului, al apelor, al viilor și al inimilor.
La ospățurile ei se întâlneau cântece armenești, cobzari greci, povești genoveze, negoț de la Stambul, vin de Chios și săbii de Damasc.
Se spunea că păstra în taină Cartea Vrăjitoarei de munte din Armenia și că vinul de pe moșia Șabolaților se făcea albastru deoarece prindea vraja lunii pline șoptită de Safta.
Era vestită nu doar pentru înțelepciunea și împăcările pe care le aducea, ci și pentru podoabele și veșmintele alese, aduse din toate colțurile lumii.
La curtea Doamnei Voichița era Sfetnică, în ținut era mama obștii, dar pentru oameni rămânea mereu:
„Pod între graiuri, ospăț între inimi și sărbătoare peste ținut.”
Artist fotograf: Paul Adrian Chis
Proiect: TERRA MOLDAVIAE
