𝕭𝖔𝖎𝖊𝖗𝖎𝖎 𝕮𝖚𝖗𝖙̗𝖎𝖎 𝕯𝖔𝖒𝖓𝖊𝖘̗𝖙𝖎 𝖆𝖎 𝕸𝖔𝖑𝖉𝖔𝖛𝖊𝖎

  • Home
  • Romania
  • Iasi
  • 𝕭𝖔𝖎𝖊𝖗𝖎𝖎 𝕮𝖚𝖗𝖙̗𝖎𝖎 𝕯𝖔𝖒𝖓𝖊𝖘̗𝖙𝖎 𝖆𝖎 𝕸𝖔𝖑𝖉𝖔𝖛𝖊𝖎

𝕭𝖔𝖎𝖊𝖗𝖎𝖎 𝕮𝖚𝖗𝖙̗𝖎𝖎 𝕯𝖔𝖒𝖓𝖊𝖘̗𝖙𝖎 𝖆𝖎 𝕸𝖔𝖑𝖉𝖔𝖛𝖊𝖎 Boierii Curții Domnești - Urmașii vechilor neamuri moldovene, stăpâni pe moșii din Țara Moldovei. Reconstituim istoria boierimii din sec.

XV - XVI , ducând înapoi timpul, în straie, obiceiuri și povești care încă șoptesc pe aceste pământuri.

Boierii Curții Domnești a Moldoveivă dorește un an cu tihnă în gând, putere în faptă și rost în fiecare pas.2026 să fie ...
03/01/2026

Boierii Curții Domnești a Moldovei
vă dorește un an cu tihnă în gând, putere în faptă și rost în fiecare pas.

2026 să fie cu onoare păstrată, cuvânt ținut și drumuri alese cu minte limpede.
Să nu vă lipsească mesele bune, oamenii drepți și bucuriile care nu fac zgomot, dar rămân.

Să aveți curajul deciziilor grele și liniștea celor care știu cine sunt.
Iar vremurile să vă fie prielnice, precum un domn bun peste o țară bine rânduită.

La mulți ani, cu cinste și inimă dreaptă!

Matineul nostru a fost unul reușit. Toți copii s-au pregătit. Iar voi ce poezii ia-ți recitat lui Moș Crăciun? 😇
03/01/2026

Matineul nostru a fost unul reușit.
Toți copii s-au pregătit.
Iar voi ce poezii ia-ți recitat lui Moș Crăciun? 😇

𝕵𝖚𝖕𝖆̂𝖓𝖊𝖆𝖘𝖆 𝕾𝖆𝖋𝖙𝖆 de la Cetatea celor Șapte Limbi,soția lui Pan Dragoș Șabolat, Pârcălab al Cetății Albe și stăpân al Moș...
18/07/2025

𝕵𝖚𝖕𝖆̂𝖓𝖊𝖆𝖘𝖆 𝕾𝖆𝖋𝖙𝖆 de la Cetatea celor Șapte Limbi,

soția lui Pan Dragoș Șabolat, Pârcălab al Cetății Albe și stăpân al Moșiei Albastre, nu era doar o boieroaică, ci o țesătoare de neamuri, culturi și graiuri.

Fiică de boier moldovean, Pan Drăgan, și armeneancă de neam bun, Tamara, Safta vorbea moldovenească, slavonă, grecească, italieneasca genovezilor și hayeren - limba mamei sale. Dar, spuneau oamenii, pricepea și graiul vântului, al apelor, al viilor și al inimilor.

La ospățurile ei se întâlneau cântece armenești, cobzari greci, povești genoveze, negoț de la Stambul, vin de Chios și săbii de Damasc.

Se spunea că păstra în taină Cartea Vrăjitoarei de munte din Armenia și că vinul de pe moșia Șabolaților se făcea albastru deoarece prindea vraja lunii pline șoptită de Safta.

Era vestită nu doar pentru înțelepciunea și împăcările pe care le aducea, ci și pentru podoabele și veșmintele alese, aduse din toate colțurile lumii.

La curtea Doamnei Voichița era Sfetnică, în ținut era mama obștii, dar pentru oameni rămânea mereu:

„Pod între graiuri, ospăț între inimi și sărbătoare peste ținut.”

Artist fotograf: Paul Adrian Chis
Proiect: TERRA MOLDAVIAE

🌬️ 𝕵𝖚𝖕𝖆̂𝖓𝖊𝖆𝖘𝖆 𝕰𝖑𝖊𝖓𝖆 – Mângâierea Neamțului, femeia care știe chiar și ce nu spui Jupâneasa Elena, soția lui Constantin „...
15/07/2025

🌬️ 𝕵𝖚𝖕𝖆̂𝖓𝖊𝖆𝖘𝖆 𝕰𝖑𝖊𝖓𝖆 – Mângâierea Neamțului, femeia care știe chiar și ce nu spui

Jupâneasa Elena, soția lui Constantin „Paznicul Carpaților”, este cunoscută în Ținutul Neamțului ca o femeie ce pare să fi descifrat taina liniștii.

Părul ei blond, strâns cu grijă sub năframă, și ochii luminoși, blânzi, par să vadă dincolo de vorbe. Știe să citească sufletul omului.

Nu era om în Ținut care să nu o fi cunoscut: "Jupâneasa Elena nu te întreabă ce te doare. Ea știe fără să-i spui."

De aceea, mulți vin la ea nu doar pentru leacuri din plante, ci și pentru sfaturi care așază inima la loc. La gura sobei, poveștile ei sunt ascultate cu sufletul strâns, pentru că, spun oamenii, „Elena a prins de la izvoare nu doar șoapta apei, ci și tainele ei.”

N-a purtat niciodată sabie, dar are o forță pe care nimeni n-a îndrăznit s-o înfrunte: blândețea care vindecă.

În ochii satului, ea e Mângâierea Neamțului, femeia despre care șușotesc și bătrânii, și copiii, că știe mai mult decât lasă să se vadă.

Artist fotograf: Paul Adrian Chis
Proiect: TERRA MOLDAVIAE

🏔️ 𝕵𝖚𝖕𝖆̂𝖓𝖚𝖑 𝕮𝖔𝖓𝖘𝖙𝖆𝖓𝖙𝖎𝖓 – Paznicul CarpațilorCine este jupânul cu barba argintie, ochii pătrunzători și vorba rară, pe ca...
15/07/2025

🏔️ 𝕵𝖚𝖕𝖆̂𝖓𝖚𝖑 𝕮𝖔𝖓𝖘𝖙𝖆𝖓𝖙𝖎𝖓 – Paznicul Carpaților

Cine este jupânul cu barba argintie, ochii pătrunzători și vorba rară, pe care până și boierii tineri îl ascultă în tăcere?

La curtea lui Ștefan cel Mare i se spune Paznicul Carpaților, nu doar pentru anii de oaste, ci pentru felul în care veghează, ca un străjer neclintit, asupra Țării de Sus.

Mare Logofăt, sfetnic de încredere, mână de fier în treburile domnești, Constantin știe să asculte, să cumpănească și să taie răul din rădăcină. Are un rol crucial în administrarea justiției și în redactarea actelor domniei.

Se spune prin târguri: „Dacă taci lângă Constantin, înveți mai mult decât dacă ai vorbi cu zece oameni.”

Prieten vechi al Boierului Pan Ion Bucium, legat prin ani de credință și drumuri grele, Constantin nu mai ridică sabia de demult, dar privirea lui încă înfioară.

Un om pe care munții l-ar recunoaște de-al lor.

Artist fotograf: Paul Adrian Chis
Proiect: TERRA MOLDAVIAE

🏹  𝕵𝖚𝖕𝖆̂𝖓𝖊𝖆𝖘𝖆 𝕾𝖙𝖆𝖓𝖆 – Arcașa Ceahlăului, sufletul munților Jupâneasa Stana din Iași, sora mai mică a boierului Pan Ion B...
15/07/2025

🏹 𝕵𝖚𝖕𝖆̂𝖓𝖊𝖆𝖘𝖆 𝕾𝖙𝖆𝖓𝖆 – Arcașa Ceahlăului, sufletul munților

Jupâneasa Stana din Iași, sora mai mică a boierului Pan Ion Bucium, nu a fost niciodată doar o doamnă de curte.

Născută între ziduri boierești, dar cu suflet de munte, Stana și-a căpătat numele de Arcașa Ceahlăului pentru curajul și dibăcia ei cu arcul, dar și pentru dragostea nestrămutată față de munte.

Se spune în sat că, la nașterea ei, o bătrână de pe munte i-ar fi șoptit mamei: „Fata asta nu-i de stat între ziduri. Inimă de stâncă are și glas de vânt.”

Ori de câte ori viața la curte o apăsa, Stana fugea pe potecile Ceahlăului, împletindu-și liniștea cu vântul, cu pădurile și stâncile. Părul ei, lung până la genunchi, flutura ca o flamură, iar oamenii din sate o recunoșteau din depărtare, șoptind: „A trecut Stana, fata munților"

Pentru cei din jur, Stana nu e doar o jupâneasă, ci un simbol al libertății și al legăturii profunde cu Ceahlăul.

Artist vizual: Paul Adrian Chis
Proiect: TERRA MOLDAVIAE

📖 𝕵𝖚𝖕𝖆̂𝖓𝖊𝖆𝖘𝖆 𝕬𝖓𝖎𝖘𝖎𝖆 „Mura” din DâmbovițaAnisia Maria Porojan, cunoscută drept „Mura”, soția lui Tomșa Olaru, a venit din...
15/07/2025

📖 𝕵𝖚𝖕𝖆̂𝖓𝖊𝖆𝖘𝖆 𝕬𝖓𝖎𝖘𝖎𝖆 „Mura” din Dâmbovița

Anisia Maria Porojan, cunoscută drept „Mura”, soția lui Tomșa Olaru, a venit din Dâmbovița alături de el, purtând în suflet o sete neostoită de cunoaștere.

N-a avut școli înalte, dar a învățat să citească de la un preot bătrân, iar de atunci, cărțile au devenit comoara ei.

Oamenii îi spuneau "Mura" nu doar pentru vorbele blânde, ci și pentru tăria neașteptată a firii. În spatele unei prezențe simple se ascunde o minte ageră: Anisia ține socotelile casei și ale negoțului cu o precizie uimitoare, gestionează scrisorile negustorești și e privită ca un sprijin esențial în afaceri.

La curte, e o prezență discretă, dar respectată. Chiar Doamna Elena, soția domnitorului, o prețuiește pentru dragostea de carte și înțelepciunea simplă, dar adâncă. Anisia Mura nu e doar jupâneasă de casă, ci și o sursă tăcută de judecată limpede, care îmbină dulce vorba cu ascuțimea minții.

Artist vizual: Paul Adrian Chis
Proiect: TERRA MOLDAVIAE

🏺 𝕿𝖔𝖒𝖘̗𝖆 𝕴𝖔𝖆𝖓𝖎𝖉 𝕻𝖔𝖗𝖔𝖏𝖆𝖓 „Olaru” – Vătaful Târgurilor MoldoveiTomșa Olaru din Dâmbovița nu e doar un simplu olar. E un bă...
15/07/2025

🏺 𝕿𝖔𝖒𝖘̗𝖆 𝕴𝖔𝖆𝖓𝖎𝖉 𝕻𝖔𝖗𝖔𝖏𝖆𝖓 „Olaru” – Vătaful Târgurilor Moldovei

Tomșa Olaru din Dâmbovița nu e doar un simplu olar. E un bărbat impunător, cu mâini tari, formate din ani de lucru cu pământul, dar și cu minte ageră, ascuțită în negustorie.

Meșteșugul l-a purtat prin târguri, unde și-a vândut ceramica și a învățat să cumpere și să vândă mărfuri rare, cu pricepere de neguțător iscusit.

Ajuns la Iași, iscusința și judecata lui limpede i-au atras atenția lui Ștefan cel Mare, care l-a numit Vătaf al Târgurilor. În această funcție, Tomșa supraveghează piețele Moldovei, strânge vămile și veghează la buna rânduială a negustorilor.

Cunoscut pentru intransigența cu care aplică legile domnești, Tomșa Olaru e respectat și temut deopotrivă, fiind omul care a transformat meșteșugul, negustoria și rânduiala piețelor în una dintre cele mai importante surse de venit ale țării.

Artist vizual: Paul Adrian Chis
Proiect: TERRA MOLDAVIE

💍 𝕬𝖓𝖙𝖊𝖒𝖎𝖆 𝕭𝖚𝖈𝖎𝖚𝖒 (sec. XVI) – jupâneasă de neam bun, soția marelui vornic Condrea Bucium, femeie de cuvânt și chivernise...
14/07/2025

💍 𝕬𝖓𝖙𝖊𝖒𝖎𝖆 𝕭𝖚𝖈𝖎𝖚𝖒 (sec. XVI) – jupâneasă de neam bun, soția marelui vornic Condrea Bucium, femeie de cuvânt și chiverniseală.

După moartea lui Condrea, Antemia a rămas stăpână peste moșiile familiei, ridicându-și copiii și păstrând legăturile cu boierii și negustorii de prin țară. Într-un hrisov din 1605, apare împreună cu „toți copiii săi” vânzând o parte din moșii, semn că era femeie de treabă mare, nu doar de casă.

Se spunea că Antemia avea o cutie cu inele de familie, dar nu le purta niciodată, căci zicea: „Mai bine să strălucească în lada de zestre, decât să apese pe degete în ceas de nevoie.”

Artist fotograf: Paul Adrian Chis
Proiect: TERRA MOLDAVIAE

👑 𝕮𝖔𝖓𝖉𝖗𝖊𝖆 𝕭𝖚𝖈𝖎𝖚𝖒 (sec. XVI) – boier moldovean de seamă, fiu al lui pan Ion Bucium, ridicat la rang de Mare Vornic al Țăr...
14/07/2025

👑 𝕮𝖔𝖓𝖉𝖗𝖊𝖆 𝕭𝖚𝖈𝖎𝖚𝖒 (sec. XVI) – boier moldovean de seamă, fiu al lui pan Ion Bucium, ridicat la rang de Mare Vornic al Țării de Jos, sfetnic al domnului și stăpân peste moșii întinse.

Avea vii la Bucium și Cotnari, cirezi, prisăci și legături cu negustorii din Polonia și Transilvania. Dar nu bogățiile îl făceau temut, ci cumpătarea și ochiul aspru.

Condrea era mereu însoțit de Azor, câinele său, negru ca noaptea, despre care se spunea că vede adevărul în oameni. În sat, copiii îl numeau „umbra stăpânului”, căci Azor veghea și când stăpânul dormea.

Artist fotograf: Paul Adrian Chis
Proiect: TERRA MOLDAVIAE

Address

Iasi

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when 𝕭𝖔𝖎𝖊𝖗𝖎𝖎 𝕮𝖚𝖗𝖙̗𝖎𝖎 𝕯𝖔𝖒𝖓𝖊𝖘̗𝖙𝖎 𝖆𝖎 𝕸𝖔𝖑𝖉𝖔𝖛𝖊𝖎 posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share