16/09/2026
Fațada secundară a Hotelului Ștefănescu (1892) așa cm apare într-o vedere circulată în anul 1930 arată o compoziție bogată, specifică eclectismului pitoresc balnear de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.
Fațada secundară nu a fost tratată modest ci are o expresivitate arhitecturală aproape egală cu cea a fațadei principale. Se observă tipologia hotelului balnear istoric: galerii exterioare, verande, pavilioane vitrate, acoperișuri, lucarne și decorații din lemn gândite pentru a căuta confortul, lumina, aerul și relația directă cu peisajul. Arhitectura balneară din stațiunile românești trebuia să transmită simultan ideea de confort urban, eleganță și apropiere de natură.