Curtea de Apel Galați

03/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Punctul de vedere transmis de CSM către Ministerul Justiţiei referitor la Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice

Astăzi, 02 iunie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis către Ministerul Justiţiei, ca urmare a solicitării acestei instituţii, punctul de vedere formulat cu privire la Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice, care poate fi accesat aici (din link în comentarii).

CSM a atras ferm atenţia asupra următoarelor vicii de neconstituţionalitate ale proiectului de lege, detaliate pe larg în ataşamentul la prezentul comunicat, respectiv:
· proiectul de lege a fost inițiat cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor constituționale și legale vizând legitimitatea Guvernului demis de a iniția proiecte de lege;
· includerea magistraţilor în proiectul de lege constituie o încălcare flagrantă a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care, la art. 205 alin. (2) teza a II-a, prevede că „salarizarea judecătorilor şi a procurorilor se stabileşte prin legea specială privind salarizarea şi alte drepturi salariale în domeniul justiţiei.”
· independența justiției, consacrată expres de Constituția României, republicată, presupune și existența unor garanții financiare adecvate și stabile pentru judecători și procurori, context în care salarizarea magistraților nu reprezintă doar expresia politicii statului în domeniul resurselor umane din Autoritatea judecătorească, ci, în principal, trebuie să asigure o garanție veritabilă pentru independența justiției.
· în flagrantă contradicție cu exigențele care decurg din documentele internaționale și din jurisprudența Curții Constituționale, proiectul de lege nesocotește grav independența financiară a magistraților și subminează rolul de putere în stat care revine autorității judecătorești.
· reglementarea referitoare la „diferența salarială tranzitorie” este ambiguă şi lipsită de previzibilitate, contrar cerințelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituția României, republicată.
· Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice este în vădită contradicție cu Legea fundamentală și statutul magistraților, astfel că nu poate fi promovat în forma propusă, iar singura opțiune normativă conformă cu cadrul legislativ actual este aceea în care salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială, cu respectarea exigențelor impuse de principiul independenței justiției.

https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=299&FolderId=12744&FolderTitle=COMUNICAT%20DE%20PRES%C4%82%20Punctul%20de%20vedere%20transmis%20de%20CSM%20c%C4%83tre%20Ministerul%20Justi%C5%A3iei%20referitor%20la%20Proiectul%20de%20Lege%20privind%20salarizarea%20pentru%20personalul%20pl%C4%83tit%20din%20fonduri%20publice%20-(2026-06-02)

26/05/2026

COMUNICAT COMUN AL PREŞEDINŢILOR CURŢILOR DE APEL

În contextul publicării proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, preşedinţii curţilor de apel din România îşi manifestă public îngrijorarea faţă de atacurile fără precedent la integritatea şi stabilitatea statală a României, întrucât această iniţiativă legislativă îşi propune, deliberat, desfiinţarea şi reconfigurarea instituţională prin deprofesionalizarea unor domenii esenţiale şi afirmarea diletantismului ca politică de stat. Independenţa şi imparţialitatea judecătorului sunt condiţii prealabile şi indispensabile pentru funcţionarea oricărei democraţii, justiţia fiind una dintre cele trei puteri ale statului.
Componenta financiară este una esenţială în orice stat de drept ce promovează valorile europene, aplicabilă oricărei profesii, atâta timp cât remuneraţia reprezintă contraprestaţia pentru munca depusă fiind direct proporţională cu importanţa şi calitatea muncii prestate.
Astfel, luăm act cu îngrijorare că profesii încărcate de responsabilitate şi nivel de pregătire ridicat, care în condiţii de maturitate politică, construiesc societăţi sănătoase, cm ar fi, spre exemplu, cadrele didactice, medicii sau judecătorii reclamă, în paradigma politică a unui guvern demis, un nivel de salarizare scăzut în numele unei nevoi de echitate socială specifică statelor autoritare, incongruente şi dispreţuitoare din perspectiva valorilor democratice.
Am asistat cm printr-un mecanism extrem de riguros calibrat şi articulat, sistemul judiciar a fost stigmatizat şi demonizat pentru a masca deficienţe economice şi a distrage atenţia de la adevărata responsabilitate şi problemele reale ale societăţii.
Având în vedere declaraţiile recente ale unor membri ai puterii executive privind datoriile statului către sistemul judiciar, precum şi proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, preşedinţii curţilor de apel susţin în mod ferm declaraţiile publice argumentate ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Consiliului Superior al Magistraturii.
Evaluarea de către executiv a legalităţii hotărârilor judecătoreşti definitive reprezintă un derapaj fără precedent într-o democraţie, care are aptitudinea de a deschide calea abuzului politicianului care astfel anulează principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, dobândind capacitatea de a interveni arbitrar şi abuziv în orice tip de relaţii sociale ignorând orice hotărâre judecătorească definitivă. În acest sens, vehicularea unor cifre menite să provoace panică în rândul populaţiei, cu privire la datoriile statului faţă de sistemul judiciar, tinde să determine culpabilizarea fără temei a judecătorilor pentru problemele cu care se confruntă economia, consecinţă a greşelilor factorului politic, mascând, totodată, cauza reală a deficitelor bugetare, dar şi nevoia de anihilare a puterii judecătoreşti.
Subliniem că aceste probleme nu sunt şi nu pot fi imputate judecătorilor, ci sunt efectul deficienţelor legislative perpetue specifice ultimilor 20 de ani la nivelul mai multor categorii socio-profesionale.
Apreciem că un stat în care puterea judecătorească este atacată constant, fiind mereu culpabilizată pentru exerciţiul iresponsabil şi empiric al puterii de către decidentul politic, nu mai poate fi catalogat ca fiind un stat democratic în care echilibrul dintre cele trei puteri este respectat, ci un stat în care hazardul este creat pentru a impune impostura ca reper socio-politic şi cultural. Considerăm, de asemenea, că niciun program strategic de reforme și investiții la nivel european - PNRR, nu poate fundamenta politicile de sărăcire a populaţiei, pentru că un astfel de discurs lipseşte de sens raţiunea de a fi a Uniunii Europene organizată în jurul nevoii de prosperitate a membrilor ei.
Aşadar, simulând o nevoie de asanare a unor inechităţi sociale, asistăm, de fapt, la o afirmare pe scena politică a unor evidente conduite dictatoriale prin exerciţiul ilegitim al puterii publice, atâta timp cât acest proiect legislativ ignoră principii juridice fundamentale, fiind o dovadă fermă a improvizaţiei, deprofesionalizării şi perpetuării dispreţului în lipsa unei culturi a dialogului interinstituţional.
În consecinţă, reiterăm, în mod ferm, faptul că desfiinţarea, de către politicieni, a principiilor ce stau la baza statului de drept, democratic, ne determină să acţionăm prin toate mijloacele puse la dispoziţie de lege pentru a susţine stabilitatea statutului judecătorului şi independenţa justiţiei, esenţă a puterii judecătoreşti, garantată constituţional, în scopul asigurării dreptului cetăţenilor la un proces echitabil, cu componentele pe care acest concept le include şi a supravieţuirii statului de drept.

Judecător Oana Maria Petraşcu, preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia
Judecător Ionela-Diana Pătraşc-Bălan, preşedinta Curţii de Apel Bacău
Judecător Daniela Niculeasa, preşedinta Curţii de Apel Braşov
Judecător Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti
Judecător Dana Cristina Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj
Judecător Gabriel Mustaţă, preşedintele Curţii de Apel Constanţa
Judecător Manuela Cristina Berceanu, preşedinta Curţii de Apel Craiova
Judecător Adinan Halil, preşedintele Curţii de Apel Galaţi
Judecător Anda Crișu Ciocîntă, preşedinta Curţii de Apel Iaşi
Judecător Florica Roman, preşedinta Curţii de Apel Oradea
Judecător Mihai Bogdan Mateescu, preşedintele Curţii de Apel Piteşti
Judecător Oliviu-Corneliu Șologon, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti
Judecător Anca Cazacu, preşedinta Curţii de Apel Suceava
Judecător Maria Cristina Dica, preşedinta Curţii de Apel Timişoara
Judecător Teodora Albu, preşedinta Curţii de Apel Târgu Mureş
Judecător col. Petre Valentin Bădița, preşedintele Curţii Militare de Apel

26/05/2026

https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=299&FolderId=12737&FolderTitle=Comunicat%20comun%20al%20pre%C5%9Fedin%C8%9Bilor%20cur%C8%9Bilor%20de%20apel%20fa%C8%9B%C4%83%20de%20Proiectul%20de%20Lege%20privind%20salarizarea%20personalului%20pl%C4%83tit%20din%20fonduri%20publice-(2026-05-26)

26/05/2026

Judecătorii Curții de Apel Galați își exprimă profunda îngrijorare și atrag atenția public asupra consecințelor deosebit de grave pe care proiectul legii salarizării, în forma fundamentată și expusă recent de reprezentanții puterii executive, le va genera în mod inevitabil asupra stabilității sistemului judiciar și asupra premiselor fundamentale ale statului de drept.
Prevederile actuale ale proiectului vor institui discriminări flagrante, prin raportare exclusivă la data recrutării sau a promovării în funcțiile publice, creându-se astfel premisa aberantă ca evoluția firească în carieră, prin dobândirea unor grade sau trepte superioare de vechime, să determine în mod paradoxal o diminuare a drepturilor salariale cuvenite.
Totodată, nivelul coeficienților de ierarhizare propuși prin noul cadru normativ nesocotește în mod flagrant rolul constituțional al puterii judecătorești și aduce o atingere gravă principiului separației și echilibrului puterilor în stat, poziționând autoritatea judecătorească pe o treaptă de inferioritate nejustificată, în timp ce inițiatorii proiectului de lege justifică măsurile restrictive prin apeluri publice repetate la moderație fiscală, deși textul legislativ reflectă o preocupare orientată prioritar către majorarea veniturilor demnitarilor.
Corelată cu modificările legislative anterioare, care au creat deja diferențe majore între pensiile aflate în plată și cele nou stabilite, noua formulă de salarizare va accentua fracturile existente, conducând la apariția unei noi categorii de beneficiari și la discrepanțe de peste 100% între indemnizații stabilite în condiții perfect identice de grad și vechime profesională, situație absolut inadmisibilă într-o arhitectură juridică coerentă.
Judecătorii Curții de Apel Galați subliniază imperativ că drepturile salariale restante nu reprezintă privilegii sau beneficii conjuncturale, ci creanțe certe recunoscute tuturor categoriilor profesionale afectate, precum profesori, medici, polițiști sau funcționari publici, iar acumularea acestor sume datorate de statul român este exclusiv consecința incapacității factorilor decizionali de a edicta norme clare, predictibile și lipsite de echivoc, precum și a promovării unor excepții preferențiale care au discriminat restul categoriilor.
Refuzul sau amânarea unilaterală a achitării acestor obligații legale reprezintă o expresie directă a neasumării prerogativelor de către puterea executivă, iar încercarea de a transfera responsabilitatea bugetară asupra beneficiarilor constituie o încălcare a drepturilor recunoscute de legislația națională și de tratatele internaționale la care România este parte.
În concluzie, judecătorii Curții de Apel Galați resping cu fermitate strategia discursivă de demonizare constantă a magistraților în spațiul public, utilizată ca instrument politic pentru a masca deficiențele executive în gestionarea standardelor de viață ale societății, și avertizează public că nu mai sunt dispuși să accepte atitudini iresponsabile și umilitoare, lipsite de orice fundament real, menite să vulnerabilizeze independența justiției.

26/05/2026

Poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

În cursul zilei de 25 mai 2026, a fost publicat Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în raport de care Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţă publică următoarele:

1. Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea justiţiei
Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar.
Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept.

2. Proiectul de lege cuprinde soluţii normative absurde
Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor.
Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv « diferenţa salarială tranzitorie » ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu.
Mai mult decât atât, astfel cm rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate.
Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora.
Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte.

3. Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar
Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.
Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională.
Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare.

Consiliul Superior al Magistraturii

25/05/2026

În timp ce volumul cauzelor aflate pe rolul instanțelor în toate fazele procesuale a crescut cu 11% față de anul trecut în aceeași perioadă, concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate de aproape 2 ani, iar resursele de personal din sistemul judiciar rămân insuficiente.

Creșterea constantă a încărcăturii instanțelor înseamnă o presiune tot mai mare asupra magistraților și personalului auxiliar, cu impact direct asupra capacității administrative a sistemului judiciar de a îndeplini actul de justiție.

La 22 mai 2026 erau deja înregistrate pe rolul instanțelor 2.389.004 dosare în toate fazele procesuale, în timp ce anul trecut în aceeași perioadă volumul cauzelor era de 2.155.793 de dosare.

În condițiile unui deficit de peste 800 de judecători, 4874 de grefieri și 712 asistenți ai judecătorului, performanța instanțelor judecătorești se menține aceeași, cu o rată de soluționare actuală de 102,2%, în linie cu rata de soluționare din 2025 care în aceeași perioadă a fost de 102,4%.

CSM se află în faza finală de elaborare a unui mecanism de gestionare a cauzelor în funcție de capacitatea reală a instanțelor, care să regleze realizarea actului de justiție în condițiile unui deficit major de personal, ce implică un efort foarte mare al magistraților și personalului auxiliar în funcție, și al volumului de activitate în continuă creștere.

Mecanismul elaborat va oferi previzibilitate și transparență cetățenilor cu privire la durata procedurilor judiciare în faza de judecată.

19/05/2026

https://www.monitoruldevrancea.ro/2026/05/15/video-foto-focsani-level-up-educatie-juridica-sau-cand-institutiile-isi-dau-mana-pentru-a-colabora-in-interesul-tinerilor/?fbclid=IwY2xjawR6L4FleHRuA2FlbQIxMQBzcnRjBmFwcF9pZBAyMjIwMzkxNzg4MjAwODkyAAEerq2CpFoBjhQYbK-3ucX3wug9HH6oQniS--6uy4icPGVIjM2qpx8ISDc-YiI_aem_WYx_osN9v3ux56eikLozPQ

Profesioniști ai Dreptului, instituțiile care asigură aplicarea legii, dar și cele care se preocupă de copiii noștri și-au dat „mâna” într-o colaborare care a presupus organizarea unui eveniment cu și despre tineri: „Level up Educație Juridică” – discuții despre greșeli, resp...

15/05/2026

Consiliul Superior al Magistraturii solicită public Guvernului României adoptarea de urgență a Memorandumului pentru organizarea concursului de admitere directă în magistratură formulat încă din data de 29 aprilie 2026 și măsuri concrete pentru diminuarea deficitului cronic de personal din sistemul judiciar.

Deși sunt vacante peste 800 de posturi de judecător, iar instanțele au gestionat în 2025 peste 3,6 milioane de dosare și au soluționat peste 2,3 milioane de cauze, solicitările repetate ale Consiliului privind resursele umane au rămas fără răspuns. Numai la data de 14 mai 2026, numărul cauzelor nou intrate este cu peste 105.000 mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

CSM a solicitat din nou alocarea celor 4874 de posturi de grefier și înființarea a 712 posturi de asistent al judecătorului, subliniind că suprasolicitarea cronică a instanțelor afectează funcționarea justiției și dreptul cetățenilor la un act de justiție eficient, în acord cu standardele europene și principiile statului de drept.

Comunicatul integral poate fi accesat aici: https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=299&FolderId=12722&FolderTitle=COMUNICAT%20DE%20PRES%C4%82%20Solicitare%20public%C4%83%20adresat%C4%83%20puterii%20executive%20%C3%AEn%20vederea%20adopt%C4%83rii%20Memorandumului%20pentru%20organizarea%20concursului%20de%20admitere%20direct%C4%83%20%C3%AEn%20magistratur%C4%83%20%C5%9Fi%20al%20cincilea%20apel%20c%C4%83tre%20Guvernul%20Rom%C3%A2niei%20pentru%20m%C4%83suri%20concrete%20%C3%AEn%20vederea%20diminu%C4%83rii%20deficitului%20cronic%20de%20personal-(2026-05-14)

13/05/2026

11/05/2026

Curtea de Apel Galaţi are de astăzi un nou preşedinte, în persoana domnului judecător Adinan HALIL.

În temeiul Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 550/2026, domnul judecător Adinan HALIL îşi începe mandatul de preşedinte al Curţii de Apel Galaţi, pentru o perioadă de 3 ani, urmare a promovării cu nota 9,27 a concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor la curți de apel, tribunale, judecătorii și instanțe militare, organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii, concurs ce s-a desfășurat în perioada ianuarie-mai 2026.
Domnul Adinan HALIL şi-a început cariera de magistrat ca judecător la Judecătoria Lieşti, în anul 2012, apoi în perioada 2018 – 2021 a activat în cadrul Judecătoriei Galaţi, unde a ocupat şi funcţia de preşedinte al acestei instanţe, iar din anul 2021 până în anul 2023 a fost judecător la Tribunalul Galaţi.
În anul 2023 a promovat la Curtea de Apel Galaţi, fiind judecător în cadrul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori.
Anterior carierei de magistrat, în perioada 1997 – 2012, a făcut parte din structurile Ministerului Afacerilor Interne.

Mult succes noului preşedinte!