BVAU Filiala nr. 5 „Hortensia Papadat-Bengescu" - Bibliotecă Municipală

08/04/2026

08/04/2026

08/04/2026

Menaces de frappes, promesses d’« enfer », outrances répétées : ces derniers jours, Donald Trump a durci son discours contre l’Iran dans un registre d’une rare brutalité. Des déclarations qui interrogent autant la stratégie que....

08/04/2026

08/04/2026

Pe 8 aprilie 1911, s-a născut Emil Cioran.

„Nu mai puțin disperat, și el în căutarea unei patrii ideale, este românul Cioran. Și el privea numai spre trecut, încercând să distingă un posibil viitor; doar că, spre deosebire de Pessoa, el nu găsea motive nici de stimă, nici de mândrie în istoria patriei sale reale. Și Cioran trece în revistă mărirea și decăderea unor foste imperii (temă devenită obsesivă în preajma Primului Război Mondial), însă doar pentru a constata absența românilor din marile momente ale istoriei. El își acuză, cu o rară furie, conaționalii că ar fi străbătut o mie de ani de „neant valah”, „boicotând” istoria, pe parcursul acelui„adamism românesc”, termen ce desemnează un amestec de ingenuitate și apatie. În virulentul eseu „Schimbarea la față a României” (1936)[1], un întreg capitol glosează despre „sub-istoria” românilor, absenți, pur și simplu, din Istoria cu majusculă[2].

Nu e de mirare că tonul pamfletar al acestei scrieri, furia contestatară și persiflările aruncate în jeturi, intenționat exagerate pentru a provoca, și nu totdeauna bine argumentate, au stârnit cele mai contrariante comentarii. Evident că Cioran își asuma rolul unui lucid intransigent care vrea să provoace trezirea conștiințelor, ba chiar și o „transfigurare”, începutul unei „adevărate” istorii naționale. Vehemența acestui ton era, însă, fără precedent, de un subiectivism suspect. Energia pamfletară și paradoxurile provocatoare trădau, de fapt, drama identitară personală a autorului, explicată ca atare chiar de Cioran, în deceniile ulterioare, când și-a regretat acest eseu. Rareori din această scriere hibridă se desprindea conturul unei patrii pe care și-ar fi dorit-o autorul, deși ardoarea mesianică era prezentă în subtext.” (Dinu Flămând, „Pessoa – Cioran, în căutarea patriei ideale”)

https://www.litero-mania.com/fernando-pessoa-emil-cioran-in-cautarea-patriei-ideale/

08/04/2026

Ne me quitte pas Paroles et musique : Jacques Brel Facebook : https://www.facebook.com/pages/Editions-Jacques-Brel-Bruxelles/101828353235640 Twitter : https...

08/04/2026

08/04/2026

Passerelle Debilly - Paris.

08/04/2026

27/01/2026

PROVOCAREA DIMINEȚII


Supranumită “doamna literaturii românești”, prozatoarea pe care o evocăm astăzi s-a născut la 8 decembrie 1876 în comuna Ivești din județul Galați, într-o familie de intelectuali. Tatăl său a fost ofițer, iar mama profesoară. A fost înscrisă la pensionul de fete "Bolintineanu" din Bucureşti, unde colegele i-au remarcat talentul literar. Ea le scria compunerile în schimbul rezolvării problemelor de matematică. Învăța cu ușurință și limbile străine, în special franceza și germana. Deși a dorit să-și continue studiile la Paris, a renunțat din cauza prejudecăților din acea vreme și a dragostei materne excesive. Ca o revoltă împotriva părinților, la numai 20 de ani s-a măritat cu un magistrat, cu zece ani mai în vârstă decât ea, cu care a avut cinci copii.

Din cauza greutăţilor şi a nemulţumirilor din căsnicie, cu peregrinări prin diverse oraşe de provincie, a debutat literar la o vârstă înaintată, în revista "Viaţa Românească", cu poemul în proză "Viziune". A urmat debutul editorial cu volumul de proză scurtă "Ape adânci", iar apoi a venit romanul "Fecioarele despletite". Pe plan personal nu a avut o viață ușoară. Pe soțul său l-au indignat tot timpul preocupările de intelectuală ale soţiei. A fost o singurătate în doi care s-a accentuat mai ales când magistratul, bătrân fiind, a orbit și nu a mai judecat limpede. În pofida popularităţii de care s-a bucurat între scriitori şi cititori deopotrivă, a murit singură și uitată, în 1955. Doar câţiva dintre colegii scriitori au venit la Cimitirul Bellu, pentru a o conduce pe ultimul ei drum. Și este vorba despre..?