Curtea de Apel Craiova Oficial

08/09/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de scrisoarea prin care cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național solicită Parlamentului respingerea propunerii privind suplimentarea posturilor de asistent al judecătorului.

Consiliul respectă rolul Blocului Național Sindical, din care face parte şi Sindicatul Național al Grefei Judiciare „Dicasterial”, prin afilierea la Federația PUBLISIND, în apărarea drepturilor salariaților. Reprezentarea intereselor grefierilor este legitimă. Modul de organizare a instanțelor, structura personalului, activitatea instanţelor cad însă în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste chestiuni trebuie evaluate cu participarea autorităților care cunosc nemijlocit funcționarea sistemului judiciar și răspund constituțional pentru buna sa organizare.

Funcția de asistent al judecătorului nu este o inovație românească. Proiectul a fost realizat cu finanțare europeană, iar în numeroase sisteme judiciare asistentul face parte din cabinetul judecătorului și contribuie direct la documentarea juridică și la pregătirea activității de judecată. Profesia poate fi accesată, în condițiile legii, inclusiv de grefierii care consideră că această formă de evoluție profesională le corespunde.

Ocuparea posturilor vacante de judecători și grefieri și dezvoltarea corpului asistenților judecătorului nu sunt obiective concurente. Prezentarea lor ca opțiuni care se exclud reciproc creează artificial un conflict între profesii cu atribuții distincte și complementare.

Consiliul invită confederațiile sindicale la o colaborare constructivă, care să nu favorizeze preluarea unor poziții determinate de interese profesionale sectoriale. Organizarea justiției nu poate deveni terenul unei competiții între categorii profesionale și nici nu poate fi decisă prin presiunea unor actori care nu au responsabilități în administrarea sistemului judiciar.

Consiliul Superior al Magistraturii va continua să susțină în fața Parlamentului soluțiile necesare bunei funcționări a instanțelor, pe baza datelor obiective și având ca repere interesul cetățeanului și calitatea actului de justiție.

07/09/2026

În acest an, probațiunea sărbătorește 25 de ani de activitate ca sistem execuțional penal, continuând să fie unul dintre pilonii importanți ai sistemului de justiție penală și singura alternativă la sancțiunile privative de libertate.

19/08/2026

Declarație privind independența statutară a magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra consecințelor pe care actuala formă a proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice le are asupra statutului constituțional al autorității judecătorești.

În primul rând, Consiliul constată că proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București.

Dincolo de acest aspect procedural, Consiliul Superior al Magistraturii a atras deja atenția, atât Ministerului Justiției, cât și Președintelui României, asupra deficiențelor de fond ale proiectului în ceea ce privește autoritatea judecătorească.

Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor. Prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.

Astfel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului. Potrivit coeficienților prevăzuți de proiect, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50, secretarii și chestorii Camerelor de coeficientul 6,45, miniștrii de coeficientul 6,50, iar secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului, de asemenea, de coeficientul 6,50.

O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești.

Dezechilibrul este vizibil și la celelalte niveluri ale sistemului judiciar. Un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu vechime maximă are, potrivit proiectului, coeficientul 5,50, inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei – 6,50 – și celui aferent președintelui unui consiliu județean ori primarului unui municipiu reședință de județ sau al unui sector al municipiului București – 6,00. Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35.

La această poziționare inferioară prin coeficienți se adaugă faptul că magistratura se numără printre puținele domenii în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare ori alte facilități, astfel cm se întâmplă în alte sectoare bugetare, precum funcții de demnitate publică sau administrație publică, ceea ce accentuează diferențele rezultate din grila propusă. Cu titlu de exemplu, prin aplicarea doar a unuia dintre aceste sporuri (cel de 40% prevăzut la art. 16 alin. (5) din proiectul de lege), cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și entitățile teritoriale subordonate acestuia, precum și multe alte funcții publice din administrația publică centrală și locală vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați.

Aceste exemple nu exprimă simple diferențe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opțiune de poziționare instituțională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale.

O asemenea ierarhizare nu exprimă doar o opțiune bugetară. Ea transmite instituțional că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, deși Constituția României consacră principiul separației și echilibrului puterilor, iar independența justiției este garantată constituțional.

Consiliul subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției. Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a făcut obiectul unor intervenții legislative succesive, însoțite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii. Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiași proces de diminuare succesivă a garanțiilor statutare ale magistraților.

Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat. Independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziție vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului.

Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea rolului său constituțional de garant al independenței justiției, va utiliza toate instrumentele instituționale și mijloacele legale aflate la dispoziția sa pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului.

Respectarea independenței justiției și a statutului constituțional al autorității judecătorești nu reprezintă opțiuni de oportunitate politică, ci exigențe fundamentale ale statului de drept.

Consiliul Superior al Magistraturii solicită, în consecință, ca orice reglementare viitoare în materia salarizării să pornească de la respectarea efectivă a poziției constituționale a autorității judecătorești în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri și a garanțiilor necesare independenței justiției.

Secţia pentru judecători şi membrii aleşi, reprezentanţi ai societăţii civile

16/08/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Consiliul Superior al Magistraturii constată că informațiile apărute în spațiul public cu privire la o întâlnire dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, au generat întrebări legitime referitoare la contextul și obiectul acestei întrevederi.

Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan.

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în astfel de situații, răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică.

Independența unei jurisdicții nu este garantată exclusiv prin normele sale de organizare și funcționare. Ea depinde în mod esențial de conduita persoanelor care o reprezintă, precum și de capacitatea instituției de a înlătura, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate.

În cazul Curții Constituționale, această exigență este cu atât mai importantă cu cât hotărârile sale produc efecte obligatorii pentru toate autoritățile statului, sunt aplicate în mod direct de instanțele judecătorești și, în numeroase situații, privesc în mod direct organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv aspecte precum statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească.

Consiliul amintește că sensibilitatea acestei problematici a fost recunoscută inclusiv în anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, în calitate de consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității Curții Constituționale să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni.

Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional.

În acest cadru, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, rațiunea desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și temele care au făcut obiectul discuțiilor.

O asemenea clarificare este necesară, în primul rând, pentru protejarea autorității Curții Constituționale și pentru menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale.

Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

16/08/2026

Comunicatul preşedinţilor curţilor de apel

Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.

Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție.

Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții.

Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții.

În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.

Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.

Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate.

Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.

PREŞEDINTE OANA-MARIA PETRAŞCU - CURTEA DE APEL ALBA IULIA,
PREŞEDINTE IONELA-DIANA PĂTRAŞC-BĂLAN - CURTEA DE APEL BACĂU,
PREŞEDINTE DANIELA NICULEASA - CURTEA DE APEL BRAŞOV,
PREŞEDINTE LIANA-NICOLETA ARSENIE - CURTEA DE APEL BUCUREŞTI,
PREŞEDINTE DANA-CRISTINA GÎRBOVAN - CURTEA DE APEL CLUJ,
PREŞEDINTE GABRIEL MUSTAŢĂ - CURTEA DE APEL CONSTANŢA ,
PREŞEDINTE MANUELA-CRISTINA BERCEANU - CURTEA DE APEL CRAIOVA,
PREŞEDINTE ADINAN HALIL - CURTEA DE APEL GALAŢI,
PREŞEDINTE ANDA CRIŞU - CIOCÎNTĂ - CURTEA DE APEL IAŞI,
PREŞEDINTE FLORICA ROMAN - CURTEA DE APEL ORADEA,
PREŞEDINTE MIHAI-BOGDAN MATEESCU - CURTEA DE APEL PITEŞTI,
PREŞEDINTE OLIVIU-CORNELIU ŞOLOGON - CURTEA DE APEL PLOIEŞTI,
PREŞEDINTE ANCA CAZACU - CURTEA DE APEL SUCEAVA,
PREŞEDINTE TEODORA ALBU - CURTEA DE APEL TÂRGU MUREŞ,
PREŞEDINTE MARIA-CRISTINA DICA - CURTEA DE APEL TIMIŞOARA,
PREŞEDINTE PETRE-VALENTIN BĂDIŢA - CURTEA MILITARĂ DE APEL BUCUREŞTI.

27/07/2026

𝐂𝐎𝐌𝐔𝐍𝐈𝐂𝐀𝐓

Înalta Curte solicită respectarea Constituției în procesul de adoptare a Legii salarizării

În exercitarea atribuțiilor sale constituționale și instituționale, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a adresat, în mod preventiv, conducerii Senatului și Camerei Deputaților, solicitând ca procedura parlamentară privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice să se desfășoare cu respectarea strictă a Constituției și a regulilor care guvernează procesul legislativ.

Demersul a fost determinat de existența unor serioase probleme de constituționalitate care afectează chiar procedura de elaborare și promovare a proiectului de lege.

În acest context, Înalta Curte a arătat că proiectul a fost elaborat și promovat într-o perioadă în care există probleme privind competența constituțională a unor membri ai Guvernului de a exercita atribuțiile aferente funcției, împrejurare care ridică serioase îndoieli asupra validității procedurii parcurse și asupra posibilității ca aceasta să constituie fundamentul unei inițiative legislative conforme Constituției. Aceste vicii nu pot fi înlăturate prin simpla continuare a procedurii parlamentare, întrucât ele privesc chiar legalitatea și constituționalitatea etapei de inițiere a proiectului.

În același timp, Înalta Curte a atras atenția asupra numeroaselor probleme de constituționalitate pe care le ridică soluțiile legislative propuse, între care afectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, încălcarea independenței autorității judecătorești, nerespectarea principiilor egalității în drepturi, securității juridice, protecției încrederii legitime, proporționalității și a exigențelor privind claritatea și previzibilitatea legii.

Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă că rolul său constituțional nu este acela de a apăra interesele unei singure categorii profesionale, ci de a contribui la garantarea supremației Constituției și a statului de drept.

În măsura în care legea va fi adoptată fără remedierea acestor deficiențe, Înalta Curte va sesiza Curtea Constituțională a României cu toate dispozițiile pe care le apreciază ca fiind contrare Constituției. O asemenea sesizare nu va privi exclusiv dispozițiile referitoare la magistrați, ci toate prevederile care afectează, cu încălcarea principiilor constituționale, categoriile profesionale defavorizate prin noua reglementare.

Constituția nu protejează drepturile unei singure profesii. Ea garantează egalitatea tuturor în fața legii, legalitatea exercitării puterii publice și respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor. Din această perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție va exercita integral prerogativa conferită de Constituție de a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la toate dispozițiile legii care încalcă Legea fundamentală, indiferent de categoria profesională afectată.

Respectarea Constituției nu este o opțiune politică, ci o obligație care revine tuturor autorităților publice.

Scrisorile adresate de președintele Instanței supreme președinților celor două camere ale Parlamentul României se regăsesc 𝐚𝐢𝐜𝐢 ↓

https://www.iccj.ro/wp-content/uploads/2026/07/adresese-c-dep-si-senat-.pdf

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

17/07/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Raportul privind statul de drept 2026: dezbaterea despre justiție trebuie readusă la fapte și la proporțiile reale ale problemelor; stigmatizarea colectivă a magistraților în scop electoral trebuie abandonată

Consiliul Superior al Magistraturii ia act de publicarea Raportului Comisiei Europene privind statul de drept pentru anul 2026 și consideră că această evaluare oferă un reper important pentru reașezarea dezbaterii publice despre justiție pe baze factuale, echilibrate și conforme cu realitatea instituțională.
Raportul nu confirmă reprezentările profund deformate care au dominat o parte importantă a discursului politic și mediatic din ultimul an, prin care situații individuale, insuficient verificate sau false, au fost generalizate și prezentate drept caracteristici ale întregii justiții. Evaluarea Comisiei Europene nu susține nici concluzia unei deteriorări sistemice a funcționării justiției, nici afirmațiile potrivit cărora cadrul legislativ adoptat în anul 2022 ar fi produs efectele negative invocate în spațiul public.
Aceste narațiuni fuseseră deja analizate în Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători, care a constatat că extinderea asupra întregului sistem judiciar a unor acuzații individuale, neconfirmate factual, nu este susținută de evaluările internaționale privind România din ultimii patru ani.
Dimpotrivă, Comisia Europeană constată că legile justiției din 2022 au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Recomandarea formulată nu vizează schimbarea radicală a acestui cadru, ci evaluarea aplicării sale, în consultare cu actorii relevanți, pentru îmbunătățirea eficienței și guvernanței sistemului judiciar.
Totodată, Raportul reține că tentativa de reformare a legilor justiției a fost inițiată fără participarea tuturor părților interesate (stakeholders). Reamintim ca nici Înalta Curte de Casație și Justiție, nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au fost invitate în grupul de lucru nelegal constituit, iar selectarea organizațiilor neguvernamentale și a asociațiilor profesionale participante s-a realizat fără criterii și explicații publice.
Consiliul subliniază că reformarea unui sistem de o asemenea importanță se realizează împreună cu magistratura, nu împotriva ei.
Observațiile Comisiei privind necesitatea unor consultări publice efective și reducerea utilizării excesive a ordonanțelor de urgență confirmă că modificările legislative care afectează autoritatea judecătorească nu pot fi adoptate prin ignorarea instituțiilor constituționale ale sistemului judiciar sau sub presiunea unor campanii conjuncturale.
Consiliul reafirmă că presa, societatea civilă și reprezentanții puterilor publice au dreptul și responsabilitatea de a semnala disfuncționalitățile justiției. Critica întemeiată, investigația jurnalistică și dezbaterea publică sunt indispensabile într-o societate democratică, dar trebuie să distingă între fapte verificate și generalizări, între răspunderea individuală și culpabilizarea unei întregi profesii, precum și între îmbunătățirea unor mecanisme și contestarea legitimității unei puteri constituționale.
În același timp, Raportul conține și informații factuale neconforme cu realitatea. Spre exemplu, se susține că în materie disciplinară Consiliul comunică târziu hotărârile și astfel este afectat dreptul magistraților de a formula căi de atac. Din 2022 legislația a fost modificată. Hotărârile în materie disciplinară se redactează la momentul pronunțării și se comunică de îndată magistratului vizat, astfel încât nu se pune sub nicio formă problema unei întârzieri în comunicare.
Mai mult decât atât, hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicația EMAP, fiind accesibile tuturor judecătorilor şi procurorilor din întregul sistem judiciar.
Consiliul ia act de faptul că Raportul formulează și recomandări punctuale care trebuie tratate cu seriozitate: consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare și creșterea eficienței investigării infracțiunilor săvârșite în interiorul sistemului judiciar, inclusiv a faptelor de corupție. Comisia nu a constatat însă regrese în aceste domenii, care au făcut deja obiectul monitorizării în rapoartele anterioare.
Consiliul va analiza cu deplină deschidere recomandările Comisiei Europene și va participa cu bună-credință, în limitele competențelor sale constituționale, la punerea lor optimă în aplicare.
În același timp, Consiliul solicită tuturor participanților la dezbaterea publică să abandoneze retorica stigmatizantă utilizată pentru obținerea unui câștig electoral facil. O asemenea retorică nu îi discreditează doar pe magistrați, ci erodează însăși puterea statului chemată să asigure echilibrul societății și respectarea legii.
Corectarea punctuală a deficiențelor, oriunde acestea sunt identificate, este necesară. Transformarea lor într-un verdict colectiv împotriva justiției nu servește nici adevărului, nici statului de drept și, în cele din urmă, nici cetățeanului.

10/07/2026

Procedura privind gestionarea activității instanțelor, în raport de capacitatea lor de procesare, adoptată ieri de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, va intra în vigoare din 15 septembrie 2026.

Mai multă transparență în instanțe! Ce înseamnă noua procedură adoptată de CSM?

De acum înainte, fiecare cetățean va putea vedea cât de încărcată este instanța la care își introduce procesul, câte dosare sunt înaintea lui și în ce ordine vor fi repartizate.

Ieri Secția pentru judecători a CSM a adoptat procedura privind gestionarea activității instanțelor în raport de capacitatea lor de procesare, cunoscuta public sub numele de "normare".

​🗓️ Termenul stabilit pentru intrarea în vigoare este 15 septembrie. Până atunci, sistemele informatice și registrele vor fi pregătite pentru a deveni operaționale.

Eu prefer să o numesc procedura de transparentizare a activității instanțelor. Acesta este, în realitate, principalul ei beneficiu pentru cetățeni: mai multă predictibilitate și o organizare eficientă, în interesul direct al justițiabililor.

⚠️ Ce se schimbă concret?

1️⃣ O capacitate obiectivă de procesare:
Pentru prima dată, fiecare instanță va avea stabilit clar câte dosare poate prelua pe zi, în funcție de numărul efectiv de judecători în activitate.

2️⃣ Fără "cozi" opace:
Dacă într-o zi se înregistrează mai multe dosare decât poate prelua instanța, acestea nu vor mai fi repartizate aleatoriu peste limita fizică a judecătorilor, dar nici nu vor dispărea într-o zonă gri. Ele vor fi înscrise într-un registru special și vor fi repartizate în ordine strict cronologică, imediat ce există capacitate disponibilă.

3️⃣ Registru public:
Fiecare cetățean va putea vedea câte dosare sunt înaintea lui și își va putea face o idee realistă despre momentul în care cauza sa va ajunge pe masa unui judecător.

4️⃣ Predictibilitate înainte de proces: Orice persoană (sau avocat) va putea verifica gradul de încărcare al instanței înainte de a introduce o acțiune, estimând mult mai corect timpul de așteptare.

5️⃣ Echitate verificabilă:
Ordinea va fi strict cronologică. Dacă înaintea unui dosar sunt 200 de alte cauze, acestea vor fi preluate primele. Procedura elimină suspiciunile privind favorizarea sau „trecerea în față” a unor dosare.

⚠️ Ce rămâne la fel?

✅ Repartizarea aleatorie a dosarelor rămâne neschimbată. Procedura stabilește doar când un dosar intră în repartizarea aleatorie, nu cărui judecător îi va reveni.

✅ Dosarele urgente continuă să fie repartizate imediat, iar în situații excepționale există posibilitatea acordării priorității atunci când este necesară protejarea unor drepturi fundamentale sau prevenirea unor prejudicii grave.

⁉️ De ce era nevoie de asta?

Întârzierile în instanțe există deja. Ele sunt consecința unui dezechilibru cronic: numărul dosarelor a crescut exponențial de la an la an, în timp ce resursele sistemului (mai ales cele umane) au scăzut.

​Aceste întârzieri nu vor dispărea peste noapte, dar de acum înainte nu vor mai fi opace.

​Dacă până acum cetățeanul depunea o cerere și aștepta fără să știe ce se întâmplă, de acum va ști și când ajunge dosarul la judecător și cât întârzie, dar mai ales de ce.
Realitatea devine măsurabilă și verificabilă. Iar un lucru care poate fi măsurat, poate fi în sfârșit remediat.

‼️ Mingea este acum la decidenți

​Având această radiografie transparentă, partidele parlamentare și Executivul nu mai pot ridica din umeri. Vor avea o imagine clară a supraîncărcării și vor putea interveni legislativ pentru remediere, astfel încât să asigure un termen rezonabil de soluționare a cauzelor la standarde înalte de calitate prin:
- ​Ocuparea posturilor vacante de judecători;
- ​Suplimentarea personalului auxiliar;
- ​Reducerea numărului de cauze care ajung inutil pe rolul instanțelor.

​Sper să existe înțelepciunea politică pentru a pune pe primul plan interesul cetățeanului, astfel încat în cel mai scurt timp să avem un Executiv partener de dialog pentru a putea iniția reformele cu adevărat necesare pentru creșterea calității actului de justiție.

Scopul final este ca fiecare dosar să beneficieze de timpul și atenția necesare pentru a fi soluționat corect, nu pe bandă rulantă.

​Cetățenii au dreptul să știe adevărul despre starea Justiției. Abia acum începe discuția serioasă despre reforme reale, pentru cetățeni.

Află mai multe despre Procedura pentru cunoscută public ca .

05/07/2026

Mesajul Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia Zilei Justiției

De-a lungul istoriei magistraturii, au existat ani în care instituțiile şi-au urmat firesc drumul, fără ca temeliile pe care au fost așezate să fie puse sub semnul întrebării, însă au existat şi ani în care însăși stabilitatea acestor fundamente a fost încercată şi provocată, iar valori despre care am fost tentați să credem că sunt definitiv așezate în societatea românească redevin subiect de dezbatere publică. De un an de zile, justiția nu și-a schimbat misiunea ori reperele, ci a devenit, încă o dată, evident cât de ușor putem ajunge să discutăm despre independența ei ca despre o opțiune, și nu ca despre una dintre condițiile fără de care statul de drept nu poate exista.

Provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar au și menirea de a limpezi lucruri esențiale, întrucât, dincolo de diferențele de opinii care sunt firești într-o societate democratică, anul acesta a arătat că există valori asupra cărora nu poate exista niciun compromis, fără ca însuși echilibrul constituțional să fie afectat. Independența justiției este una dintre aceste valori fundamentale ale statului de drept, care nu doar apără o profesie și o instituție, ci protejează cetăţenii pentru ca legea să fie aplicată în mod egal și imparțial pentru toţi. În definitiv, aceasta este promisiunea pe care orice democrație dezvoltată o face propriilor cetățeni prin intermediul sistemului de justiţie.

Consiliul Superior al Magistraturii va continua să își îndeplinească misiunea constituțională cu aceeași convingere că apărarea independenței justiției nu reprezintă un exercițiu de autoritate, ci unul de responsabilitate faţă de societate în ansamblu şi faţă de fiecare cetăţean. În același timp, independența justiţiei nu poate fi niciodată desprinsă de exigențele pe care le presupune, respectiv integritate, competență profesională, echilibru şi respect față de cetățean. Numai prin modalitatea concretă în care este înfăptuit actul de justiție, încrederea publică în sistemul judiciar poate deveni durabilă, iar autoritatea sa poate fi consolidată cu fiecare zi.

Cu prilejul Zilei Justiției adresez aprecierea și respectul meu tuturor celor care servesc legea, indiferent de profesia pe care o exercită în sistemul judiciar, cu profesionalism, integritate, onoare şi dedicare. În perioade liniştite, rolul tuturor acestor profesionişti poate părea firesc, însă în perioade complicate şi presărate cu provocări, rolul tuturor profesioniştilor din justiţie devine esențial. Iar dacă există un motiv pentru care justiția merită celebrată astăzi, acesta nu este acela că ar fi întotdeauna infailibilă, ci că nu încetează niciodată să caute adevărul și să rămână fidelă legii, indiferent de presiunile sau de așteptările fiecărei perioade sociale.