Judecatoria Craiova

16/09/2026

Site-ul CSM are de acum o interfaţă publică dedicată accesului tuturor cetăţenilor la mecanismul de gestionare a cauzelor în funcţie de capacitatea de procesare pentru fiecare instanţă de judecată

Aceasta este accesibilă aici: https://www.csm1909.ro/estimare-repartizare

Estimarea timpului de repartizare a dosarului

Utilizând această secţiune, oricine va cunoaşte orientativ cât ar putea dura până când un dosar nou este repartizat unui complet de judecată. Instrumentul de pe această pagină oferă o estimare a perioadei până la repartizare, pe baza situației actuale.

Mecanismul este aplicabil începând cu data de 15 septembrie 2026⚖️

Pentru a susține gestionarea predictibilă și echilibrată a volumului de activitate al instanțelor, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit un mecanism care corelează fluxul cauzelor nou înregistrate cu capacitatea efectivă de procesare a instanțelor.

⚖️Ce înseamnă acest mecanism pentru cetățean?

Corelarea numărului de cauze nou repartizate cu capacitatea efectivă de procesare nu este doar o măsură de organizare internă. Scopul ei este ca fiecare dosar să ajungă la un judecător, care are efectiv timpul necesar pentru a-l studia și a-l judeca. Pentru cetățean, efectul urmărit este asigurarea unui proces echitabil, în care cauza sa beneficiază de o analiză judiciară efectivă și temeinică.

Atunci când numărul cauzelor programate în aceeași ședință este foarte mare, timpul care poate fi acordat fiecărui dosar se reduce, iar sălile de judecată devin aglomerate. Corelarea fluxului de cauze noi cu capacitatea efectivă a instanței urmărește menținerea unor condiții în care fiecare cauză să poată fi judecată cu atenția cuvenită.

⚖️Accesul la justiție

Mecanismul nu restrânge accesul la justiție: orice cerere se înregistrează la data depunerii, iar cauzele prioritare și cele excluse se repartizează în ziua înregistrării. Ceea ce se corelează cu capacitatea instanței este momentul repartizării cauzei către un complet de judecată, nu dreptul cetăţeanului de a se adresa instanței.

Obiectivul nu este doar predictibilitatea administrativă, ci și menținerea unei încărcături compatibile cu desfășurarea efectivă și de calitate a activității de judecată.

Atunci când numărul cauzelor depășește capacitatea disponibilă pentru o anumită categorie, repartizarea unor dosare poate avea loc ulterior, cu respectarea regulilor stabilite prin procedura aplicabilă. Cauzele prioritare şi cele excluse de la aplicarea mecanismului se repartizează de îndată unui complet de judecată.

Mecanismul se aplică cu respectarea transparenței, a predictibilității, a liberului acces la justiție și a repartizării aleatorii a cauzelor.

14/09/2026

INFORMARE PRIVIND PRELUAREA CAUZELOR NOU INTRATE

Începând cu data de 15 septembrie 2026, intră în vigoare noile prevederi ale Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești privind preluarea efectivă a cauzelor nou intrate, raportat la capacitatea de procesare a fiecărei instanțe, precum și dispozițiile Hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1642/09.07.2026, pentru aprobarea Procedurii de gestionare a activității instanțelor judecătorești în raport de capacitatea de procesare a cauzelor, astfel cm a fost modificată prin Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1734/09.09.2026.

Pentru judecătorii, capacitatea anuală de referință este de 288 de dosare pentru fiecare judecător, aplicarea acesteia urmând să se realizeze etapizat, după cm urmează:

🔹 15 septembrie 2026 – 14 septembrie 2027
576 dosare/judecător/an – dublul normei europene;

🔹 15 septembrie 2027 – 14 septembrie 2028
432 dosare/judecător/an – 150% din norma europeană;

🔹 Începând cu 15 septembrie 2028
288 dosare/judecător/an – norma europeană.

În aplicarea acestor prevederi, se vor înregistra toate cererile de chemare în judecată depuse pe rolul instanței, începând cu data de 15 septembrie 2026, însă vor fi preluate spre repartizare numai numărul de cauze corespunzător capacității de procesare aferente numărului judecătorilor care își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței.

Este important de precizat că înregistrarea unei cereri adresate instanței și repartizarea acesteia sunt două etape distincte. Înregistrarea presupune primirea cererii și alocarea unui număr unic de dosar din aplicația informatică ECRIS, în timp ce repartizarea reprezintă alocarea cauzei către un complet de judecată.

Prin urmare, noua procedură nu afectează înregistrarea cererilor adresate instanței. În situația în care numărul cauzelor nou înregistrate depășește capacitatea de procesare disponibilă, cauzele care nu pot fi preluate imediat spre repartizare vor fi preluate ulterior, în ordinea înregistrării, pe măsura disponibilizării capacității de procesare.

Fac excepție cauzele care se soluționează cu prioritate, prevăzute în Anexa nr. 2 a Hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1642/09.07.2026, precum și cauzele prevăzute în Anexa nr. 3 a Hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1642/09.07.2026, care nu sunt luate în calcul la determinarea zilnică a capacității de procesare.

Totodată, repartizarea cauzelor către completurile de judecată se va realiza în continuare în mod aleatoriu, prin intermediul sistemului informatic ECRIS, cu respectarea regulilor aplicabile.

Dispozițiile anterior menționate se aplică începând cu data de 15 septembrie 2026.

08/09/2026

COMUNICAT

Începând cu data de 08.09.2026, prin Hotărârea Colegiului de Conducere din cadrul Judecătoriei Craiova nr. 10/07.09.2026, s-a dispus desfiinţarea următoarelor completurile de judecată din cadrul Judecătoriei Craiova - Secţia I Civilă:
- completurile de judecată Civil 11 şi Civil 11 CC,
- completurile de judecată Civil 20 şi Civil 20 CC,

urmând ca dosarele să fie repartizate conform dispoziţiilor hotărârii Colegiului de Conducere mai sus amintite şi ale Regulamentului de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru Judecători nr. 3243/22.12.2022.

Completurile de judecată învestite vor emite noi citaţii pentru termenul de judecată ce va fi fixat.

CONDUCEREA JUDECĂTORIEI CRAIOVA

16/08/2026

COMUNICATUL PREȘEDINȚILOR DE JUDECĂTORII
Președinții judecătoriilor din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.
Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție.
Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții.
Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții.
În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.
Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.
Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate.
Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.
Președinții Judecătoriilor din România

03/08/2026

În cadrul ședinței solemne desfășurate astăzi, la sediul Judecătoriei Craiova, doamnele și domnii judecători numiți în funcție începând cu data de 01.08.2026 au depus jurământul prevăzut de art. 80 din Legea nr. 303/2022.

Moment solemn și reper esențial în cariera fiecărui magistrat, depunerea jurământului marchează asumarea deplină a responsabilității și demnității funcției de judecător.

Le urăm bun venit în colectivul Judecătoriei Craiova și o carieră încununată de profesionalism, integritate și împliniri!

29/07/2026

02/07/2026

Comunicatul președinților de judecătorii

Președinții judecătoriilor din România reamintesc faptul că își mențin ferm poziția adoptată prin hotărârile din cadrul celor 239 de adunări generale ale judecătorilor din 9 iunie 2026, prin care un număr de 3580 de judecători a avertizat asupra campaniilor susținute de delegitimare a justiției și a încercărilor repetate de subordonare a puterii judecătorești. Comunicatul Partidului Național Liberal, ca reacție la hotărârile pronunțate de Tribunalul București și Tribunalul Ilfov, confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor a vizat un fenomen concret și aflat în plină desfășurare.

Un asemenea demers depășește limitele exercitării legitime a libertății de exprimare de către o parte într-un litigiu, fiind total inadmisibilă exploatarea capitalului politic pentru a vulnerabiliza public autoritatea hotărârilor judecătorești, prin etichetarea hotărârilor nefavorabile drept acte arbitrare sau netemeinice. Această conduită reprezintă o încercare de influențare a instanțelor prin transferarea dezbaterii din cadrul procesului strict în spațiul public.

Președinții judecătoriilor din România reafirmă că litigiile se soluționează exclusiv în fața instanțelor judecătorești, iar legalitatea hotărârilor pronunțate se verifică numai prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Nicio parte aflată într-un proces nu poate substitui mecanismele judiciare prin campanii de comunicare publică menite să conteste rolul sau legitimitatea instanței învestite cu soluționarea cauzei.

Această modalitate de contestare publică a legitimității instanțelor reprezintă o formă inacceptabilă de presiune asupra actului de justiție, profund incompatibilă cu principiul independenței justiției.

16/06/2026

𝐂𝐎𝐌𝐔𝐍𝐈𝐂𝐀𝐓

referitor la participarea Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție la Conferința Rețelei Președinților Curților Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană

În perioada 11-13 iunie, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a participat la Conferința anuală a Rețelei Președinților Curților Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, desfășurată la Limassol (Lemesos), Republica Cipru, eveniment dedicat unor teme de maximă actualitate pentru funcţionarea justiţiei şi protecţia statului de drept.

Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, constituită în anul 2004, reprezintă cadrul de cooperare și dialog între cele mai înalte instanțe judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene, având ca obiectiv consolidarea independenței justiției, promovarea valorilor statului de drept și schimbul de experiență privind provocările cu care se confruntă sistemele judiciare contemporane.

La dezbaterile conferinţei din acest an au contribuit, în calitate de invitaţi, înalţi reprezentanţi ai jurisdicţiilor europene, domnul Mattias Guyomar, Preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, domnul Maciej Szpunar, Primul avocat general al Curții de Justiție a Uniunii Europene şi domnul Savvas S. Papasavvas, vicepreședintele Tribunalului Uniunii Europene.

Așa cm rezultă și din comunicatul oficial, prima sesiune de lucru a fost consacrată temei „𝑺𝒕𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒅𝒓𝒆𝒑𝒕: 𝒑𝒓𝒐𝒗𝒐𝒄𝒂̆𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒔𝒆𝒄𝒐𝒍𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑿𝑿𝑰”, fiind analizate principalele riscuri care afectează în prezent independența puterii judecătorești.

Discuțiile au vizat modalitățile prin care instanțele supreme pot contribui la protejarea și consolidarea statului de drept, precum și lecțiile desprinse din experiența jurisdicțiilor care au traversat perioade de regres democratic sau de diminuare a garanțiilor instituționale specifice unui stat de drept.

În cadrul dezbaterilor, vorbitorii au subliniat faptul că independența justiției continuă să se confrunte cu provocări semnificative, generate inclusiv de presiuni exercitate asupra sistemelor judiciare, de atacuri îndreptate împotriva judecătorilor și de tendințe de diminuare a resurselor alocate justiției. Participanții au evidențiat că afectarea capacității instituționale a instanțelor, inclusiv prin restrângerea resurselor necesare funcționării acestora, ori diminuări salariale semnificative pot reprezenta amenințări la adresa independenței justiției și a accesului efectiv al cetățenilor la actul de justiție.

Un alt aspect asupra căruia s-a insistat a fost necesitatea manifestării solidarității profesionale în situațiile în care independența justiției este pusă în discuție. În acest context, a fost evidențiat rolul pe care conducerea unei instanțe supreme îl are în apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept și în exprimarea unor poziții instituționale ferme atunci când acestea sunt amenințate.

Participanții au subliniat, de asemenea, că statul de drept nu constituie o valoare destinată exclusiv sistemului judiciar, ci reprezintă garanția drepturilor și libertăților cetățenilor. Din această perspectivă, apărarea independenței justiției este inseparabil legată de protejarea drepturilor fundamentale și de menținerea încrederii publicului în instituțiile democratice.

În cadrul conferinței a fost abordată și importanța consolidării dialogului dintre sistemul judiciar și societate, ca element esenţial al unei justiţii moderne şi accesibile. S-a arătat că, fără a afecta obligația de rezervă și imparțialitate a judecătorilor, instanțele au responsabilitatea de a contribui la înțelegerea de către public a rolului justiției și a principiilor care fundamentează statul de drept.

Comunicarea transparentă, utilizarea unor termeni și explicații ușor de înțeles pentru societate, precum și prezentarea clară a rolului și funcționării instituțiilor judiciare au fost identificate ca instrumente esențiale pentru consolidarea culturii democratice, prevenirea percepţiilor eronate și întărirea încrederii publice în actul de justiţie.

A doua sesiune de lucru a fost dedicată protejării drepturilor persoanelor în spațiul digital și impactului Regulamentului privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA). Dezbaterile au vizat provocările generate de proliferarea informațiilor false și a conținutului manipulator în mediul online, precum și efectele acestora asupra funcționării instituțiilor publice și asupra încrederii cetățenilor.

Participanții au remarcat că dezvoltarea tehnologiilor digitale și viteza de propagare a informației amplifică impactul fenomenului de dezinformare, inclusiv atunci când acesta vizează activitatea instanțelor de judecată. În acest context, s-a evidențiat că instituțiile judiciare nu pot răspunde printr-o politică a tăcerii în fața unor informații vădit false sau manipulatorii, ci trebuie să dezvolte forme adecvate de comunicare publică, menite să ofere explicații corecte și accesibile cu privire la aspectele care prezintă interes legitim pentru societate.

A fost subliniat totodată faptul că informațiile false, odată introduse în circuitul public și multiplicate prin intermediul rețelelor sociale, continuă să producă efecte pe termen lung, constituind un risc real pentru încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și în actul de justiție.

În intervenția susținută în cadrul conferinței, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Lia Savonea, a evidențiat impactul negativ pe care manipularea informațională îl are asupra încrederii publicului în actul de justiție și în instituțiile judiciare. Totodată, a reafirmat rolul esențial al libertății de exprimare într-o societate democratică și importanța criticii legitime ca instrument de reflecție și de îmbunătățire a activității instanțelor. În același timp, a exprimat îngrijorarea față de amploarea fenomenului manipulării informaționale și efectele pe care acesta le produce asupra justiției, subliniind că, atunci când astfel de mesaje sunt promovate de persoane sau actori aflați în poziții de autoritate publică, capacitatea lor de a distorsiona percepția publică asupra justiției și de a eroda încrederea în activitatea instanțelor este considerabil amplificată, cu consecințe grave asupra funcționării statului de drept.

Participarea la această conferință a oferit un cadru valoros de reflecție și schimb de experiență între reprezentanții celor mai înalte instanțe judiciare din Europa și din alte state democratice, reafirmând importanța cooperării judiciare și a solidarității instituționale în apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept.

https://network-presidents.eu/event/network-presidents-supreme-judicial-courts-european-union-held-its-annual-conference-lemesos

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAȚII PUBLICE

15/06/2026

⚖️ În perioada 10–12 iunie 2026, s-a desfășurat Întâlnirea Președinților de Judecătorii, eveniment organizat de Judecătoria Focșani, la care au participat reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Institutului Național al Magistraturii, ai Școlii Naționale de Grefieri, ai Ministerului Justiției, precum și președinți ai judecătoriilor din întreaga țară.

Întâlnirea a constituit un important cadru de dialog profesional pentru provocările actuale ale instanțelor de prim grad de jurisdicție și pentru identificarea unor soluții menite să contribuie la eficientizarea activității acestora. În contextul dezbaterilor privind statutul magistratului, independența justiției și resursele necesare funcționării sistemului judiciar, participanții au analizat teme de interes major pentru organizarea și administrarea instanțelor, inclusiv independența financiară din perspectiva noului proiect de salarizare.

Un subiect central al discuțiilor l-a reprezentat noul mecanism de gestionare a cauzelor în funcție de capacitatea reală de procesare a instanțelor, instrument esențial pentru asigurarea unui act de justiție de calitate, care va oferi previzibilitate și transparență cetățenilor cu privire la durata procedurilor judiciare.

Consiliul Superior al Magistraturii integrează constant în activitatea sa mecanisme de dialog instituțional și schimb de bune practici între instanțe, acestea reprezentând elemente esențiale pentru consolidarea unui sistem judiciar conectat în permanență, eficient, predictibil și orientat către nevoile cetățeanului.