PSD Comanesti

13/10/2025

ℹ️ Consiliul Județean Bacău va realiza un parc fotovoltaic în valoare de 2,5 milioane euro 💚

📑 Vineri, 10 octombrie 2025, am semnat, alături de Ministrul Energiei - domnul Bogdan Ivan, contractul de finanțare (din Fondul pentru modernizare, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei) pentru realizarea parcului fotovoltaic ce urmează să fie construit de CJ Bacău.

🔋 Noua investiție vizează construirea unui parc fotovoltaic de 2,31 MW în comuna Săucești, pe o suprafață de 25.000 mp.
Prin punerea sa în funcțiune, se va obține o reducere estimată a emisiilor de gaze cu efect de seră de 1.842 tone CO₂/an, contribuind semnificativ la protejarea mediului și la dezvoltarea unei comunități sustenabile.

ℹ️ Parcul va include 4.545 de panouri fotovoltaice, fiecare cu o putere de 550 Wp, asigurând energie verde pentru Consiliul Județean Bacău și instituțiile subordonate, dintre care amintim:
📍 DGASPC Bacău;
📍 Școala Gimnazială Specială „Maria Montessori”;
📍 Centrele Școlare de Educație Incluzivă nr. 1 Bacău și nr. 2 Comănești;
📍 Biblioteca Județeană „C. Sturdza”;
📍 Complexele Muzeale „Ion Borcea” și „Iulian Antonescu”;
📍 Filarmonica „Mihail Jora”;
📍 Ansamblul Folcloric „Busuiocul”;
📍 Școala Populară de Arte și Meserii;
📍 Serviciul Public pentru Promovarea Turismului și Salvamont.

💰 Valoarea totală a proiectului: 12.543.141,80 lei:
➡️ Finanțare nerambursabilă din Fondul pentru modernizare: 12.411.656,32 lei;
➡️ Contribuție proprie a Consiliului Județean Bacău: 131.485,48 lei.

📅 Termen de finalizare: 31 decembrie 2026

Prin această investiție, Consiliul Județean Bacău:
✅ reduce costurile operaționale,
✅ sprijină tranziția către energie curată,
✅ și oferă un exemplu concret de responsabilitate socială și ecologică pentru întreaga comunitate. 🌱

07/09/2025

25/08/2025

Mario Draghi, la Rimini: Pentru a face față provocărilor de azi, UE trebuie să se transforme dintr-un spectator – sau un actor în rol secundar – într-un protagonist!

La exact un an de la publicarea faimosului său Raport cu privire la competitivitate și perspectivele Uniunii Europene, Mario Draghi revine – într-o nouă intervenție caracterizată de realism economic (și politic) – cu precizări referitoare la modul în care UE trebuie să se adapteze și să se schimbe pentru a face față provocărilor prezentului. Și a da un sens viitorului său, cât încă o mai poate face.

Vorbind în cadrul Meeting-ului de la Rimini [link în primul comentariu], fostul președinte al Băncii Central Europene și premier al Italiei a arătat că doar statura economică a UE nu ne asigură un loc la masa marilor decizii, realitățile ultimilor ani infirmând această iluzie. Deși Uniunea acordă cel mai mare sprijin financiar efortului de război al Ucrainei, rolul ei în discuțiile despre pace este unul marginal, cel mult secundar. Economia, singură, nu înseamnă alonjă geopolitică și putere de a influența mersul lucrurilor, nici măcar în vecinătatea continentului european.

Timpurile s-au schimbat, spune Draghi, iar Uniunea Europeană trebuie să evolueze pentru a fi la înălțimea dificultăților cu care se confruntă azi: problemele care au dus la constituirea UE – respectiv, tendința statelor naționale europene de a aluneca în conflict și război – nu mai există azi; la 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial – cu generații întregi fără o memorie a trecutului, care au luat de bune pacea și prosperitatea europene – Uniunea trebuie să se transforme politic și instituțional, în așa fel încât proiectul european să aibă în continuare un sprijin larg în rândul cetățenilor.

Două ar fi, în viziunea lui Draghi, direcțiile de acțiune: 1. O piață unică degrevată de barierele fiscale interne care încă mai există și penalizează eficiența economică a pieței (se estimează că productivitatea muncii în UE va crește cu 7% dacă aceste bariere vor fi înlăturate); 2. Tehnologiile critice (ex. Industria semiconductorilor), fără de care nicio țară nu poate aspira la suveranitate, prosperitate și siguranță.

Nicio țară europeană nu dispune azi, de una singură, de resursele necesare pentru a crea astfel de tehnologii, iar cheltuielile realizate la nivel național de statele membre sunt departe de a conduce la rezultate demne de remarcat. În consecință, pentru a rămâne relevantă și competitivă UE trebuie să evolueze înspre noi forme de integrare și cooperare transnațională, în care povara îndatorării și a costurilor presupuse de investiții să fie partajată între mai multe state.

„Intrăm într-o lume care nu ne privește cu îngăduință”, afirmă Draghi, „o lume care nu așteaptă încheierea ritualurilor noastre comunitare pentru a-și impune forța”. În fața acestui avertisment, se cuvine – în cuvintele lui Draghi – să ne recuperăm „unitatea de acțiune”, acum când încă mai avem puterea de a ne modela și influența propriul nostru viitor.

24/07/2025