Biblioteca Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima", Cluj-Napoca

20/06/2026

Astăzi se năștea maestrul Cornel Țăranu (20 iunie 1934 - 18 iunie 2023) - compozitor, profesor, membru al Academiei Române.
S-a format la Conservatorul din Cluj, la facultățile de compoziție (cu profesorii Marțian Negrea și Sigismund Toduță) și pian (cu prof. Eliza Ciolan). A urmat cursuri de perfecționare la Paris, cu Nadia Boulanger și Olivier Messiaen, apoi cursurile de vară la Darmstadt, cu György Ligeti (compoziție) și Bruno Maderna (dirijat).
Creația sa se caracterizează printr-un limbaj modal cromatic complex (Oreste & Oedipe, Simfonia Memorial), cu elemente ale folclorului arhaic (Cântece nomade) parcurgând mai multe etape, de la cea enesciană (Simfonia brevis, Alternanțe, Contraste I-II pentru pian, Dialoguri I și II pentru pian), la atonalism - dodecafonie, serialism integral (Secretul lui Don Giovanni) și aleatorism (Simfonia nr. 3 „Semne”, Testament, Modra rijéka, Rimembraza).
A avut o contribuție majoră în creația enesciană, reconstituind lucrările Strigoii, Simfonia nr.5 (p. I și IV), și - în colaborare cu Sherban Lupu - Caprice roumain - (Viorel Cosma, Lexicon, vol. IX, București: Editura Muzicală, 2006).
A avut un rol deosebit în domeniul interpretării muzicii noi, în special prin înființarea Ansamblului Ars Nova (1968). Din 1995 a fost directorul Festivalului Cluj Modern. Fiind întrebat despre cm vede muzica contemporană astăzi și care sunt motivele folosite de noile generații, maestrul Cornel Țăranu a replicat printr-o „comparație”: „Dacă muzica pe care o scriam noi fiind tineri, era deranjantă pentru generația veche, pentru că era prea violentă și prea disonantă, aș zice că astăzi situația s-a inversat. Tinerii compozitori scriu o muzică care nouă ni se pare prea cuminte [...] Poate că ei nu au trecut prin fazele pe care am trecut noi și s-au ancorat direct în faza mai comodă a unei muzici care sună foarte cirogatóan [măgulitor], cm am spune ungurește, și care nu exprimă mult din stresul lumii de astăzi; este o imagine incompletă, falsă a interiorului nostru psihic, zic eu”. (Interviu cu György Selmeczi, Duna TV, din 03.10.2010, în: Ștefan Angi, Cornel Țăranu: mărturisiri mozaicate, studii și eseuri, Cluj-Napoca, Eikon, 2014 📚 Ic 3107).

12/06/2026

Se apropie finalul anului universitar, așadar vă așteptăm la bibliotecă să returnați materialele împrumutate.

Termen de predare cursuri: 3 IULIE !

După această dată vom trece la orarul de vacanță (luni-vineri 08:00-13:00, sâmbătă închis).

Succes la examene :)

08/06/2026

Astăzi marcăm un secol de la nașterea lui Anatol Vieru, personalitate importantă a muzicii românești din secolul al XX-lea. Compozitor, dirijor, muzicolog și pedagog, Anatol Vieru a lăsat o moștenire muzicală remarcabilă.
Despre multitudinea domeniilor sale de activitate putem citi în lexiconul întocmit de Viorel Cosma: „A susținut concerte de autor, concerte camerale și simfonice, conferințe, concerte-lecții, comunicări științifice în țară și peste hotare, emisiuni de radio și de televiziune.”
(Viorel Cosma - „Muzicieni din România. Lexicon.” Vol. IX Ș-X, Ie 445)
Profunzimea ideilor sale și stilul său reies din următorul citat: „Originalitatea și forța creatoare ale lui Anatol Vieru sunt măsura clară a unui spirit pătrunzător, îndrăzneț, deloc comod cu sine însuși, ale cărui întrebări răscolesc problematici răspândite în toate zonele culturii, nu numai muzicale ci și literare, filozofice și nu în ultimul rând logico-matematice. Expansiunea ideilor ce l-au preocupat antrenează – asemenea unui vârtej – sensuri opuse care potențate până la paradox, sparg barierele convenționale și îi adâncesc o mentalitate complexă aflată într-o permanentă șlefuire.”
(Monica Cengher - „Valori în cvartetul de coarde românesc: Pascal Bentoiu, Anatol Vieru, Wilhelm Georg Berger” - Teză de doctorat, Ih 374)
În 1978 a obținut titlul de doctor în muzică cu teza intitulată „De la moduri, spre un model al gândirii muzicale intervalice”, realizată sub îndrumarea lui Sigismund Toduță. Teza sa de doctorat „este o primă parte din Cartea modurilor; a doua parte a acesteia e un dicționar al structurilor modale.”
(Anatol Vieru - „De la moduri, spre un model al gândirii muzicale intervalice”, Ih 36)
Vă invităm să redescoperiți viața și opera sa prin materialele disponibile în colecțiile bibliotecii.

E. G.

03/06/2026

29/05/2026

Astăzi îl aniversăm pe Iannis Xenakis (29 mai 1922, Brăila - 4 feb. 2001, Paris) - compozitor și inginer francez de origine greacă. 
S-a format ca inginer la Școala politehnică din Atena, însă evenimentele din iarna anului 1944 i-au marcat cursul vieții.
Din 1947 s-a aflat la Paris și a continuat studiile muzicale alături de Arthur Honegger, Darius Milhaud și, din 1951, la Conservatorul din Paris cu Olivier Messiaen. În 1957 s-a alăturat Grupului de cercetări muzicale condus de Pierre Schaeffer.
Creația muzicală a lui Xenakis se dezvoltă sub numele de „muzică stocastică”, pe care a teoretizat-o în scrierile sale („Formalized Music: Thought and Mathematics in Composition”, Indiana University Press, 1971 📚Ia907D; „Muzica. Arhitectura”, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, București, 1997 📚Ia1348). 
În 1976 și-a susținut, la Sorbona, Teza de doctorat cu tema „Arts, Sciences, Alliages”.
..continuarea textului în imagini

T.Ț.

28/05/2026

🎵 Ligeti György (Sándor) s-a născut în 28 mai 1923 la Dicsőszentmárton [astăzi Târnăveni], a fost un celebru compozitor din a doua jumătate a secolului XX. „S-a născut într-o familie evreiască cu o oarecare tradiție artistică: bunicul său paternal fusese pictor profesionist, iar violonistul Leopold Auer i-a fost unchi.” (New Grove Online - https://doi.org/10.1093/gmo/9781561592630.article.16642 )
📚 „Toți cercetătorii susțin ideea că Ligeti reprezintă o personalitate originală, care nu se încadrează în nici una dintre orientările stilistice importante ale celei de-a doua jumătăți a secolului XX. György Ligeti va imprima creației sale un ritm ce se va dezvolta în paralel cu cele mai importante orientări stilistice ale secolului XX (serialism, aleatorism, minimalism, postmodernism), păstrându-și în permanență propria originalitate.” (Dora Cojocaru - Creația lui György Ligeti în contextul stilistic al secolului XX - Ic 2138)
✍️ Ligeti a compus lucrări ce acoperă o paletă vastă de genuri și care prezintă influențe de la compatriotul său Béla Bartók, până la muzică electronică scrisă alături de Karlheinz Stockhausen. Totodată se remarcă printr-un interes sporit pentru arta și cultura africană, polifonia medievală europeană și pentru muzica spectrală contemporană. Pe lângă bogata sa activitate componistică, este autorul unor volume, studii și eseuri. Dintre acestea amintim scrierea sa „-Musical Memories of My Childhood and Youth- în care stilul relatării lui Ligeti avea aproape aerul unui basm (chiar dacă plasat într-un orășel industrial și nu într-o pădure fermecată), deoarece basmul era genul prin care Transilvania putea fi făcută accesibilă.” (Rachel Beckles Willson - Ligeti, Kurtág; and Hungarian Music during the Cold War Ib 4004D)
📖 Vă invit să lecturați:
Dora Cojocaru - Creația lui György Ligeti în contextul stilistic al secolului XX - Ic 2138
Rachel Beckles Willson - Ligeti, Kurtág; and Hungarian Music during the Cold War Ib 4004D
A tribute to György Ligeti in His Native Transylvania Ic 2812
G. E.
Totodată vă invit să audiați:
Lux Aeterna https://www.youtube.com/watch?v=Q8fMG0xUPcU

25/05/2026

Ludovic Feldman (25 mai 1893 - 11 septembrie 1987) - model al muzicianului complet, s-a remarcat în primele decenii ale vieții sale ca și violonist, iar în a doua parte ca și compozitor!

🎻VIOLONIST:
A fost concert-maestru al orchestrei Operei din Zagreb, prim-violonist în orchestra Operei Române din București, violonist și concert-maestru în orchestra Filarmonicii „George Enescu” din București, membru al cvartetului Teodorescu din București. A susținut emisiuni de radio și televiziune, concerte-lecții, a scris articole și cronici muzicale în revista „Muzica”.
Printre profesorii săi de vioară se numără Dicker și Otto Brumer (Galați), Robert Klenck (București), perfecționându-se la Viena unde a studiat cu František Ondříček.

Experiența sa bogată ca violonist s-a reflectat în compozițiile sale printr-un grad înalt de virtuozitate tehnică.

🎼COMPOZITOR
La vârsta de 50 de ani, la încurajarea și recomandarea lui George Enescu, a început să ia lecții de armonie, contrapunct și compoziție cu Mihail Jora. Timp de p a t r u decenii, a compus lucrări simfonice, concertante și camerale asupra cărora experiența interpretativă a imprimat stilul de compoziție, ajungând la „o sinteză personală de limbaj ce îmbină mijloacele contemporane de expresie cu o tehnică concertantă de exprimare” (📖Cosma Viorel, Muzicieni din România: Lexicon, vol. 3, Editura Muzicală, București, 2000).

G.R.

21/05/2026

Astăzi marcăm o dublă aniversare extraordinară: Florica Musicescu și Alma Cornea Ionescu, două personalități de mare valoare pentru cultura românească, mentori de geniu și interprete remarcabile deopotrivă, care au transformat pedagogia pianului într-o misiune de viață.



Continuare în comentarii...

20/05/2026

✨Astăzi îl aniversăm pe Gasparo da Salò (Gasparo Bertolotti), unul dintre cei mai importanți lutieri ai școlii italiene și un inovator al construcției instrumentelor cu coarde. 🎻
🎼 Instrumentele sale se remarcau prin rezonanță puternică, construcție elegantă și influența majoră asupra dezvoltării viorii moderne
📍În orașul său natal, Salò, moștenirea lui rămâne vie prin
🎻 festivaluri dedicate viorii și lutieriei
🏛️ statui și plăci comemorative
🎼 concursuri și proiecte muzicale care îi poartă numele
🏛️De asemenea, ,,Associazione Musicale Gasparo da Salò”, fondată la Brescia în 1960, continuă să susțină și să promoveze muzica cultă, tinerii muzicieni și patrimoniul cultural italian prin concerte și proiecte educaționale.📚

renaștereaitaliană

19/05/2026

Sigismund Toduță (17 mai 1908 – 3 iulie 1991)
S-au scris multe despre Sigismund Toduță de-a lungul anilor, iar o simplă căutare online va dezvălui bogăția de resurse pe care le avem la îndemână pentru cunoașterea trecutului nostru muzical.
Pe lângă realizările academice ale domniei sale - compozitor, muzicolog, profesor universitar, fondator al școlii muzicale doctorale din România, rector al Conservatorului „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (1962-1965), director al Filarmonicii de Stat „Transilvania” (1970-1974) - compartimentul bibliotecii îi este profund recunoscător pentru că, în vremea când a fost rector, Sigismund Toduță a realizat o schemă de organizare a materialelor din bibliotecă și a intitulat-o Schema fișierului sistematic, pe baza căreia biblioteca ANMGD funcționează și astăzi. Sigur, cu aproximativ 60 de ani în urmă, modul exclusiv de înregistrare, catalogare și căutare era prin mijloace clasice: registre, fișe, tipărituri. În anul 1995 a fost creat primul program computerizat al bibliotecii - de către prof. Florentin Mihăescu - însă împrumutul se făcea pe fișe, pentru că programul funcționa ca o bază de date a fondului documentar. Ulterior, programul a fost actualizat de informaticianul Mihai Voicu, iar cea mai recentă actualizare i se datorează lui Raul Dehelean.
Pentru cei care ați vizitat biblioteca pe vremea când ANMGD „locuia” pe I.C. Brătianu, nr. 25, poate vă amintiți schema supradimensionată (o reproducere tipărită a schemei originale), agățată pe un perete lângă fișiere. Din păcate, în procesul sinuos și anevoios al mutării bibliotecii, schema nu a ajuns la noul sediu, însă, cu tehnologia și ajutorul editurii MediaMusica, intenționăm să o reedităm.
Așadar, mulțumim și ne înclinăm cu respect în fața profesorului Sigismund Toduță, pentru că a avut hotărârea, competența și viziunea necesare construirii unui sistem care funcționează și astăzi.

Resurse:
Catalogul online al bibliotecii ANMGD: https://didamgd.ro/biblioteca/titluri/
Referințe online: site-ul Fundației Sigismund Toduță https://sigismundtoduta.org/
www.ucmr.org.ro (Sigismund Toduță - Evocări)

L.M.