Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară

15/09/2026

⚔️ ISTORIA MILITARĂ LA CONGRESUL NAȚIONAL AL ISTORICILOR ROMÂNI

📌 În ziua de 10 septembrie 2026, în cadrul Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR), Comisia Română de Istorie Militară (CRIM) a organizat panelul cu tema „Istoriografia militară: evoluții, realizări și provocări la începutul secolului al XXI-lea”.

📚 Comisia Română de Istorie Militară este un organism de specialitate și for de consacrare științifică în domeniul istoriei militare, funcționând pe lângă Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară (ISPAIM), care asigură reprezentarea României în cadrul Comisiei Internaționale de Istorie Militară.

🪖 Panelul a propus o reflecție asupra transformărilor istoriografiei militare la începutul secolului al XXI-lea, urmărind, în acord cu tendințele internaționale, extinderea sa tematică, evoluțiile metodologice, deschiderile interdisciplinare și provocările generate de noile realități geopolitice și tehnologice. Cele șapte comunicări au ilustrat diversitatea tematică și metodologică a cercetării de istorie militară, punând accentul pe valorificarea surselor arhivistice și memorialistice, precum și pe interpretarea evenimentelor din istoria României în contextul istoriei europene și universale. Panelul a fost moderat de dr. Manuel Stănescu, din partea CRIM.

👏 Felicitări organizatorilor și mulțumiri tuturor participanților pentru contribuțiile științifice valoroase!

14/09/2026

⚔️ ISTORIA MILITARĂ LA CONGRESUL NAȚIONAL AL ISTORICILOR ROMÂNI

🏛️ În perioada 9–12 septembrie 2026 s-a desfășurat, la București, cea de-a V-a ediție a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR), organizat sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor Români. Evenimentul a beneficiat de înaltul patronaj al Președintelui României, având ca temă „Istoriografia secolului XXI: Evoluții, provocări și oportunități”.
📚 Manifestarea a reunit peste 350 de participanți din centre universitare, institute de cercetare, muzee, instituții arhivistice și alte instituții de profil din țară și din străinătate.
⚔️ În cadrul Congresului au fost organizate, prin grija ISPAIM, două paneluri dedicate istoriei militare:

➡️ „Istoriografia militară: evoluții, realizări și provocări la începutul secolului al XXI-lea”, sub coordonarea Comisiei Române de Istorie Militară;

➡️ „Serviciul militar în istoria românilor: semnificații istorice și provocări contemporane”, sub coordonarea Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară.

👏 Felicitări organizatorilor și participanților la cea mai amplă reuniune a comunității istoricilor din România, un veritabil forum de întâlnire, dialog și dezbatere pentru cercetarea istorică românească!

11/09/2026

Comisia Română de Istorie Militară

📌 La data de 8 septembrie 2026 a avut loc Adunarea Generală a Comisiei Române de Istorie Militară (CRIM). Activitatea a avut loc la Cercul Militar Național din București. În cadrul reuniunii au fost prezentate modificările aduse Regulamentului de organizare și funcționare și au fost abordate aspecte privind organizarea și activitea științifică a Comisiei.

📖 Adunarea Generală și-a exprimat acordul pentru completarea Biroului de Conducere al CRIM, care are în prezent următoarea componență:
➡️ președinte – prof. univ. col. (r.) Petre Otu;
➡️ secretar general – dr. Tudor Vișan-Miu, cercetător științific al ISPAIM;
➡️ vicepreședinte – col. (r.) Alexandru Oșca;
➡️ membri – cdor. (r.) Gheorghe Vartic și CS I dr. Ottmar Trașcă, cercetător al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.

📝 În ceea ce privește agenda științifică, au fost prezentate principalele proiecte și manifestări la care CRIM va participa în perioada următoare:
➡️ participarea la Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a V-a, prin panelul CRIM „Istoriografia militară: evoluții, realizări și provocări la începutul secolului al XXI-lea”, joi, 10 septembrie 2026, la Facultatea de Istorie a Universității din București;
➡️ participarea membrilor CRIM la cea de-a II-a ediție a Conferinței Naționale de Istorie Militară, organizată în coordonarea ISPAIM la Constanța, în perioada 12-13 mai 2027, cu tema „Diplomație, război și drumul spre modernitate. Inovația tehnologică și transformarea conflictului militar în istoria românilor”, dedicată celor 150 de ani de la proclamarea Independenței de Stat a României (1877-1878);
➡️ coordonarea de către CRIM a nr. 1-2/2027 al „Revistei de Istorie Militară”.

📚 Comisia Română de Istorie Militară este un organism de specialitate și for de consacrare științifică în domeniul istoriei militare, funcționând pe lângă Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară (ISPAIM), care asigură reprezentarea României în cadrul Comisiei Internaționale de Istorie Militară.

10/09/2026

📌 În perioada 1–3 septembrie 2026, colegii noștri Iulian Măcreanu, șeful Serviciului Studii de apărare și securitate, și Andrei Flore, asistent de cercetare în cadrul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, au participat, la Chișinău, la lucrările Conferinței științifice „Securitate și apărare: transformare, cooperare, reziliență”.

🌍 Activitatea a fost organizată de Agenția pentru Știință și Memorie Militară (AȘMM), în parteneriat cu Fundația Hanns Seidel – Republica Moldova, cu prilejul aniversării a 35 de ani de la crearea Armatei Naționale a Republicii Moldova.

🎙️ Lucrările conferinței au fost deschise de ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, care a subliniat importanța continuării procesului de modernizare a forțelor armate ale Republicii Moldova, provocările actuale ale mediului de securitate, precum și rolul cercetării și al științei militare în înțelegerea noilor riscuri și amenințări și în identificarea soluțiilor necesare pentru gestionarea acestora.

📚 Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor din domeniul apărării și securității, ai corpului diplomatic, cercetători, istorici și experți din Republica Moldova, România, Ucraina, Lituania, Marea Britanie, Republica Cehă și Polonia. Dezbaterile au abordat teme precum transformarea și modernizarea forțelor armate, amenințările hibride, consolidarea rezilienței statului și a societății, cultura de securitate și cooperarea internațională în domeniul apărării.

🎓 În cadrul conferinței, reprezentanții ISPAIM au susținut comunicarea „Reziliența și voința de a lupta. Educația militară în linia întâi a războaielor moderne”, în care au abordat problematica rolului educației militare în dezvoltarea rezilienței, a coeziunii și a capacității de a răspunde provocărilor specifice conflictelor contemporane.

🤝 Participarea colegilor noștri la această manifestare științifică se înscrie în cadrul cooperării dintre ISPAIM și Agenția pentru Știință și Memorie Militară și contribuie la consolidarea parteneriatului științific dintre cele două instituții, precum și la dezvoltarea dialogului pe teme de interes comun în domeniul securității și apărării.

👏 Felicitări colegilor noștri și partenerilor de la Agenția pentru Știință și Memorie Militară pentru organizarea acestei conferințe!

09/09/2026

📚 Numărul 3-4/2026 al 𝑹𝒆𝒗𝒊𝒔𝒕𝒆𝒊 𝒅𝒆 𝒊𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒆 𝒎𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒓𝒂̆ este disponibil pe site-ul ! Vă propunem în paginile sale un amplu dosar tematic: 𝐷𝑒 𝑙𝑎 𝑅𝑎𝑝𝑎𝑙𝑙𝑜 𝑙𝑎 𝑀𝑢̈𝑛𝑐ℎ𝑒𝑛, 𝑣𝑖𝑎 𝐿𝑜𝑐𝑎𝑟𝑛𝑜 (1922-1938) – 𝐷𝑟𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑟𝑎̆𝑧𝑏𝑜𝑖? 𝑃𝑒𝑟𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑠̦𝑖 𝑔𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒, dedicat principalelor evoluții politice și militare ale perioadei interbelice, precum și dinamicii relațiilor dintre România și Germania în acest context.

🔎 În cadrul acestui dosar, cititorii vor descoperi studii despre: perspective britanice privind evoluția armatei germane, evoluțiile politice din Germania văzute de la București, relațiile germano-române din perspectiva diplomației germane, dezbaterile privind doctrina militară românească și transformările gândirii militare germane în anii dintre cele două războaie mondiale, precum și aspecte relevante privind cooperarea româno-germană în cadrul operațiunii de cucerire a Odessei (august-octombrie 1941).

🌍 Numărul completează această perspectivă cu studii dedicate celor două conflagrații mondiale vizând planurile Antantei pentru cucerirea orașului Mosul și experiența ofițerilor români de rezervă pe frontul de est în cel de-al Doilea Război Mondial. Se adaugă studii privind abordarea multidisciplinară a războiului și a memoriei colective în contextul celor două conflagrații mondiale.

🎖️ Secțiunea de memorialistică aduce în prim-plan și povestea primei promoții feminine de ofițeri activi formate în cadrul Școlii Militare Superioare de Ofițeri „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.

👉 Numărul integral, disponibil aici: https://tinyurl.com/yc836mb4

08/09/2026

✒️La 4 septembrie 2026 a avut loc reuniunea în format VTC între reprezentanții institutului nostru și cei ai Centrului de Istorie Militară și Științe Sociale al Bundeswehr din Potsdam (Germania).

🗂️ Din partea ISPAIM au participat dr. Alexandru Lucinescu, dr. Tudor Vișan-Miu, dr. Șerban Cioculescu și dr. Cristina Brăgea.

📖 Discuțiile au vizat finalizarea agendei științifice si a conceptului general al conferinței internaționale programată a se desfășura la București în 2027 ca parte a proiectului bilateral de cercetare The Road to War: From Rapallo via Locarno to Munich. Romanian and German Perspectives.

🤝 Întrevederea se înscrie în parteneriatul de cooperare științifică existent între cele două instituții și contribuie la consolidarea dimensiunii academice a relațiilor dintre România și Germania.

07/09/2026

📌 În data de 3 septembrie 2026, dr. Alexandru Lucinescu, cercetător în cadrul institutului nostru, a participat la dezbaterea prilejuită de lansarea cărții ”Analiza războiului din Ucraina din perpectiva modelului actorului rațional” (autor Sînziana-Florina Iancu). Evenimentul a fost organizat de Institutul Diplomatic Român.

✍️ Colegul nostru a susținut o prezentare pe tema limitelor modelului actorului rațional și a relației sale de complementaritate cu alte modele teoretice de analiză a politicii externe.

🏦 La dezbatere au fost prezenți membri ai corpului diplomatic, reprezentanți ai mediului academic și experți din cadrul unor organizații nonguvernamentale.

31/08/2026

23/08/2026

📜 Actul de la 23 august 1944

🌟 Unul dintre momentele definitorii în evoluţia statului român modern, actul de la 23 august 1944 a însemnat ieşirea României din alianța cu puterile Axei şi alăturarea la coaliţia Naţiunilor Unite. Acțiunea politico-militară din august 1944 a obținut recunoaşterea internaţională prin Convenţia de armistiţiu de la Moscova, din 12 septembrie 1944, semnată între România și Națiunile Unite.

🕊️ Departe de a fi o decizie spontană, luată sub presiunea evenimentelor – străpungerea realizată prin ofensiva sovietică declanșată la 20 august 1944 pe aliniamentul Iași-Chișinău – actul de la 23 august a fost îndelung pregătit prin negocieri diplomatice secrete inițiate încă din noiembrie 1942, după dezastrul de la Stalingrad. Negocierile au fost purtate de emisari ai Palatului Regal, ai partidelor istorice și ai lui Ion Antonescu în capitalele unor țări neutre cu reprezentanții Marii Britanii și ai Statelor Unite și, în final, cu cei ai Uniunii Sovietice, la Stockholm. Răspunsul puterilor occidentale a fost categoric în a arăta că România nu poate ieși din alianța cu Germania decât prin înțelegere directă cu Uniunea Sovietică.

🌐 Refuzul lui Ion Antonescu de a accepta principiul încheierii unui armistițiu a dus la demiterea și arestarea sa din ordinul regelui Mihai. A fost singura soluție de a scoate țara dintr-o alianță nefirească, ce nu mai răspundea intereselor noastre de securitate națională, de a evita un dezastru militar fără precedent și de a arăta că viitorul țării este alături de Națiunile Unite.

🗺️ În timpul regimului comunist, între anii 1948 şi 1989, 23 august a devenit zi naţională, „revoluţie de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă”, fiind sărbătorită prin manifestări omagiale de mare amploare. După 1990, actul de la 23 august a reprezentat şi reprezintă un subiect de ample dezbateri pentru specialişti şi opinia publică deopotrivă, referitor la contextul şi semnificaţiile sale.

⚔️ Între 24 august 1944 şi 9 mai 1945, armata română a luptat alături de Naţiunile Unite, având o contribuţie importantă, angajând în luptă 538.536 militari, cu pierderi de 169.822 (morţi, răniţi şi dispăruţi), reprezentând circa 31,5% din efective. În pofida eforturilor şi sacrificiilor, Tratatul de Pace semnat la Paris la 10 februarie 1947 nu a recunoscut României statutul de stat cobeligeranț, dar a restabilit între Ungaria și România frontiera prevăzută de Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920.

🌍 23 august 1944 reprezintă afirmarea aspirațiilor și așteptărilor României de a face parte în continuare din familia statelor occidentale democratice. Evoluția ulterioară – instaurarea dominației sovietice – nu a făcut parte din calculele strategice ale elitei politice românești și nici nu avea cm să fie împiedicată, fiind un proces general care a implicat aproape toate statele din Centrul și Estul Europei.

13/08/2026

🎉 La mulți ani, Divizia 2 Infanterie „Getica”!

🏅Institutul nostru a avut plăcerea de a fi alături de Divizia 2 Infanterie „Getica” la aniversarea a 110 ani de la înființarea marii unități.

📜 În seria activităților dedicate acestui moment aniversar s-a înscris și simpozionul „Divizia 2 Infanterie ‹‹Getica››, onoare și tradiție”, desfășurat la 12 august 2026 și dedicat istoriei, valorilor și tradițiilor de luptă, ale acestei unități de elită a Armatei României.

📚 Cu acest prilej, colegul nostru, col. (r) Iulian Măcreanu, a susținut comunicarea „Reziliența și voința de a lupta. Educația militară și patriotică în prima linie a războiului modern”, iar dr. Cristina Brăgea a prezentat volumul „România și Statele Unite ale Americii. 145 de ani de relații politico-militare. Documente”, publicat de ISPAIM în cursul acestui an.

💡Ne bucurăm să fim parte a acestui moment aniversar și să contribuim, prin cercetare și dialog științific, la păstrarea și valorificarea istoriei și tradițiilor militare.

🎊 Le dorim colegilor noști «La mulți ani!» și mult succes în continuare în activitatea lor!