Ovidiu Dranga

10/06/2026

România trebuie să își promoveze și să își apere interesele în cadrul NATO cu inteligență, argumente solide și obiective clare. Solidaritatea aliată este esențială, însă securitatea se construiește prin rezultate concrete, capabilități reale și o înțelegere lucidă a provocărilor de pe Flancul Estic.

Atunci când România explică de ce are nevoie pentru a-și consolida securitatea, contribuie implicit la consolidarea întregii Alianțe. Marea provocare nu este să cerem mai mult, ci să știm exact ce trebuie cerut, când trebuie cerut și cm trebuie argumentat.

02/06/2026

Marea Neagră - coloana strategică a Flancului Estic și una dintre mizele majore ale competiției geopolitice actuale.

29/05/2026

O scurtă dar emoționantă incursiune în istoria fizicii nucleare românești: camera de comandă a primului reactor experimental, instalat în România acum peste 70 de ani, în prezent dezafectat. Aici și atunci a început era atomică a țării, care sperăm să continue...

28/05/2026

Proiectul magistralei de metrou M6, finanțat de Japonia, avansează spectaculos pe întreg traseul de la stația 1 Mai la Aeroportul Henri Coandă.

26/05/2026

25/05/2026

Suntem suma amintirilor și viselor noastre. Cu unele rămânem fiindcă ne-au zidit, cu celelalte mergem mai departe, fiindcă ne arată drumul.

22/05/2026

La inaugurarea Polish Business Club, am vorbit despre ambiție, viziune și relevanță, arătând că resetarea relației transatlantice poate beneficia de contribuția Bucureștiului și Varșoviei. Am subliniat că viitorul aparține celor care produc și livrează, precum și celor care își asumă riscuri, iar cooperarea româno-poloneză poate deveni instrument de proiecție a influenței noastre atât în spațiul euro-atlantic, cât și în afara acestuia.

20/05/2026

INDUSTRIA ROMÂNEASCĂ DE APĂRARE ARE VIITOR!

12/05/2026

Există construcții strategice care apar din necesitate, nu din confort politic. Formatul București B9 este una dintre ele.

Primele discuții privind consolidarea unei axe estice în interiorul NATO au început cu mult înainte de anexarea Crimeei. Statele din Europa Centrală și de Est vedeau deja ceea ce multe capitale occidentale încă refuzau să accepte: faptul că amenințarea rusă nu era o ipoteză teoretică, ci o realitate geopolitică.

În acei ani, România, Polonia și aliații din flancul estic au început să construiască treptat cadrul politic care avea să accelereze ulterior deciziile NATO privind securitatea regională și apărarea flancului estic.

B9 nu a apărut peste noapte și nici dintr-un exercițiu birocratic. A fost rezultatul unor ani de dialog, presiune diplomatică, viziune strategică și înțelegere profundă a riscurilor care veneau din Est.

Astăzi, într-o Europă care trăiește consecințele acelor avertismente, relevanța acestei construcții este mai evidentă ca oricând.