15/09/2026
Familiile LGBTQIA+ așteaptă dreptate. România, din nou în fața Consiliului Europei.
Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei va analiza între 15 și 17 septembrie lipsa măsurilor luate de România pentru executarea Hotărârii CEDO în cauza Buhuceanu, Ciobotaru și alte 20 de familii v. România (2023).
Continuă să rămână sub observație implementarea Hotărârii din cazul M.C. și A.C. v. România (2016), precum și măsurile luate de statul român pentru executarea Hotărârii din cauza ACCEPT și altele v. România (2021), privind investigarea infracțiunilor motivate de ură și participarea la adunări publice.
Pentru sute de mii de români LGBTQIA+, un act medical, o moștenire, o decizie luată pentru propriul copil și simplul fapt de a fi recunoscute ca familii în fața instituțiilor reprezintă lucruri imposibile și inaccesibile. Sunt oameni care și-au găsit jumătatea și care formează familii bazate pe iubire și respect reciproc, își cresc copiii și își construiesc viețile împreună, dar nu beneficiază de niciun tip de protecție și recunoaștere juridică din partea statului.
În următoarele zile, realitatea acestor familii va ajunge din nou pe masa Consiliului Europei. Între 15 și 17 septembrie, Comitetul de Miniștri va analiza motivele pentru care statul român amână executarea Hotărârii CEDO pronunțate în 2023 în cauza Buhuceanu, Ciobotaru și alte 20 de familii v. România. Este cazul prin care CEDO a stabilit că România trebuie să le ofere familiilor formate din persoane de același s*x un cadru juridic pentru recunoașterea și protecția vieții lor de familie.
Reprezentanții ACCEPT - asociația care a susținut parcursul cazului în fața instanței europene, s-au aflat zilele trecute la Strasbourg, alături de una dintre familiile care au câștigat procesul împotriva României. Anca Baltac - avocata ACCEPT, Victor Ciobotaru - directorul executiv ACCEPT și Florin Buhuceanu - președintele ECPI, au expus în fața reprezentanților Consiliului Europei impactul pe care lipsa recunoașterii juridice îl are asupra vieții de zi cu zi a familiilor din țara noastră.
„Nu statul ori politicienii români creează familii. Familiile noastre există deja, își cresc copiii, își îngrijesc părinții și își construiesc viețile împreună. Statul român le refuză protecția juridică pe care o acordă celorlalte familii. După hotărârea definitivă a Curții Europene, suntem confruntați cu un refuz deliberat al autorităților de a ne trata ca cetățeni egali în propria țară. România nu poate invoca valorile europene, democrația și statul de drept doar atunci când îi convine. Hotărârile CEDO trebuie executate, iar familiile noastre trebuie protejate acum, nu într-un viitor amânat la nesfârșit”, declară Florin Buhuceanu, președinte executiv ECPI și reclamant în cauza Buhuceanu și alții v. România.
Delegația românească a prezentat și date despre progresul lent al executării Hotărârilor M.C. și A.C. v. România (2016), privind investigarea infracțiunilor motivate de ură și ACCEPT și altele v. România (2021), care vizează dreptul de a participa în siguranță la adunări publice. ACCEPT a cerut Comitetului de Miniștri să continue supravegherea executării celor două Hotărâri, în urma eșecurilor autorităților de a le pune în aplicare în situații ca cea a influenceriței trans din Franța, agresată în luna iunie chiar într-o secție de poliție din București, sau în cazul interzicerii Oradea PRIDE timp de 4 ani consecutiv.
Amânări cu impact negativ asupra unor oameni reali
Deși nu cer nimic mai mult decât pot avea toți ceilalți cetățeni, respectiv dreptul de a fi în siguranță și posibilitatea de a fi recunoscute ca familie pentru a beneficia de același tip de protecție pentru ele și partenerii lor, persoanele LGBTQIA+ nu sunt considerate cetățeni cu drepturi depline, iar existența lor este tot mai des instrumentalizată în campanii politice de propagare a urii. Acest tratament discriminatoriu din partea statului încurajează atitudinile ostile față de persoanele LGBTQIA+ la nivelul societății și vulnerabilizează și mai mult familiile care nu beneficiază oricum de niciun fel de protecție legală.
,,Fiecare zi în care România amână recunoașterea legală a familiilor noastre amplifică acest coșmar juridic prin care suntem nevoiți să trecem pentru lucruri care, pentru toți ceilalți cetățeni, sunt chestiuni banale. Reprezentăm, la ACCEPT, familii care trăiesc împreună de peste 20 de ani, au copii împreună sau au probleme de sănătate și nu se pot reprezenta reciproc în relație cu instituțiile statului. Nu au ales să fie în situația aceasta, iar lucrurile nu mai pot continua așa.’’, declară Victor Ciobotaru, directorul executiv ACCEPT și membru al uneia dintre familiile implicate în caz.
În cei trei ani în care România a bătut pasul pe loc, standardele juridice privind protecția vieții de familie la nivel european au avansat. La finalul anului 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că toate statele membre UE au obligația de a transcrie certificatele de căsătorie încheiate în alte țări membre, inclusiv cele ale familiilor formate din persoane de același s*x. ACCEPT sprijină deja câteva zeci de astfel de familii care cer statului să le transcrie certificatele de căsătorie. Cererile au fost înaintate, dar instituțiile statului amână soluționarea lor.
,,Statul român trebuie să urgenteze protecția și recunoașterea egală a tuturor familiilor, precum și transcrierea certificatelor de căsătorie încheiate în alte state membre UE între persoane de același s*x. Respectarea jurisprudenței europene nu este opțională. Această încercare de a amâna asumarea responsabilității are consecințe asupra unor oameni reali și riscă să atragă consecințe și asupra României.’’, subliniază Anca Baltac, avocata ACCEPT.
Ce va analiza Comitetul de Miniștri
Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei este organismul care supraveghează executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene pentru Drepturile Omului. În cazul reuniunii dintre 15 și 17 septembrie, reprezentanții statelor membre vor analiza informațiile transmise de autoritățile române, precum și informațiile transmise de organizațiile din societatea civilă și de alte părți interesate. Executarea Hotărârilor CEDO este obligatorie pentru statele vizate, în Temeiul articolului 46 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În cazul României, Comitetul de Miniștri va evalua pentru prima dată progresul României în implementarea hotărârii din cazul Buhuceanu, Ciobotaru și alte 20 de familii v. România. În urma evaluării, poate cere informații suplimentare, poate formula recomandări sau poate declanșa o procedură de supraveghere sporită. Această supraveghere continuă până când Comitetul de Miniștri consideră că România și-a îndeplinit obligația pozitivă de a oferi protecție și recunoaștere familiilor formate din persoane de același s*x.
Alte două cazuri românești reprezentate de ACCEPT se află încă sub supraveghere și vor reveni săptămâna viitoare pe agenda Comitetului de Miniștri. Este vorba despre M.C. and A.C. v. România (2016), care implică obligația autorităților române de a implementa un mecanism clar de anchetare și raportare a agresiunilor motivate de ură, precum și un sistem de protecție a victimelor atacurilor homofobe și transfobe, și de ACCEPT și altele v. România (2021), care vizează libertatea de întrunire și obligația autorităților de a le oferi protecție participanților la evenimentele de tip PRIDE.
