15/06/2026
În cadrul unui webinar organizat de Ministerul Mediului - România împreună cu ECOTIC, au fost analizate primele rezultate și lecții învățate din implementarea Centrelor de Aport Voluntar (CAV) finanțate prin PNRR: studiul de caz CAV Dumbrăvița, statusul la nivel național și principalele direcții de optimizare operațională. Printre acestea: digitalizarea și trasabilitatea datelor, separarea corectă a fluxurilor de deșeuri, îmbunătățirea infrastructurii logistice și energetice, precum și integrarea unor componente de economie circulară și incluziune socială, cu sprijinul Administrației Fondului pentru Mediu în extinderea rețelei de centre.
Cum transformăm infrastructura de mediu din România?
Tranziția către o economie circulară reală se face în teren, prin soluții concrete de gestionare a deșeurilor. În luna mai, Ministerul Mediului - România a organizat împreuna cu Organizația ECOTIC un al doilea webinar dedicat operaționalizării și administrării Centrelor de Aport Voluntar (CAV) finanțate prin PNRR, reunind autorități locale, operatori economici și experți de mediu pentru a discuta primele lecții învățate și pașii următori.
Câteva concluzii și repere tehnice desprinse din discuții:
1. Primul studiu de caz de succes: CAV Dumbrăvița (Timiș)
Primul centru deschis prin PNRR oferă deja cifre și modele de bune practici după primele 6 luni de operare efectivă:
▫️Performanță în cifre: S-au colectat aproximativ 540 de tone de deșeuri (o medie lunară de ~90 de tone, estimată să crească la 100 de tone/lună în perioada verii).
▫️Ce aduc cetățenii cel mai mult? Volumul cel mai mare este reprezentat de deșeurile din construcții (aprox. 257 tone, aproape 50%), urmate de cele biodegradabile și vegetale (130-152 tone).
▫️Model economic: Costul mediu licitat este de 600-634 lei/tonă. Operatorul returnează primăriei o redevență anuală (200-218 lei/tonă), impactul net fiind de ~430 lei/tonă.
▫️Provocări din teren: Cea mai mare dificultate operativă identificată a fost fluxul unic de acces. S-a propus modificarea proiectelor tip pentru a permite două căi de acces separate (evitând astfel cozile la cântărirea deșeurilor voluminoase).
2. Statusul finanțării: De la PNRR la AFM
▫️Ținta națională: din cele 300 de CAV-uri vizate prin PNRR, 183 sunt deja dotate complet cu containere. Un număr suplimentar de 218 centre vor beneficia de finanțare prin bugetul AFM.
▫️Schimbarea sursei de finanțare: pentru proiectele care depășesc termenele stricte ale PNRR, sursa de finanțare va fi transferată către bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). Actele adiționale de transfer sunt deja în curs de semnare cu beneficiarii.
▫️Regula de aur pentru cetățeni: cel puțin pe perioada de monitorizare de 5 ani, nu se pot percepe taxe/tarife de la populație (gratuitate obligatorie).
3. Recomandări tehnice și operaționale cruciale
Pentru ca un CAV să funcționeze eficient și în siguranță, detaliile logistice fac diferența:
▫️Sortarea riguroasă a sticlei: sticla de geam și sticla de ambalaj trebuie dirijate către reciclatori diferiți; amestecarea lor compromite procesul și duce la depozitare.
▫️Digitalizare și trasabilitate: se recomandă generalizarea la nivel național a unei platforme digitale comune (pe modelul aplicațiilor utilizate la Oradea) pentru înregistrarea automată a intrărilor (persoană, nr. mașină, cantitate, statistici).
▫️Energie și infrastructură: panourile fotovoltaice acoperă o parte semnificativă din necesarul de consum însă există echipamente care necesită continuitatea alimentării (ex: containere frigorifice), de unde apare necesitatea dotării cu baterii şi, eventual, generatoare de curent. De asemenea, trebuie acordată atenție portanței asfaltului (platformele trebuie să reziste la încărcături de 15-20 tone).
▫️Dimensiunea socială: urmând modele de succes din UE (Franța, Benelux), organizații precum ECOTIC au argumente verificate privind integrarea unor ateliere de reparații și recondiționare a echipamentelor electrice (DEEE) în cadrul centrelor, implicând inclusiv persoane din categorii vulnerabile.
În fotografie puteți vedea CAV-ul din Dumbrăvița.