Autoritatea Națională pentru Cercetare - România

Autoritatea Națională pentru Cercetare - România Pagina oficială a Autorității Naționale pentru Cercetare, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării - MEC.

Pentru a asigura persoanelor interesate de activitatea ANC un mediu virtual adecvat, vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat şi să respectaţi următoarele reguli:
• Nu sunt permise comentarii obscene, comentarii sau imagini explicit violente, rasiale sau ameninţătoare.
• Nu se admit comentarii cu caracter abuziv, de instigare la ură sau răzbunare sau menite să defăimeze persoane sau organizaţii.
•

Nu se acceptă cereri ori materiale publicitare: promovarea sau susţinerea vreunei instituţii financiare, comerciale sau non-guvernamentale.
• Spamul (mesajele nesolicitate) şi trollingul (provocarea sau readucerea în prim-plan a unor conflicte de idei) vor fi înlăturate şi vor avea drept consecinţă blocarea accesului autorului la pagina de Facebook, fără înştiinţare prealabilă.
• Nu sunt permise imagini sau grafice care au nevoie de drepturi de autor (copyright), fără menţionarea sursei.
• Nu sunt admise comentarii, fotografii sau filme care sugerează sau încurajează activităţi ilegale.
• Participarea la forum se face pe propriul risc şi cu asumarea propriei responsabilităţi pentru comentariile făcute şi siguranţa numelui de utilizator sau a informaţiilor furnizate.
• De asemenea, publicarea în această pagină a unor linkuri către site-uri externe sau utilizarea unor aplicaţii aparţinând unor terţe părţi nu înseamnă că acestea au susţinerea oficială sau că reprezintă ANC.

❗️7 milioane de celule dezvăluie cm îmbătrânește corpul mamiferelorTimp de secole, îmbătrânirea a fost privită ca o con...
15/06/2026

❗️7 milioane de celule dezvăluie cm îmbătrânește corpul mamiferelor

Timp de secole, îmbătrânirea a fost privită ca o consecință inevitabilă a trecerii timpului. Organele se degradează, funcțiile biologice slăbesc, iar riscul de boală crește. Medicina modernă a studiat aceste transformări aproape întotdeauna separat: inima, creierul, ficatul, rinichii. Imaginea de ansamblu a rămas însă incompletă.

✔️ Astăzi, această imagine începe să prindă contur.

Într-un studiu publicat în revista Science, cercetători de la Rockefeller University au construit cea mai amplă hartă celulară a îmbătrânirii realizată până în prezent. Analizând aproape șapte milioane de celule individuale din 21 de organe și țesuturi provenite de la șoareci de vârste diferite, echipa a urmărit modul în care un organism mamifer se transformă de-a lungul vieții la o rezoluție fără precedent. Rezultatul este una dintre cele mai detaliate radiografii biologice ale îmbătrânirii produse vreodată.

Descoperirea centrală este surprinzătoare. ❗️Îmbătrânirea nu apare ca o succesiune de deteriorări independente, organ cu organ. Ea se desfășoară coordonat la nivelul întregului organism. Populații celulare aflate în organe diferite își modifică simultan structura și funcțiile, sugerând existența unor mecanisme biologice comune care guvernează procesul la scară sistemică.

Datele au arătat că aproximativ un sfert dintre tipurile celulare identificate își schimbă semnificativ abundența odată cu vârsta. Unele populații celulare din rinichi și musculatură se reduc progresiv, în timp ce anumite categorii de celule imunitare devin mai numeroase. Și mai remarcabil este faptul că aceste transformări pot fi urmărite simultan în organe și țesuturi foarte diferite, oferind pentru prima dată o perspectivă integrată asupra modului în care îmbătrânește un organism.

Studiul aduce și o altă concluzie importantă. Aproape 40% dintre modificările asociate îmbătrânirii diferă semnificativ între femele și masculi. Sistemul imunitar urmează traiectorii distincte în funcție de s*x, observație care poate contribui la înțelegerea diferențelor de susceptibilitate la numeroase boli cronice și afecțiuni asociate vârstei.

Semnificația științifică a acestor rezultate depășește însă biologia îmbătrânirii. ✔️ Analizând peste 1,3 milioane de regiuni active ale genomului, cercetătorii au identificat aproximativ o mie de regiuni moleculare care își modifică activitatea simultan în numeroase tipuri celulare și organe. Multe dintre acestea sunt asociate cu inflamația, funcția imună și menținerea celulelor stem – procese considerate esențiale pentru sănătatea și reziliența organismului. Descoperirea sugerează existența unor mecanisme biologice comune care stau la baza degradării asociate vârstei.

Poate cea mai profundă concluzie a studiului este că îmbătrânirea nu apare ca o sumă de accidente biologice independente. Imaginea care se conturează este aceea a unui proces coordonat, distribuit în întregul organism, în care organele și țesuturile evoluează împreună, influențându-se reciproc prin rețele complexe de semnale biologice. În această perspectivă, bolile asociate vârstei nu mai reprezintă fenomene izolate, ci expresii diferite ale unui proces fundamental comun.

În 🇷🇴 România, cercetarea pe direcții înrudite – genomică, patologie moleculară și biologia senescenței – este reprezentată de centre și echipe care contribuie la dezvoltarea medicinei de precizie și la înțelegerea mecanismelor fundamentale ale îmbătrânirii. Printre acestea se numără Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din București, condus de Octavian Bucur, fost cercetător la Harvard Medical School, Centrul de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională ( ) al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, precum și Centrul din cadrul Institutului Regional de Oncologie Iași. Evoluțiile internaționale din domeniul biologiei îmbătrânirii confirmă relevanța strategică a acestor direcții de cercetare și pentru sistemul românesc de cercetare-dezvoltare.

Dacă mecanismele identificate în acest studiu se vor regăsi și la om, implicațiile sunt extraordinare. Medicina viitorului ar putea urmări atât tratarea cancerului, a bolilor cardiovasculare sau a demenței, cât și intervenția asupra proceselor biologice care favorizează apariția acestora. ✍🏻 Pentru prima dată, cercetătorii dispun de o hartă detaliată a modului în care îmbătrânește un organism mamifer la nivel celular și molecular.

Uneori, marile descoperiri nu răspund unei întrebări noi. Ele oferă, în sfârșit, un răspuns credibil uneia dintre cele mai vechi întrebări ale omenirii: ce anume ne face să îmbătrânim?

Referință: Lu Z., Zhang Z., Xu Z. et al. Organism-wide cellular dynamics and epigenomic remodeling in mammalian aging. Science 391(6788), eadw6273 (2026). DOI: 10.1126/science.adw6273

✔️

Foto: Atlasul celular al îmbătrânirii construit prin analiza a aproape 7 milioane de celule provenite din 21 de organe și țesuturi. Studiul oferă una dintre cele mai detaliate imagini de până acum asupra modului în care îmbătrânirea remodelează organismul la scară celulară și moleculară. Sursa: Lu Z. et al., Science (2026).

❗️Când cercetarea învață să vorbeascăExistă un paradox în centrul oricărui sistem modern de cercetare: niciodată nu s-a ...
14/06/2026

❗️Când cercetarea învață să vorbească

Există un paradox în centrul oricărui sistem modern de cercetare: niciodată nu s-a produs mai multă cunoaștere, iar rezultatele științifice nu au influențat mai profund viața cotidiană. ✔️ Și totuși, între laborator și cetățean există încă o distanță care nu poate fi redusă exclusiv prin performanță academică. Reducerea acestei distanțe presupune un efort susținut de comunicare.

Pornind de la această realitate, Universitatea de Vest din Timișoara a găzduit, în perioada 12–13 iunie 2026, prima ediție a Conferinței Naționale de Comunicare a Științei. ❗️Organizată împreună cu o comunitate în creștere de profesioniști preocupați de relația dintre știință și public, coagulați în jurul acestei teme de prorectorul universității, ✔️ Mădălin Bunoiu, conferința a reunit cercetători, comunicatori, reprezentanți ai universităților, ai administrației publice și ai societății civile pentru a discuta despre modul în care cunoașterea științifică poate deveni mai accesibilă și mai relevantă pentru societate. La lucrările conferinței a participat și președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru.

Tema depășește granițele mediului academic. Astăzi, societățile au nevoie de o relație funcțională cu expertiza științifică. Comunicarea cercetării înseamnă traducerea rezultatelor, a metodelor și a semnificației lor într-un limbaj care păstrează rigoarea științifică și, în același timp, permite participarea publicului la conversațiile importante ale prezentului.

Autoritatea Națională pentru Cercetare susține această direcție de mai mulți ani. ❗️Lansată în urmă cu peste patru ani, revista of the Romanian Innovation reprezintă principalul proiect editorial al instituției și unul dintre instrumentele prin care cercetarea românească este adusă mai aproape de societate. Prin portrete de cercetători, interviuri, reportaje și analize, publicația urmărește să ofere context, relevanță și perspectivă asupra rezultatelor științifice. 🔛 Același obiectiv este urmărit și prin activitatea curentă a instituției în mediul online, inclusiv prin seria “Popularizarea științei. Știința pe înțelesul tuturor”, dedicată prezentării accesibile a temelor, descoperirilor și proiectelor de cercetare de interes pentru publicul larg.

Conferința de la Timișoara confirmă maturizarea unei comunități preocupate de această temă și nevoia unui dialog tot mai consistent între cercetare și societate. O descoperire produce cu adevărat efecte atunci când poate fi înțeleasă, discutată și valorificată dincolo de mediul în care a fost generată. Comunicarea face parte din responsabilitatea publică a cercetării. ✔️ Acolo unde cunoașterea este explicată cu rigoare și onestitate se construiesc încrederea, participarea și condițiile unei societăți capabile să ia decizii informate.

✔️

❗️Mai aproape de pacient prin cercetare, inovare și parteneriateCercetarea medicală produce valoare atunci când rezultat...
11/06/2026

❗️Mai aproape de pacient prin cercetare, inovare și parteneriate

Cercetarea medicală produce valoare atunci când rezultatele sale ajung la pacienți, în spitale, laboratoare și centre de diagnostic. Prezent la cea de-a IX-a ediție a Forumului Național de Gineco-Oncologie, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru, a subliniat importanța consolidării legăturii dintre cercetare și practica medicală, astfel încât progresul științific să se transforme în beneficii concrete pentru sănătatea oamenilor. ✔️Evenimentul a evidențiat rolul important al colaborării dintre cercetare, mediul academic și sistemul de sănătate în dezvoltarea unor soluții moderne pentru prevenția, diagnosticul și tratamentul cancerului.

Un moment important al forumului l-a reprezentat finalizarea proiectului „Crearea, Operaționalizarea și Dezvoltarea Centrului Național de Competență în Domeniul Cancerului”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Coordonat de Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” ( ) din Cluj-Napoca, sub conducerea prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, proiectul a reunit un consorțiu format din 5 parteneri publici și 6 parteneri privați și a beneficiat de o finanțare de peste 20 de milioane de lei. Rezultatele sale contribuie la consolidarea capacității naționale de cercetare și inovare în domeniul oncologiei și creează premisele unei mai bune integrări a rezultatelor științifice în practica medicală, în beneficiul pacienților.

❗️”Cercetarea trebuie să ajungă acolo unde contează cel mai mult: la pacient. PNRR a reprezentat o oportunitate imensă pentru România. Am reușit astăzi să avem o nouă legislație a cercetării, aliniată pe deplin principiilor din Carta Europeană a Cercetătorilor și din Declarația privind Libertatea Cercetării de la Bonn. Suntem la zi cu toate jaloanele din domeniul cercetării, majoritatea fiind deja validate de Comisia Europeană, iar ultimele două, cu termen în trimestrul al doilea al anului 2026 și de care depind aproximativ 1,2 miliarde de lei, vor fi atinse prin adoptarea unui proiect legislativ aflat în prezent în Parlament. Acesta va asigura digitalizarea mecanismelor din sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare, transparentizarea finanțării, stimularea inovării și a parteneriatelor public-private, precum și simplificarea și uniformizarea normelor aplicabile instrumentelor de finanțare. Proiectul este agreat cu Comisia Europeană și beneficiază de susținerea parlamentară transpartinică, fapt pentru care mulțumesc tuturor celor implicați. Totodată, prin negocierile purtate cu Comisia Europeană, România a reușit transferul a peste 200 de milioane de euro din componenta de împrumut în componenta de grant, transformând aceste sume în finanțare nerambursabilă pe care o vom absorbi integral. ✍🏻 Proiectul finalizat astăzi, cu o valoare de peste 4 milioane de euro, are un impact societal major și va contribui la îmbunătățirea diagnosticului și tratamentului cancerului, crescând șansele de recuperare și speranța de viață a pacienților. Îl felicit pe domnul profesor Patriciu Achimaș-Cadariu, precum și pe toți partenerii și membrii echipelor de cercetare implicați în realizarea acestui proiect! România are potential, avem echipe de cercetare de excelență și este vital să creștem semnificiativ alocările bugetare pe pentru a deveni relevanți și competitivi pe plan internațional”, a declarat președintele ANC, Andrei Alexandru.

Autoritatea Națională pentru Cercetare susține dezvoltarea unor ecosisteme de cercetare capabile să genereze impact real în societate și să contribuie la construirea unei medicine bazate pe cunoaștere, inovare și excelență, în beneficiul cetățenilor și al sistemului de sănătate din România.

✔️

❗️A apărut InHouse 95. O ediție despre schimbările care redesenează cercetarea Cercetarea românească traversează una din...
10/06/2026

❗️A apărut InHouse 95. O ediție despre schimbările care redesenează cercetarea

Cercetarea românească traversează una dintre cele mai vii și decisive perioade din ultimele decenii. În timp ce lumea vorbește despre inteligență artificială, tehnologii critice și competiția globală pentru supremație tehnologică, în laboratoarele și institutele naționale din România se construiesc deja infrastructurile care vor defini următorii ani.

InHouse 95 surprinde exact acest moment.

Pe copertă: Olga Tiron și Tatiana Onisei. În pagini: Françoise Barré-Sinoussi, laureată Nobel, dialogul fără ocolișuri cu prof. univ. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu despre cultura publicațiilor „fast-food” în mediul academic, sistemele de inteligență artificială de la CERN, campionii mondiali români la robotică, 🇷🇴 RO AI Factory, prezența tot mai puternică a cercetătorilor români în Nature și Academia Europaea, dubla nedreptate a climei și realitatea dură a oboselii invizibile ( ) care afectează generații de cercetători. Un număr despre idei care contează, oameni care construiesc și forța cunoașterii de a schimba traiectoria unei țări.

❗️Deschide-l acum: https://www.research.gov.ro/a-aparut-inhouse-95-o-editie-despre-schimbarile-care-redeseneaza-cercetarea-30279/

✔️

❗️Organul uitat care ar putea decide cât trăimTimp de aproape un secol, medicina a considerat timusul drept unul dintre ...
09/06/2026

❗️Organul uitat care ar putea decide cât trăim

Timp de aproape un secol, medicina a considerat timusul drept unul dintre organele esențiale pentru dezvoltarea sistemului imunitar în copilărie. Ascuns în spatele sternului, acest mic organ este responsabil de maturarea limfocitelor T, celulele care coordonează răspunsul imun adaptativ. Odată cu înaintarea în vârstă, timusul își reduce treptat dimensiunea și activitatea, iar implicațiile biologice ale acestui proces au rămas mult timp insuficient înțelese.

✔️ Astăzi, această perspectivă capătă o dimensiune cu totul nouă.

Două studii publicate simultan în revista Nature propun una dintre cele mai importante schimbări de paradigmă din biologia îmbătrânirii și medicina imunitară a ultimilor ani. Analizând cu ajutorul inteligenței artificiale peste 27.000 de investigații imagistice și baze de date clinice urmărite pe termen lung, cercetătorii au descoperit că starea de sănătate a timusului este strâns asociată cu durata vieții, riscul de cancer, bolile cardiovasculare și eficiența celor mai avansate terapii oncologice disponibile în prezent.

Rezultatele sunt remarcabile. Persoanele cu un timus conservat și funcțional au prezentat un risc de mortalitate generală cu aproximativ 50% mai redus, un risc de deces cardiovascular cu 63% mai mic și o probabilitate semnificativ redusă de dezvoltare a cancerului pulmonar. Asocierile au rămas robuste chiar și după ajustarea pentru vârstă, s*x, fumat și alți factori majori de risc.

Într-un al doilea studiu, aceeași echipă a demonstrat că pacienții cu cancer pulmonar non-microcelular tratați prin imunoterapie răspund mult mai bine atunci când timusul își păstrează funcționalitatea. Riscul de progresie a bolii a fost substanțial mai redus, iar supraviețuirea globală a crescut semnificativ. Tendințe similare au fost observate și pentru alte tipuri de cancer analizate, sugerând că starea de sănătate a timusului ar putea reprezenta un determinant important al eficienței răspunsului imun antitumoral. Descoperirea este deosebit de importantă într-o eră în care imunoterapia redefinește tratamentul cancerului, dar continuă să producă răspunsuri extrem de diferite de la un pacient la altul.

Semnificația științifică depășește însă oncologia. ❗️Timusul este locul în care se formează și sunt „antrenate” celulele T, una dintre cele mai sofisticate componente ale sistemului imunitar. Dacă acest organ își pierde capacitatea de a genera diversitate imunologică, organismul devine treptat mai vulnerabil în fața infecțiilor, a bolilor cardiovasculare, a proceselor inflamatorii cronice și a cancerului. În această interpretare, îmbătrânirea nu mai apare exclusiv ca o degradare a organelor individuale, ci ca o diminuare progresivă a capacității sistemului imunitar de a recunoaște și controla amenințările biologice.

Poate cea mai fascinantă concluzie este că cercetătorii nu au privit sângele pentru a evalua sistemul imunitar. Au analizat însăși sursa acestuia. Cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială, au cuantificat dimensiunea, structura și compoziția timusului pe imagini CT de rutină, construind pentru prima dată un indicator obiectiv al sănătății acestui organ. Timusul se conturează astfel drept un posibil biomarker al longevității și al rezilienței biologice.

Dacă aceste rezultate vor fi confirmate în studiile viitoare, consecințele pot fi profunde. Medicina ar putea începe să monitorizeze sănătatea timusului la fel de atent cm urmărește astăzi tensiunea arterială, colesterolul sau densitatea osoasă. Strategiile de prevenție ar putea fi regândite în jurul conservării funcției imunitare. Iar cercetarea biomedicală ar putea deschide un nou front: nu doar tratarea bolilor asociate vârstei, ci încetinirea proceselor biologice care le fac posibile.

Uneori, marile revoluții nu apar odată cu descoperirea unui organ nou. Apar atunci când înțelegem, în sfârșit, importanța unuia pe care l-am avut mereu în fața ochilor.

Referințe: Bernatz S., Prudente V., Pai S. et al. Thymic health consequences in adults. Nature 652, 986–994 (2026). DOI: 10.1038/s41586-026-10242-y.

Bernatz S., Prudente V., Pai S. et al. Thymic health and immunotherapy outcomes in patients with cancer. Nature 652, 995–1003 (2026). DOI: 10.1038/s41586-026-10243-x.

✔️

Foto: Exemple reprezentative de timus cu sănătate ridicată, medie și redusă, identificate prin analiza imaginilor CT cu ajutorul inteligenței artificiale. Starea acestui organ al sistemului imunitar s-a asociat semnificativ cu longevitatea, riscul de cancer și bolile cardiovasculare.

08/06/2026

❗️Marile descoperiri nu apar întotdeauna în laboratoare sofisticate

Veronika, o vacă din Austria, a intrat în literatura științifică după ce cercetătorii au documentat pentru prima dată utilizarea uneltelor la bovine.

Este poate genul de veste din știință de care avem nevoie într-o zi de luni: o descoperire pornită dintr-o observație atentă, care ne amintește că natura păstrează încă surprize chiar și în locurile cele mai familiare.

✔️

❗️MedFEST 2026: unde medicina întâlnește inginería pentru soluții realeA început cea de-a treia ediție a Medfest, evenim...
05/06/2026

❗️MedFEST 2026: unde medicina întâlnește inginería pentru soluții reale

A început cea de-a treia ediție a Medfest, evenimentul care reunește medici, ingineri, cercetători, farmaciști și reprezentanți ai industriei în jurul unor provocări concrete din sănătate. ✔️ Organizat de Universitatea POLITEHNICA din București, în parteneriat cu Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din București, MedFEST propune un spațiu de dialog între științele medicale și inginerie, cu accent pe aplicații practice care pot îmbunătăți prevenția, diagnosticul, tratamentul și îngrijirea pacienților.

În centrul discuțiilor se află tehnologii precum exoscheletele pentru recuperarea mobilității, sisteme avansate de diagnostic imagistic, soluții de tratament personalizat și instrumente biomedicale dezvoltate prin colaborare strânsă între ingineri și clinicieni. ❗️Workshop-urile și prezentările arată cm transferul de cunoștințe între cele două domenii permite trecerea de la idee la prototip și, ulterior, la utilizare clinică. Este un model de colaborare care răspunde nevoilor reale ale sistemului medical românesc și ale pacienților.

Deschiderea oficială, moderată de Sorin Ion Jinga, decanul Facultății de Inginerie Medicală din POLITEHNICA, a reunit figuri cheie ale mediului academic și instituțional: Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Mihnea Costoiu, rectorul Universității POLITEHNICA București, Valentina Uivarosi, prorector al UMF „Carol Davila”, Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și Dragoș Vinereanu, președintele Senatului Universitar al UMF „Carol Davila”.

Evenimentul se desfășoară în perioada 4–6 iunie 2026 la Rectoratul POLITEHNICA București. Prin inițiative de acest tip, comunitatea științifică 🇷🇴 românească demonstrează capacitatea de a genera soluții inovatoare la intersecția dintre medicină și inginerie – domenii esențiale pentru progresul sănătății publice.

Mai multe informații despre program și sesiunile MedFEST 2026 sunt disponibile pe site-ul oficial: events.upb.ro/medfest.

✔️

Foto credit: MedFEST

❗️Două competiții noi pentru susținerea cercetătorilor și menținerea talentelor în RomâniaAutoritatea Națională pentru C...
04/06/2026

❗️Două competiții noi pentru susținerea cercetătorilor și menținerea talentelor în România

Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), în calitate de autoritate finanțatoare a Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022-2027, a lansat astăzi, prin intermediul UEFISCDI, două competiții destinate susținerii performanței științifice românești. Este vorba despre Proiecte de Cercetare Exploratorie ( ) din Programul 5.1 – IDEI și Proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente ( ) din Programul 5.2 – Resurse Umane, Subprogramul 5.2.1 – Start în Cercetare.

Prima competiție, PCE, are un buget alocat de maximum 80 de milioane de lei, cu finanțare de până la 1,2 milioane de lei per proiect, și vizează cercetarea fundamentală și exploratorie de calitate înaltă. Cea de-a doua, TE, dispune de un buget de maximum 52 de milioane de lei, cu finanțare de până la 600.000 de lei per proiect, și își propune să sprijine tinerii cercetători doctori în constituirea sau consolidarea unor echipe independente. ✔️ Ambele competiții se adresează cercetătorilor din 🇷🇴 România și din străinătate cu rezultate recunoscute internațional, care depun propuneri prin organizații de cercetare publice sau private, în 13 domenii științifice: de la Matematică și Fizică la Medicină, Biotehnologie, Științe Sociale și Umaniste.

Prin aceste inițiative, ANC urmărește menținerea în țară a cercetătorilor de valoare și stimularea producției de cunoaștere cu impact atât academic, cât și socio-economic. Competițiile oferă cadrul necesar pentru dezvoltarea carierelor independente, consolidarea echipelor de cercetare și creșterea vizibilității internaționale a științei românești.

„Anul 2026 va fi unul al competițiilor. Am lansat astăzi două competiții prin care susținem atât tinerii cercetători cât și cercetătorii seniori să obțină rezultate de excelență în domeniile lor de activitate. Ne dorim menținerea în țară a resursei umane înalt specializate și susținerea performanței academice. Mulțumesc domnului ministru Mihai Dimian și echipei MEC (Ministerul Educației - România) și ANC pentru suport. Mulțumesc partenerilor de la UEFISCDI care vor derula aceste competiții sub coordonarea ANC. Urez tuturor mult succes”, a declarat Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare.

Detalii complete, ghiduri și anexe ale celor două competiții sunt disponibile în primul comentariu.

✔️

❗️Marile provocări ale agriculturii cer răspunsuri construite prin științăPreședintele Autorității Naționale pentru Cerc...
04/06/2026

❗️Marile provocări ale agriculturii cer răspunsuri construite prin știință

Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru, participă astăzi la deschiderea celei de-a XV-a ediții a Conferinței Internaționale “Agriculture for Life, Life for Agriculture”, organizată de Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti. Evenimentul se desfășoară în perioada 4–6 iunie 2026 și reunește cercetători, cadre didactice, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai sectorului economic și ai organizațiilor profesionale, constituind o platformă importantă de dialog științific în domeniul agriculturii, științelor vieții, mediului și dezvoltării durabile.

Alături de președintele ANC, Andrei Alexandru, se află vicepreședintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Tudor Prisecaru, ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, directorul general al Agenției Spațiale Române (ROSA), Crunteanu Daniel-Eugeniu, precum și numeroși reprezentanți ai universităților și institutelor de cercetare din 🇷🇴 România și din străinătate. Ediția din acest an abordează teme majore precum securitatea alimentară, utilizarea sustenabilă a resurselor naturale, efectele schimbărilor climatice, biotehnologiile și transferul rezultatelor cercetării către economie și societate.

În intervenția sa, președintele Andrei Alexandru a subliniat necesitatea consolidării legăturii dintre cercetarea fundamentală, cea aplicativă și inovare. ✔️ În contextul provocărilor actuale din agricultură și mediu, soluțiile eficiente necesită abordări bazate pe cunoaștere solidă și cooperare interdisciplinară. Președintele ANC a evidențiat, de asemenea, rolul consistent al conferinței în crearea unui cadru de dialog academic de calitate la nivel internațional.

✔️

Address

Strada I. D. Mendeleev, Nr. 21-25
Bucharest
010362

Opening Hours

Monday 08:00 - 16:30
Tuesday 08:00 - 16:30
Wednesday 08:00 - 16:30
Thursday 08:00 - 16:30
Friday 08:00 - 14:00

Website

,

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Autoritatea Națională pentru Cercetare - România posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Autoritatea Națională pentru Cercetare - România:

Shortcuts

Share

Category