Autoritatea Națională pentru Cercetare - România

Autoritatea Națională pentru Cercetare - România Pagina oficială a Autorității Naționale pentru Cercetare, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării - MEC.

Pentru a asigura persoanelor interesate de activitatea ANC un mediu virtual adecvat, vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat şi să respectaţi următoarele reguli:
• Nu sunt permise comentarii obscene, comentarii sau imagini explicit violente, rasiale sau ameninţătoare.
• Nu se admit comentarii cu caracter abuziv, de instigare la ură sau răzbunare sau menite să defăimeze persoane sau organizaţii.
• Nu se acceptă cereri ori materiale publicitare: promovarea sau susţinerea vreunei instituţii financiare, comerciale sau non-guvernamentale.
• Spamul (mesajele nesolicitate) şi trollingul (provocarea sau readucerea în prim-plan a unor conflicte de idei) vor fi înlăturate şi vor avea drept consecinţă blocarea accesului autorului la pagina de Facebook, fără înştiinţare prealabilă.
• Nu sunt permise imagini sau grafice care au nevoie de drepturi de autor (copyright), fără menţionarea sursei.
• Nu sunt admise comentarii, fotografii sau filme care sugerează sau încurajează activităţi ilegale.
• Participarea la forum se face pe propriul risc şi cu asumarea propriei responsabilităţi pentru comentariile făcute şi siguranţa numelui de utilizator sau a informaţiilor furnizate.
• De asemenea, publicarea în această pagină a unor linkuri către site-uri externe sau utilizarea unor aplicaţii aparţinând unor terţe părţi nu înseamnă că acestea au susţinerea oficială sau că reprezintă ANC.

14/09/2026

❗️România face un pas decisiv spre integrarea deplină în ELIXIR

Autoritatea Națională pentru Cercetare anunță semnarea Acordului de Consorțiu ELIXIR (ECA) de către ministrul educației și cercetării, domnul Mihai Dimian, un pas esențial în procesul de integrare a României în ELIXIR – infrastructura europeană de referință pentru managementul și analiza datelor din științele vieții.

„Aderarea României la ELIXIR este rezultatul unui demers instituțional început în 2023, odată cu obținerea statutului de observator, și continuat în 2024 prin inițierea formală a procesului de aderare ca membru. Este un demers important pentru cercetarea românească, pentru că oferă acces la resurse de date, servicii bioinformatice, infrastructuri și expertiză științifică europeană. Le mulțumesc ministrului Mihai Dimian și ministrului Daniel David pentru sprijinul acordat acestui parcurs și, nu în ultimul rând, colegilor din Direcția Relații Internaționale a ANC, care au susținut și coordonat acest efort instituțional”, a declarat Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare.

Semnarea acordului deschide calea către desemnarea și operaționalizarea nodului național ELIXIR, care va coordona participarea României la această infrastructură și va conecta comunitatea națională la una dintre cele mai importante rețele europene dedicate datelor din științele vieții. Nodul național ELIXIR va reuni și conecta universități, institute de cercetare și alte organizații de profil, facilitând cooperarea în domenii strategice precum bioinformatica, genomica, analiza datelor biomedicale și medicina personalizată.

Autoritatea Națională pentru Cercetare, prin Direcția Relații Internaționale, colaborează îndeaproape cu reprezentanții ELIXIR pentru asigurarea participării active a tării noastre la dezvoltarea acestei infrastructuri. Începând cu 1 ianuarie 2027, participarea la ELIXIR va oferi instituțiilor de cercetare și universităților din România acces extins la resurse științifice avansate, infrastructuri digitale de ultimă generație, expertiză europeană și oportunități sporite de colaborare internațională. Integrarea în ELIXIR consolidează conectarea cercetării românești la ecosistemul european al științei și creează noi oportunități pentru proiecte interdisciplinare, dezvoltarea competențelor și valorificarea datelor de cercetare la standarde europene.

Prin acest demers, Ministerul Educației și Cercetării și Autoritatea Națională pentru Cercetare își reafirmă angajamentul pentru susținerea cercetării de excelență, dezvoltarea infrastructurilor de cercetare și o prezență mai puternică a României în Spațiul European al Cercetării.

✔️

❗️Două orașe, o singură întrebare: cm construim viitorul cercetării românești?Cluj. Timișoara. Două orașe în care cerce...
13/09/2026

❗️Două orașe, o singură întrebare: cm construim viitorul cercetării românești?

Cluj. Timișoara. Două orașe în care cercetarea românească are oameni, infrastructură și ambiție. Într-un singur weekend, două comunități au pus pe masă unele dintre întrebările care vor conta pentru următorii ani: ❓cum funcționează institutele de cercetare, cm se leagă universitățile de cercetare, cm ajunge ceea ce se descoperă în laborator în societate și cm pregătim oamenii care vor lucra în laboratoarele de mâine.

La Cluj, întâlnirea cu directorii institutelor naționale de cercetare-dezvoltare a coborât discuția la nivelul la care lucrurile se întâmplă cu adevărat: evaluare instituțională, relația cu , reprezentarea institutelor, comunicarea rezultatelor, transferul către economie și societate. Au fost în aceeași conversație oameni care cunosc sistemul din interior și care pot vorbi despre problemele lui din perspectiva practicii de zi cu zi. Andrei Alexandru, președintele ANC, și Tudor Prisecaru, vicepreședintele ANC, au participat la întâlnirea de la Cluj, alături de Marcel Boloș, director general al ADR Nord-Vest, directorii institutelor și de reprezentanți ai conducerii universităților clujene. A fost o discuție despre mecanisme, dar mai ales despre ceea ce trebuie să producă aceste mecanisme în laborator și în comunitatea științifică.

La Timișoara, conversația a pornit de la fizică și a ajuns rapid la una dintre marile teme ale României: capacitatea de a-și reproduce propria comunitate științifică. Întâlnirea de la Universitatea de Vest din Timișoara a adus împreună inspectori de fizică, universitari, cercetători și oameni preocupați de educație. Andrei Alexandru, Madalin Bunoiu și Cristian Presură (Cristian Presură - Fizica Povestită) au fost parte din această conversație despre viitorul fizicii, despre școală și despre distanța tot mai sensibilă dintre ceea ce știm să facem în cercetare și capacitatea sistemului educațional de a pregăti următoarea generație.

Cele două întâlniri, privite împreună, dau o imagine mai interesantă decât orice raport. Cercetarea românească nu este o singură instituție și nu poate fi privită printr-o singură organigramă. Este o rețea de laboratoare, institute, universități, cercetători, profesori și tineri care intră acum în sistem. Între ei trebuie să circule mai repede ideile, problemele și rezultatele. Iar ceea ce se întâmplă în laborator trebuie să poată fi spus clar, inteligibil și convingător în afara laboratorului. ❗️Comunicarea științei devine astfel parte din infrastructura cercetării, alături de echipamente, finanțare și resursa umană.

Cluj și Timișoara au fost, în acest weekend, două ferestre către același viitor. Două centre de înaltă dezvoltare, două comunități academice puternice, două contexte diferite și aceeași nevoie de dialog real. Pentru ANC, acesta este sensul unor asemenea întâlniri: să fim acolo unde cercetarea se face, să ascultăm oamenii care o construiesc și să ducem mai departe, în decizie și în spațiul public, ceea ce se discută în institute, în universități și în laboratoare.

✔️

🇺🇸 11 septembrie 2001. Ce rămâne după 25 de aniSunt zile care intră în istorie prin ceea ce s-a întâmplat în ele. Și sun...
11/09/2026

🇺🇸 11 septembrie 2001. Ce rămâne după 25 de ani

Sunt zile care intră în istorie prin ceea ce s-a întâmplat în ele. Și sunt zile care continuă să schimbe lumea prin întrebările pe care le lasă în urmă.

La 25 de ani de la atacurile din 11 septembrie 2001, memoria celor aproape 3.000 de oameni care și-au pierdut viața la New York, la Pentagon și în Pennsylvania rămâne, înainte de orice, o datorie față de oameni și față de familiile lor. Pentru instituțiile publice, însă, memoria are și o altă dimensiune: aceea a responsabilității de a înțelege, de a cerceta și de a transforma ceea ce a fost învățat într-o protecție mai bună pentru cei care vor veni.

Este una dintre lecțiile profunde ale ultimului sfert de secol. După prăbușirea turnurilor World Trade Center, cercetători din domenii diferite au reconstruit, cu o precizie extraordinară, succesiunea evenimentelor: comportamentul structurilor, efectele incendiilor, propagarea fumului, evacuarea oamenilor, funcționarea sistemelor de protecție și comunicarea în situații extreme. Investigația realizată de National Institute of Standards and Technology (NIST) a dus la 31 de recomandări privind codurile de construcție, standardele și practicile de siguranță, iar concluziile sale au contribuit la modificări ale normelor și practicilor de proiectare și intervenție. ❗️Cercetarea a transformat astfel urmele unei catastrofe în cunoaștere care poate salva vieți.

Aceeași lecție se regăsește în domeniul informației. Raportul Comisiei 9/11 a arătat cât de importantă este capacitatea instituțiilor de a pune în comun informația relevantă, de a conecta expertiza și de a permite circulația cunoașterii către cei care trebuie să ia decizii. În anii care au urmat, această concluzie a contribuit la schimbări profunde în arhitectura instituțională și tehnologică a sistemelor de securitate și de schimb de informații.

Există și o lecție despre timp. Unele dintre consecințele unei tragedii pot fi măsurate în zile, altele în decenii. Cercetarea efectelor asupra sănătății persoanelor expuse la praful și substanțele rezultate în urma prăbușirii World Trade Center continuă și astăzi. În 2026, este pregătit un amplu studiu dedicat persoanelor care erau copii sau se aflau în perioada intrauterină în zona afectată la 11 septembrie 2001. Cunoașterea științifică are uneori nevoie de o generație pentru a formula răspunsuri complete. Instituțiile responsabile trebuie să aibă răbdarea, continuitatea și resursele necesare pentru a le obține.

Pentru o instituție care are în responsabilitate cercetarea, această zi poate fi privită și printr-o lentilă românească. Societățile moderne depind de infrastructuri complexe, de sisteme digitale interconectate, de rețele energetice, de comunicații, de transport, de infrastructuri de cercetare și de capacitatea instituțiilor de a interpreta rapid cantități uriașe de date. Siguranța lor se construiește prin cunoaștere: prin cercetare fundamentală și aplicată, prin modelare, testare, simulare, analiză de risc, interdisciplinaritate și prin capacitatea de a transforma rezultatele științifice în standarde, tehnologii și decizii publice.

Se poate ca aceasta să fie una dintre cele mai importante lecții pe care le putem extrage după un sfert de secol: cercetarea își arată valoarea deplină atunci când societatea are nevoie să înțeleagă ceea ce tocmai i s-a întâmplat și să se pregătească pentru ceea ce ar putea urma. Între un eveniment și o lecție există ani de muncă științifică. Între o descoperire și o politică publică eficientă există instituții capabile să asculte, să verifice și să acționeze.

La 25 de ani de la 11 septembrie, datoria memoriei se întâlnește astfel cu datoria cercetării. Îi comemorăm pe cei care au pierit păstrându-le numele și înțelegând mai bine lumea pe care au lăsat-o în urmă. Iar una dintre formele cele mai serioase de respect față de viitor este să folosim cunoașterea pentru a face societatea mai sigură, mai pregătită și mai responsabilă.

11 septembrie 2001 rămâne în calendar ca o zi a memoriei. După 25 de ani, poate rămâne și ca o măsură a responsabilității noastre față de cunoaștere.

Surse: Reuters, 10 septembrie 2026; NIST/World Trade Center Investigation; 9/11 Commission/The 9/11 Commission Report



Foto: New York, 11 septembrie 2001, văzut de pe Stația Spațială Internațională. Astronautul NASA - National Aeronautics and Space Administration, Frank Culbertson a surprins Manhattanul de la aproximativ 400 de kilometri deasupra Pământului, în timp ce, în locul World Trade Center, se ridica o coloană de fum peste oraș. Credit: NASA/Frank Culbertson/ISS003-E-5388

🇷🇴 România, reprezentată la Summitul internațional privind spațiul de la ParisLa Paris are loc, în perioada 9–10 septemb...
09/09/2026

🇷🇴 România, reprezentată la Summitul internațional privind spațiul de la Paris

La Paris are loc, în perioada 9–10 septembrie, Summitul internațional privind spațiul, găzduit de președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, la Grand Palais. Reuniunea aduce împreună reprezentanți ai aproximativ 120 de delegații, precum și personalități din cercetare, industrie, organizații internaționale și domeniul explorării spațiale. Agenda summitului abordează direcții cu relevanță strategică pentru evoluția sectorului spațial: cercetarea și explorarea, dezvoltarea tehnologică, competitivitatea economică, securitatea, sustenabilitatea activităților spațiale și cadrul internațional de guvernanță.

România participă la această reuniune prin reprezentanți ai principalelor componente ale ecosistemului național de cercetare și spațial. Delegația României pe componenta de cercetare îi include pe Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Daniel-Eugeniu Crunțeanu, directorul general al Agenției Spațiale Române ( ), Radu Mihalache, Președinte Director General al INCD Turbomotoare și Alexandru Florin Dobrin, directorul Institutului de Științe Spațiale, ( ) – Filiala INFLPR. Participarea acestor instituții reflectă caracterul interdisciplinar al domeniului spațial și legătura directă dintre cercetarea fundamentală, dezvoltarea tehnologică, infrastructurile de cercetare și capacitatea industrială.

Pentru Autoritatea Națională pentru Cercetare, dialogul european și internațional privind spațiul are o relevanță directă pentru dezvoltarea cercetării românești și pentru poziționarea acesteia în marile programe și parteneriate internaționale. Consolidarea competențelor științifice și tehnologice, dezvoltarea infrastructurilor de cercetare și participarea cercetătorilor și organizațiilor românești la proiecte internaționale constituie elemente esențiale pentru creșterea capacității naționale în domeniul spațial. Summitul de la Paris oferă, în acest context, cadrul pentru un dialog aplicat asupra direcțiilor în care cercetarea, tehnologia și industria spațială europeană vor evolua în perioada următoare.

✔️ Institute of Space Science - INFLPR Subsidiary, Comoti - Romanian Research & Development Institute for Gas Turbines, Agentia Spatiala Romana (ROSA)

❗️A apărut InHouse 97Dincolo de ceea ce știm, ceva nou începe să se vadăUnele întrebări schimbă un domeniu. Altele schim...
08/09/2026

❗️A apărut InHouse 97

Dincolo de ceea ce știm, ceva nou începe să se vadă

Unele întrebări schimbă un domeniu. Altele schimbă felul în care privim lumea. În acest număr, inteligența artificială intră în laborator și începe să proiecteze enzime, genomica rescrie felul în care citim viața, un nou atlas celular apropie cercetătorii de arhitectura organismului, iar Observatorul Vera C. Rubin deschide o fereastră fără precedent asupra Universului. ✔️ Între ele, Antarctica, matematica, moleculele, biodiversitatea și infrastructurile care fac posibile aceste descoperiri.

InHouse 97 este despre momentul în care o idee trece pragul laboratorului și începe să schimbe ceea ce știm, ceea ce putem vedea și ceea ce putem face. Un număr de toamnă pentru cei care vor să fie acolo când se conturează următoarea frontieră a cercetării.

❗️Citește InHouse 97 aici: https://www.research.gov.ro/comunicare-mass-media/revista-inhouse/ -df_30922/1/

✔️

❗️”Nu mai este suficient să facem cercetare bună.” În curând, noul număr al revistei InHouseCe înseamnă, astăzi, perform...
04/09/2026

❗️”Nu mai este suficient să facem cercetare bună.” În curând, noul număr al revistei InHouse

Ce înseamnă, astăzi, performanța în cercetare?

Publicații? Brevete? Proiecte câștigate? Laboratoare performante? Toate contează. Dar Mihailescu Cristian, director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației și, din această vară, președintele Consiliului Național al Directorilor Generali ai Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare, propune în noul număr al revistei InHouse o întrebare mai dificilă.

❓”Cercetarea românească produce știință bună. Produce suficientă influență?”

Este una dintre întrebările centrale ale unui amplu dialog despre viitorul sistemului național de cercetare. Despre capacitatea institutelor de a lucra împreună. Despre infrastructuri strategice. Despre locul României în marile proiecte internaționale. Despre relația dintre cercetare și economie. Și, poate cel mai important, despre timpul necesar pentru ca o idee, o echipă și o instituție să devină cu adevărat performante.

„Obiectivul nu este să cheltuim bani pentru cercetare. Este ca cercetarea să producă valoare pentru societate și pentru economie.”

În numărul 97, Cristian Mihăilescu vorbește și despre una dintre cele mai importante schimbări pe care le consideră necesare în sistemul institutelor naționale: trecerea de la instituții care coexistă într-un cadru administrativ la o comunitate capabilă să combine expertize, infrastructuri și experiență în proiecte de anvergură.

„România are suficiente resurse de inteligență și competență pentru a produce rezultate remarcabile. Ceea ce trebuie să consolidăm este capacitatea de a le pune împreună.”

Conduce un institut care lucrează la frontiera fizicii laserilor, plasmei și radiației (National Institute for Laser, Plasma & Radiation Physics). Coordonează, în același timp, comunitatea directorilor generali ai INCD-urilor într-un moment în care cercetarea românească își caută mai clar direcția, vocea și locul în economia globală a cunoașterii.

În acest dialog, performanța apare ca rezultatul unui ecosistem: oameni, libertate intelectuală, infrastructuri, încredere, continuitate și capacitatea de a transforma cunoașterea în impact.

Dar interviul merge și într-o direcție mai personală. Cristian Mihăilescu vorbește despre motivul pentru care a ales să rămână în cercetare și despre privilegiul rar de a lucra într-un domeniu în care poți contribui la ceva ce, înaintea ta, nimeni nu știa.

Iar la final, miza devine una care depășește bilanțurile, indicatorii și instituțiile.

„Cercetarea nu schimbă lumea într-o singură zi. O schimbă prin mii de pași mici, făcuți cu răbdare, de oameni care refuză să renunțe la întrebările importante.”

În curând, în numărul 97 al revistei InHouse: un dialog despre cercetare, leadership, tehnologie și despre întrebarea care ar putea defini următorul deceniu al sistemului românesc de cercetare: avem rezultate. Cum le transformăm în influență?

Și, poate mai important, cm construim un sistem în care oamenii care pot imagina viitorul să aleagă să-l construiască aici?

❗️Link abonare InHouse: https://www.research.gov.ro/comunicare-mass-media/aboneaza-te-la-revista-inhouse/

✔️

❗️Când România construia avioane de luptă la poalele TâmpeiÎn 1939, într-o fabrică de la Brașov, România testa și pregăt...
03/09/2026

❗️Când România construia avioane de luptă la poalele Tâmpei

În 1939, într-o fabrică de la Brașov, România testa și pregătea pentru producție una dintre tehnologiile de vârf ale epocii: avionul de vânătoare -80. La 14 ani după înființarea Industriei Aeronautice Române, o uzină creată inițial pentru producția sub licență devenise un complex capabil să construiască structuri de aeronave, motoare, aparate de bord și instalații de armament. La poalele Tâmpei, o țară aflată încă în proces de industrializare intrase într-un domeniu dominat de marile puteri tehnologice.

IAR fusese înființată în 1925, printr-un parteneriat care a adus împreună capital românesc și experiența unor companii franceze. Primii ani au însemnat avioane construite sub licență. Apoi, producția a început să se sprijine pe proiectare proprie. ✔️ În 1930, Elie Carafoli și Lucien Virmoux au proiectat IAR-CV 11, unul dintre primele rezultate ale acestei transformări. Carafoli avea să devină o figură fundamentală a aerodinamicii și a școlii românești de inginerie aerospațială, contribuind, în același timp, la dezvoltarea infrastructurii științifice necesare proiectării avioanelor moderne.

Apoi a venit IAR-80. Lucrările la proiect au început în a doua jumătate a anilor 1930, iar prototipul a fost dezvoltat la Brașov. Primul zbor a avut loc pe 12 aprilie 1939. Era un monoplan de vânătoare integral metalic, cu tren de aterizare escamotabil. La momentul primului zbor, IAR-80 se încadra, prin concepție și performanțe, între avioanele de vânătoare moderne ale generației sale, fiind comparabil cu aparate precum Messerschmitt Bf 109E și Hawker Hurricane Mk I. România avea un avion de vânătoare proiectat și construit acasă. Problemele de producție și dificultățile legate de armament au întârziat dezvoltarea programului: producția de serie a început în 1940, iar avionul a intrat în serviciu în 1941.

Până în 1942, IAR ajunsese la aproximativ 7.000 de angajați și devenise cel mai mare complex aeronautic al țării. Între 1927 și 1944, fabrica a construit peste 1.000 de aeronave și circa 2.000 de motoare, atât sub licență, cât și după proiecte proprii. Printre acestea s-au aflat IAR-80 și, din 1941, varianta de vânătoare-bombardament IAR-81.

IAR-80 și IAR-81 au intrat apoi în istoria celui de-al Doilea Război Mondial. La 1 august 1943, în timpul operațiunii Tidal Wave, avioane românești și germane au participat la apărarea spațiului aerian împotriva raidului american asupra zonei petroliere de la Ploiești. Operațiunea a fost una dintre cele mai îndrăznețe, costisitoare și riscante misiuni de bombardament ale războiului. Printre aeronavele românești angajate în apărare s-au aflat și IAR-80 și IAR-81, avioane proiectate și construite la Brașov.

Aici se află, poate, partea cea mai importantă a poveștii. Un avion de vânătoare este rezultatul unui întreg ecosistem de cunoaștere. În spatele lui se află cercetare fundamentală, aerodinamică, știința materialelor, proiectare, experimentare, inginerie și capacitate industrială. IAR Brașov a demonstrat că România putea construi un asemenea ecosistem și îl putea transforma în tehnologie de mare complexitate.

După război, producția de avioane de la Brașov a fost oprită, iar uzina a intrat într-o nouă etapă industrială. Tradiția aeronautică a continuat însă în alte forme. Astăzi, numele lui Elie Carafoli este purtat de 🇷🇴 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială - , una dintre instituțiile centrale ale cercetării aerospațiale românești, cu activitate în aerodinamică, fizica curgerilor, structuri și tehnologii aerospațiale.

Iar tradiția nu a rămas doar în cercetare. La Ghimbav, aeronautica românească își continuă activitatea prin mentenanța, repararea și modernizarea elicopterelor, în cadrul IAR S.A. și al Airbus Helicopters Romania. La Brașov sunt fabricate și piese și ansambluri complexe pentru aeronave comerciale Airbus și pentru aeronava militară de transport A400M. La Bacău, Aerostar produce aerostructuri și componente și asigură mentenanță pentru aeronave militare și civile, inclusiv pentru avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române. La Craiova, Avioane Craiova modernizează și reechipează IAR-99 Șoim, avion-școală cu reacție de concepție românească. În București și în alte centre industriale funcționează companii și institute integrate în lanțurile de producție și cercetare ale industriei aerospațiale europene.

Povestea de la Brașov are, astfel, o actualitate care depășește istoria aviației. De la primele avioane construite sub licență la proiectele proprii, iar apoi la componente, elicoptere, mentenanță și cercetare aerospațială, România a acumulat în timp competențe într-unul dintre cele mai complexe domenii tehnologice.

La poalele Tâmpei, România a demonstrat, cu aproape un secol în urmă, că un ecosistem construit în jurul oamenilor, cunoașterii și tehnologiei poate produce lucruri care, cu doar câțiva ani înainte, păreau imposibile.

Aceasta este una dintre lecțiile cele mai puternice ale cercetării și industriei românești: performanța tehnologică se construiește în timp. Începe cu oameni, se consolidează prin instituții și se vede, într-un final, în lucrurile pe care o societate devine capabilă să le proiecteze și să le construiască.

Atunci, și acum.

✔️

Foto: O formație de avioane de vânătoare IAR-80, proiectate și construite la Brașov, în zbor deasupra României. Sursă foto: Wikimedia Commons, domeniu public.

❗️Oamenii de știință au construit un vaccin după “harta” cancerului unui pacient. Acum, rezultatele unui studiu de fază ...
30/08/2026

❗️Oamenii de știință au construit un vaccin după “harta” cancerului unui pacient. Acum, rezultatele unui studiu de fază III ar putea deschide o nouă etapă în medicină

Fiecare cancer este diferit. Chiar și atunci când două persoane primesc același diagnostic, tumorile lor pot avea mutații diferite. Biologia bolii diferă de la un pacient la altul. Iar medicina încearcă de ani de zile să transforme această diferență într-un avantaj terapeutic.

Acum, un studiu clinic de fază III asupra melanomului aduce una dintre cele mai importante dovezi de până acum pentru această idee. Pentru fiecare pacient, cercetătorii analizează genetic tumora și identifică mutațiile specifice acesteia. Apoi construiesc o terapie personalizată cu mesager, care poate codifica până la 34 de neoantigene - semnături moleculare generate de mutațiile specifice acelui cancer.

Produsul rezultat este individualizat. Cu alte cuvinte, medicina poate crea o hartă moleculară a tumorii și o poate folosi pentru a antrena sistemul imunitar să recunoască țintele caracteristice cancerului pacientului.

În studiul de fază III INTerpath-001, 1.137 de pacienți cu melanom cu risc ridicat au fost tratați după îndepărtarea chirurgicală a tumorii. Terapia personalizată cu ARN mesager, intismeran autogene, a fost administrată împreună cu pembrolizumab, o imunoterapie utilizată deja în oncologie.

Rezultatele comunicate de dezvoltatorii studiului arată că asocierea a atins obiectivele principale privind supraviețuirea fără recidivă și supraviețuirea fără metastaze la distanță. Importanța rezultatului depășește însă un singur medicament sau un singur tip de cancer. Miza este metoda.

Această abordare pornește de la o idee diferită: tumora pacientului devine punctul de plecare pentru proiectarea propriului tratament. O probă din cancer este analizată. Mutațiile sunt identificate. Sunt selectate țintele pe care sistemul imunitar ar putea să le recunoască. Apoi este proiectat ARN-ul mesager care codifică aceste informații.

Și în 🇷🇴 România, componenta relevantă pentru această metodă - citirea moleculară a tumorii - începe să capete masă critică prin genomica oncologică. La nivel național, cel mai amplu efort este proiectul , coordonat de Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din București împreună cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (condus de Octavian Bucur) și alți 18 parteneri: un program de 85 de milioane de euro care construiește genomul de referință al populației și o infrastructură națională de secvențiere și date genomice, cu aplicații explicite în cancer și tratament personalizat, integrată în inițiativele europene de genomică. ❗️La Cluj-Napoca, Centrul de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională - unde cea mai notabilă cercetătoare este Ioana Berindan-Neagoe, cu un istoric solid în profilarea moleculară a tumorilor și în studiul ARN-urilor necodante din cancer - reprezintă exact tipul de analiză din care pornește identificarea mutațiilor specifice unei tumori. Cealaltă jumătate a metodei INTerpath - fabricarea unui vaccin ARN neoantigenic individualizat - cere o infrastructură industrială pe care România încă nu o are; dar temelia întregii abordări, genomica tumorii, se dezvoltă aici la nivel competitiv.

Fiecare etapă aparține aceleiași transformări: trecerea de la medicina care tratează o boală la medicina care încearcă să trateze biologia particulară a bolii unei persoane.

Pentru cercetarea oncologică, aceasta este una dintre cele mai promițătoare direcții ale ultimilor ani. Tehnologia ARN mesager, devenită cunoscută la nivel mondial în timpul pandemiei, își găsește aici o utilizare cu totul diferită: construirea rapidă a unor terapii personalizate împotriva cancerului.

Drumul până la practica medicală de rutină rămâne unul riguros. Intismeran autogene se află în dezvoltare clinică, iar datele complete ale studiului de fază III urmează să fie prezentate și evaluate. O eventuală utilizare pe scară largă depinde de analiza autorităților de reglementare. Rezultatele actuale privesc pacienți cu melanom tratați după intervenția chirurgicală, în asociere cu pembrolizumab.

Dar un principiu fundamental a trecut deja într-o etapă nouă de verificare clinică. Cancerul nu mai apare doar ca o țintă pentru un tratament standardizat. El poate deveni sursa informației din care este proiectată următoarea armă împotriva sa. De la mutația unei tumori la un tratament personalizat. De la „un cancer” la cancerul unei persoane.

Aceasta este promisiunea pe care medicina începe acum să o testeze la cel mai înalt nivel: fiecare pacient ar putea primi, într-o zi, un tratament construit după semnătura moleculară a propriei boli.

Iar dacă această direcție își va confirma potențialul în studiile care urmează, oncologia ar putea intra într-o etapă în care una dintre cele mai importante resurse pentru lupta împotriva cancerului va fi chiar informația ascunsă în tumora fiecărui pacient.

Pentru prima dată, medicina poate încerca să transforme cancerul însuși în harta tratamentului împotriva lui.

Surse: Merck și Moderna - rezultatele studiului de fază III INTerpath-001, 19 august 2026; ClinicalTrials.gov - NCT05933577; Nature; Reuters; Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București - proiectul ROGEN; Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG); Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca - Centrul de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională.

✔️

Foto: Celule de cancer de piele observate la microscop. Astfel de imagini pot evidenția modul în care cancerul se răspândește. Credit: NCI Center for Cancer Research/NCI/SPL

❗️ANC lansează competiția 2026 pentru dezvoltarea ecosistemului național de tehnologii cuanticeAutoritatea Națională pen...
28/08/2026

❗️ANC lansează competiția 2026 pentru dezvoltarea ecosistemului național de tehnologii cuantice

Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), prin Institutul de Fizica Atomica (IFA), în calitate de conducător al Subprogramului 5.9.7 – Tehnologii Cuantice din cadrul Programului 5.9 – Cercetare în domenii de interes strategic al IV, lansează la 28 august 2026 competiția pentru atribuirea contractului de finanțare a proiectului “Creșterea gradului de conștientizare a tehnologiilor cuantice în România” ( ). ✔️ Competiția urmărește dezvoltarea unui ecosistem cuantic la nivel național, prin reunirea comunității academice și de cercetare, a mediului industrial, a instituțiilor publice și a publicului interesat, precum și prin crearea unor resurse și facilități pentru educație, cercetare, colaborare și diseminare în domeniul tehnologiilor cuantice.

Finanțarea totală alocată competiției este de 16 milioane de lei, iar proiectul va fi realizat de un singur contractor, selectat prin procedură de licitație restrânsă. ❗️Pot participa consorții alcătuite din unități de drept public sau privat care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare și îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute în Termenii de referință. Proiectul va include, între altele, amenajarea și echiparea unor spații dedicate tehnologiilor cuantice, dezvoltarea de resurse digitale și demonstratoare, facilitarea accesului la echipamente și infrastructuri pentru activități educaționale și de cercetare, organizarea de evenimente în mai multe regiuni ale țării, colaborări cu comunități academice și industriale din 🇷🇴 România și din străinătate și elaborarea unui plan pentru un viitor centru național de tehnologii cuantice. ✔️ Durata de realizare se întinde de la semnarea contractului până la 31 decembrie 2028.

„Prin această competiție, punem în aceeași construcție cercetarea, educația, industria și infrastructura de care domeniul cuantic are nevoie pentru a se dezvolta în România. Rezultatele urmărite sunt concrete: acces la resurse, facilități pentru formare și cercetare, colaborări între organizații și o comunitate capabilă să susțină proiecte și investiții ulterioare”, spune Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare. Competiția este în acord cu Strategia națională în domeniul tehnologiilor cuantice 2024–2029, care stabilește dezvoltarea unui ecosistem cuantic drept primă prioritate, și are în vedere domenii precum calculul cuantic, comunicarea cuantică, detecția cuantică și criptografia post-cuantică.

Prima etapă a procedurii este transmiterea Expresiei de interes ( ) și a declarațiilor privind eligibilitatea de către consorțiile interesate, în perioada 29 august – 7 septembrie 2026, ora 16:00, la sediul Institutului de Fizică Atomică din Măgurele. După verificarea eligibilității, contractorii selectați vor primi, la 14 septembrie, Termenii de referință specifici și invitația de participare; ofertele tehnice și financiare vor putea fi depuse până la 25 septembrie 2026, ora 14:00. Evaluarea este programată în perioada 30 septembrie – 2 octombrie, de către cei cinci experți independenți ai International Scientific Advisory Board QT-RO (ISAB QT-RO), iar rezultatele finale ale competiției sunt prevăzute pentru 15 octombrie 2026. ❗️Termenii de referință, formularele și documentele aferente competiției sunt disponibile prin IFA, la secțiunea dedicată Subprogramului 5.9.7 – Tehnologii Cuantice 👉🏻 https://www.ifa-mg.ro/

✔️

Address

Strada I. D. Mendeleev, Nr. 21-25
Bucharest
010362

Opening Hours

Monday 08:00 - 16:30
Tuesday 08:00 - 16:30
Wednesday 08:00 - 16:30
Thursday 08:00 - 16:30
Friday 08:00 - 14:00

Website

,

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Autoritatea Națională pentru Cercetare - România posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Autoritatea Națională pentru Cercetare - România:

Shortcuts

Share

Category