Academia Română

16/09/2026

Dr. habil. 𝐀𝐝𝐢𝐧𝐚 𝐇𝐮𝐥𝐮𝐛𝐚𝐬̦, cercetător științific la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Iaşi, va susține la Academia Română conferința-dezbatere „Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei - fondare, metodologie, rezultate. In memoriam Academician Ion H. Ciubotaru”

🏦Clubul academicienilor, Calea Victoriei nr. 125
🕚Vineri, 18 septembrie 2026, ora 13

Conferința se înscrie în ciclul întâlnirilor științifice ale Comisiei de folclor, coordonată de Secția de arte, arhitectură și audiovizua și își propune să aducă în atenția specialiștilor caracteristicile unei colecții de documente etnofolclorice și culturale, esențială pentru cercetările referitoare la cultură populară și antropologie în spațiul românesc.

Detalii, pe site-ul Academiei Române, accesând linkul de mai jos.

Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Academiei Române organizează vineri, 18 septembrie 2026, conferința-dezbatere „Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei - fondare, metodologie, rezultate. In memoriam Academician Ion H. Ciubotaru” susținută de dr. habil. Adina...

16/09/2026

Academician 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐮𝐡, președintele Academiei Române: „𝐄𝐥𝐢𝐞 𝐂𝐚𝐫𝐚𝐟𝐨𝐥𝐢 – 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐮 𝐚𝐥 𝐯𝐚𝐬𝐭𝐞𝐢 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢 𝐜𝐮 𝐨 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐭̦𝐢𝐞 𝐮𝐫𝐢𝐚𝐬̦𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐞”

🔸„Carafoli ilustrează o familie vastă de aromâni care au făcut cultura și tehnica în țara noastră. Începem cu Sextil Pușcariu, care era aromân; Toma Caragiu și Matilda Carioțeanu - Caragiu, care a fost membră a Academiei Române; Dimitrie Gerota, marele medic; frații Minovici, Ștefan, Nicolae și Mina, una din slăbiciunile mele; Constantin Iotzu, mare arhitect; și Arghir Culina, de asemenea un mare arhitect. Este o familie spirituală, care a avut o contribuție uriașă la dezvoltarea României modern.”

🔸„Și orice evocarea a personalităților care au onorat Academia Română, precum și cultura română, cultura tehnică sau cultura în sensul cel mai larg al cuvântului, încă o dată, reprezintă o sărbătoare pentru noi. Faptul că sunt mulți reprezentanți ai Universității Politehnica din București arată atașamentul față de ceea ce a reprezentat Elie Carafoli pentru ingineria românească. (...) Am citit și am înțeles că una dintre cele mai prestigioase facultăți de la Universitatea Politehnica, Facultatea de Aeronave, are rădăcinile în ceea ce a realizat, ca profesor, Elie Carafoli.”

Detalii despre evenimentul de omagiere a savantului Elie Carafoli la Academia Română, în relatarea AGERPRES, accesând: https://agerpres.ro/cultura-media/2026/09/15/presedintele-academiei-elie-carafoli---membru-al-vastei-familii-de-aromani-cu-o-contributie-uriasa-l--1593837

14/09/2026

Președintele Academiei, 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐮𝐡, la comemorarea fraților 𝐈𝐨𝐧 𝐬̦𝐢 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐋𝐚𝐩𝐞𝐝𝐚𝐭𝐮: „Se cuvine să ne cinstim înaintașii”.

🔷„Este bine, este frumos, așa se cuvine, să ne cinstim înaintașii la plecare, să-i privim altfel decât ca pe niște umbre ale trecutului, ci, mai degrabă, ca pe părtași la construcția unor etape din dezvoltarea României moderne. Or, frații Lapedatu aparțin acestei categorii de constructori ai României moderne.”

🔷„Pentru mine important a mai fost și faptul că Alexandru Lapedatu a făcut parte din pleiada de mari profesori care au fost invitați să servească nou-creata Universitate a Daciei Superioare de la Cluj, după Marea Unire. El a fost și primul director, mai multă vreme, al Institutului de Istorie Națională de la Cluj. Mai e ceva important de spus, dincolo de faptul că Alexandru Lapedatu a fost de șase ori ministru al Artelor și Culturii, dincolo de faptul că a fost senator, el a fost implicat în reorganizarea teatrelor naționale de la Iași și de la Cluj. (...) Lui i se datorează deschiderea proceselor de achiziționare de opere de artă pentru muzeele noastre.”

🔷„Ion Lapedatu, pe de altă parte, a fost economist, a fost guvernator general al Băncii Naționale, a fost profesor de Științe Economice, a fost ministru al Finanțelor. Toți suntem trecători, numai că ambii frați au sfârșit tragic: unul dintre ei a murit în închisoare, celălalt i-a urmat în câțiva ani și amintirea lor s-a reaprins după 1990, când Alexandru Lapedatu a fost reprimit ca membru al Academiei Române; fusese expulzat în 1948.”

🔷„Ne facem o datorie față de ei, ne facem o datorie față de cultură a noastră, față de istoria noastră și cred că aceste evenimente sunt unele dintre cele mai frumoase pe care le putem organiza în amintirea lor și în cadrul Academiei Române. Vă urez succes în tot ce faceți și nu neapărat succes, cât mai ales să vă bucurați de ceea ce veți auzi, de ceea ce veți învăța astăzi și să duceți mai departe mesajul înaintașilor noștri.”

Detalii, în știrewa AGERPRES, accesând linkul de mai jos:
https://agerpres.ro/cultura-media/2026/09/14/presedintele-academiei-marius-andruh-la-comemorarea-fratilor-ion-si-alexandru-lapedatu-se-cuvine-sa---1593307

14/09/2026

ÎN DIRECT, din Aula Academiei Române
Sesiune comemortaivă, dedicată fraților Ion și Alexandru Lapedatu

Evenimentul care rememorează contribuția celor două ilustre personalități la dezvoltarea culturii și economiei românești este onorat de prezența acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române.

Susțin alocuțiuni prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și directorul general al Bibliotecii Academiei; acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României; prof. univ. Ioan Opriș, istoric; prof. dr. Cezar Boghici, fost director al Colegiului Național 'Andrei Șaguna' din Brașov și Ioana Wild, președinta Fundației Lapedatu și nepoată a lui Ion I. Lapedatu.

𝐈𝐨𝐧 𝐬̦𝐢 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐋𝐚𝐩𝐞𝐝𝐚𝐭𝐮, 𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐢𝐨𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐮𝐚𝐥𝐢 𝐚𝐢 𝐬𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬𝐜 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐗𝐗, 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢 𝐚𝐢 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞, 𝐚𝐮 𝐚𝐯𝐮𝐭 𝐨 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐭̦𝐢𝐞 𝐞𝐬𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐞, 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐨𝐥𝐢𝐝𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐯𝐢𝐞𝐭̦𝐢𝐢 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐬̦𝐢 𝐥𝐚 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢.

Frații gemeni Ion și Alexandru Lapedatu s-au născut la 14 septembrie 1876 în Cernatu Săcelelor. La un an și jumătate au rămas orfani de tată, profesor la Colegiul 'Andrei Șaguna' din Brașov. Elevi ai aceleiași școli, frații au avut evoluții profesionale diferite: Ion a studiat economia la Brașov și Budapesta, Alexandru, istoria la București.

𝐈𝐨𝐧 𝐈. 𝐋𝐚𝐩𝐞𝐝𝐚𝐭𝐮
După finalizarea studiilor la Universitatea din Budapesta Ion I. Lapedatu a fost numit al doilea secretar al Asociațiunii Transilvane pentru Limba Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), ulterior, secretar și director la banca 'Ardeleana' din Orăștie; a fost directorul Băncii de Asigurare din Sibiu, prima instituție de acest fel a românilor transilvăneni, la a cărei înființare a avut un rol hotărâtor; a deținut și funcția de secretar al 'Solidarității' - federala băncilor române din Transilvania.

A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 și la alcătuirea Consiliului Dirigent al Transilvaniei ca secretar al Resortului Financiar. Renumit specialist în probleme economico-financiare, a fost delegat al guvernului român la Conferința financiară internațională de la Bruxelles, membru al delegației române pentru lichidarea datoriilor postbelice de la Budapesta, delegat în Comisia reparațiilor de la Paris. A fost în mai multe rânduri deputat și senator, iar între 1926-1927, ministru de Finanțe.

Profesor la Catedra de Economie și finanțe a Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj, a elaborat cursul dedicat noțiunilor fundamentale de știința finanțelor și numeroase studii consacrate sistemului bancar și problemelor monetare. În 1928 a fost ales director al Băncii Naționale a României, ulterior viceguvernator, iar între 1944 - 1945, guvernator.

A devenit membru de onoare al Academiei Române în anul 1936. Odată cu schimbarea regimului politic a fost exclus din Academie și supravegheat continuu de securitatea statului până la finalul vieții în 1951.

𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐈. 𝐋𝐚𝐩𝐞𝐝𝐚𝐭𝐮
Licențiat în istorie și geografie al Universității din București, Alexandru I. Lapedatu și-a început cariera la Biblioteca Academiei Române, la Secția manuscrise. Un an mai târziu a fost desemnat secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice și al Comisiei Istorice a României, calitate în care a redactat 'Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice'. Împreună cu Ioan Lupaș a fondat Institutul de Istorie Națională din Cluj în anul 1920, la conducerea căruia s-a aflat până în 1938. Între 1920-1923 a făcut parte din Comisia pentru organizarea muzeelor din Transilvania. Istoric de vocație, a îndrumat timp de aproape douăzeci de ani generații de studenți ai Facultății de Litere și Filosofie din Cluj.

S-a remarcat drept unul dintre cei mai activi oameni politici de la începutul secolului trecut, participând la Conferințele de Pace de la Paris și de la Geneva, în calitate de consilier al delegației române; a fost ales, în mai multe rânduri, senator și președinte al Senatului între 1936 -1937. Activitatea sa de ministru al Cultelor și Artelor în patru guvernele liberale a însemnat instituirea premiilor pentru literatură, fondarea Teatrului de Vest din Oradea, reorganizarea teatrelor din Cluj și Iași, reorganizarea unor muzee din întreaga țară și o contribuție esențială la crearea Școlii de Arte Frumoase de la Cluj; a fost ministru ad-interim la Muncă, Cooperație și Asigurări Sociale. A coordonat activitatea Arhivelor Statului din funcția de director general.

Membru marcat al Academiei Române, a făcut parte din conducerea prestigiosului for în calitate de președinte, vicepreședinte și secretar general până în 1948 când regimul comunist l-a exclus din Academie. În noaptea de 4/5 mai 1950 a fost arestat și întemnițat la Sighet împreună cu alți demnitari din perioada interbelică, unde, după aproape patru luni de detenție, a încetat din viață.

Ion și Alexandru Lapedatu, unii dintre cei mai prestigioși intelect...

09/09/2026

Acad. 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐮𝐡, președintele Academiei Române, a deschis lucrările Conferinței internaționale MSCMP

Conferința academicianului Marius Andruh, 𝐿𝑎𝑛𝑡ℎ𝑎𝑛𝑖𝑑𝑒𝑠 𝑖𝑛 𝑚𝑜𝑙𝑒𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑠, poate fi urmărită pe canalul YouTube al Universității de Stat din Moldova, accesând linkul https://www.youtube.com/watch?v=YMEOzepPjsc&t=1570s, de la minutul 26:10.

Academician Marius Andruh, președintele Academiei Române, a susținut, în data de 1 septembrie 2026, lucrarea invitată Lanthanides in molecular materials în deschiderea celei de a 11-a ediții a Conferinței internaționale de știința materialelor și fizica materiei condensate.

09/09/2026

𝐎 𝐧𝐨𝐮𝐚̆ 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐞 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭 la Galeriile de Artă ale Academiei Române
Casa Oamenilor de Știință, Calea Rahovei nr. 176
(𝐑𝐄)𝐈̂𝐍𝐓𝐀̂𝐋𝐍𝐈𝐑𝐈. 𝐄𝐜𝐨𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐢. Generația 1990-1996 la 30 de ani de la absolvirea Academiei de Artă București

Vernisaj: joi, 10 septembrie 2026, ora 18

Prezentare realizată de Uniunea Artiștilor Plastici din România, în calitate de organizator:

„La treizeci de ani de la absolvire, o generație aparte a Universității Naționale de Arte din București se reîntâlnește într-o expoziție care privește mai puțin retrospectiv și mai ales către prezent. „(RE)ÎNTÂLNIRI. Ecouri ale unei generații”, deschisă între 10 și 28 septembrie 2026 la Galeriile de Artă ale Academiei Române, reunește lucrări realizate în ultimii cinci ani de absolvenții promoției 1990-1996, provenind din atelierele de pictură, sculptură, grafică, metal, arte textile și artă murală.

Generația 1990-1996 ocupă un loc particular în istoria recentă a învățământului artistic românesc: este prima promoție admisă după schimbarea regimului politic din 1989. Cei care intrau la Academia de Artă în tulburele an 1990 aveau să traverseze șase ani de studiu într-o societate aflată într-o transformare radicală, experimentând aproape simultan libertatea recent dobândită, instabilitatea tranziției și deschiderea către un spațiu artistic internațional până atunci dificil de accesat.

În 2006, la zece ani de la absolvire, criticul de artă Aurelia Mocanu dedica acestei promoții un amplu proiect de cercetare și expozițional, urmărind destinele profesionale și artistice ale foștilor studenți. Ea îi numea sugestiv o „generație-ecluză”: o generație aflată chiar în punctul în care „barajul” unui sistem se deschidea, iar fiecare dintre membrii săi urma să fie purtat într-o altă direcție. Imaginea își păstrează, după încă două decenii, întreaga relevanță.

Formați de profesori care au marcat arta românească – Ștefan Câlția, Horea Paștina, Mirel Zamfirescu, Neculai Păduraru, Mihai Buculei, Ion Stendl, între alții –, absolvenții promoției 1996 au urmat trasee foarte diferite. Unii au rămas în practica artistică și și-au construit cariere naționale sau internaționale, alții au devenit profesori și au format, la rândul lor, noi generații de artiști, iar alții și-au transferat experiența vizuală către design, media, publicitate și industriile creative. Unii au plecat din România, alții s-au întors. Iar dintre cei care au început împreună acest parcurs în 1990, unii nu mai sunt astăzi printre noi.

„(RE)ÎNTÂLNIRI” nu încearcă să reconstruiască o identitate artistică unitară a generației și nici să refacă expoziția din 2006. Dimpotrivă, selecția este concentrată asupra prezentului: lucrările expuse aparțin creațiilor recente și arată locul în care se află astăzi practicile unor artiști care au pornit împreună într-unul dintre cele mai complicate și fertile momente ale istoriei recente românești.

Dacă expoziția din 2006 reprezenta primul bilanț, realizat după zece ani de libertate profesională, cea din 2026 propune, după trei decenii, o reîntâlnire. Cu ceilalți, cu propriile parcursuri și, inevitabil, cu timpul care le desparte. „Ecourile unei generații” sunt tocmai aceste continuități, transformări și diferențe: ceea ce a rămas din formația comună, ceea ce fiecare a construit separat și ceea ce poate fi recunoscut astăzi, după treizeci de ani, ca experiență împărtășită.”

𝐏𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚: 10-28 septembrie 2026
𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞: luni-duminică, între orele 10-18
𝐀𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚̆: Galeriile de Artă ale Academiei Române, Casa Oamenilor de Știință, Calea Rahovei nr. 176, București
𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐠𝐫𝐚𝐭𝐮𝐢𝐭𝐚̆.

04/09/2026

𝐁𝐮𝐫𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔-𝟐𝟎𝟐𝟕
Sesiune de semnare a contractelor | 3 septembrie 2026 | Aula Academiei Române

31 de bursieri ai Programului „𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐝𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐜𝐮 𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐢” au semnat joi, 3 septembrie 2026, în cadru festiv, contractele de bursă pentru anul școlar 2026-2027. Evenimentul a fost onorat de prezența acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române, care a stat de vorbă cu bursierii și le-a făcut un scurt ghidaj în sediul istoric al Academiei.

Bursele acordate în cadrul Programului „Academia Română în dialog cu tinerii”, inițiat în anul 2019, au ca scop susținerea și promovarea tinerelor talente din școli și universități și se adresează elevilor performanți, cu rezultate bune la concursuri naționale și internaționale.

În cadrul acestui program, Academia Română oferă, în fiecare an, 10 noi burse, pe bază de competiție organizată la nivel național, cu posibilitatea prelungirii și în anii următori, dacă elevii obțin în continuare performanțe. În plus, fiecare generație de elevi bursieri beneficiază în anul calificării de o tabără organizată la Centrul de Dezvoltare Durabilă „Țara Hațegului – Retezat” al Academiei Române, din comuna General Berthelot, denumită 𝐒̦𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐝𝐞 𝐯𝐚𝐫𝐚̆ „𝐒𝐮𝐛 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐮𝐥 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢” (https://acad.ro/institutia/scoala.html).

02/09/2026

ÎN DIRECT, din Aula Academiei Române
Omagiu adus academicianului IOAN BIANU, fondatorul Bibliotecii Academiei Române

Acad. Ioan Bianu a fost președinte al Academiei între 1929-1932, v...

01/09/2026

𝐌𝐢𝐞𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢, 𝟐 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔
Triplă omagiere a academicianului 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐁𝐢𝐚𝐧𝐮 (1856-1935), președinte, vicepreședinte și secretar general al Academiei Române, cărturarul vizionar căruia îi datorăm fondarea, pe principii moderne, a Bibliotecii Academiei Române, pe care a condus-o vreme de o jumătate de secol și care este astăzi una dintre puținele biblioteci enciclopedice din Europa, cu un bogat patrimoniu cultural și documentar.

🕚Ora 11
Aula Academiei Române
𝐒𝐞𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚̆

🕧Ora 12:30
Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române
𝐕𝐞𝐫𝐧𝐢𝐬𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢 „Ioan Bianu – Fondatorul bibliotecii moderne româneşti”
𝐋𝐚𝐧𝐬𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐯𝐨𝐥𝐮𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 comemorativ „Dincolo de rafturi. Povestea lui Ioan Bianu”

𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆.
Manifestarea va fi transmisă în direct pe canalul YouTube al Academiei Române:
https://www.youtube.com//stream.

Program și detalii, pe site-ul Academiei Române:
https://acad.ro/evenimente/evenimente/2026/42_IoanBianu.html

𝐎𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭𝐨𝐫: Biblioteca Academiei Române

01/09/2026

Azi, 1 septembrie, își deschide porțile a 7-a ediție a 𝐒̦𝐜𝐨𝐥𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐯𝐚𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐥𝐢𝐧𝐠𝐯𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐟𝐢𝐥𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐜𝐚̆ „𝐀𝐥𝐛𝐞𝐫𝐭𝐨 𝐕𝐚𝐫𝐯𝐚𝐫𝐨”, găzduită de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”.

14 studenții din străinătate și trei studenți din România vor avea ocazia să lucreze cu reputați profesori romaniști din centre universitare europene: Martin Maiden (Oxford), Fernando Sánchez Miret (Salamanca), Andreas Dufter (München), Sanda Reinheimer Rîpeanu (București), André Thibault (Paris), Paul Videsott (Bolzano)

Cursurile se întind pe durata a cinci zile, cu un program între orele 9.00 și 19.00.

Școala de vară este organizată de instituții importante din țările vorbitoare de limbi romanice împreună cu Société de linguistique romane (https://www.slir.org/), societate științifică fondată în 1924 de Adolphe Terracher și Oscar Bloch. Între președinții societății s-au numărat și românii Eugen Coșeriu (1980-1983) și Maria Iliescu (2007-2010).

Primele ediții ale Școlii de vară „Alberto Varvaro” au avut loc în Italia, între 2008 și 2012.

În perioada 1–5 septembrie 2026, la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” din București, va avea loc a șasea ediție a Școlii de vară de lingvistică și filologie romanică „Alberto Varvaro”.
Școala de vară este organizată de instituții importante dintr-o țară vorbitoare de limbi romanice (în cazul acesta, Institutul de Lingvistică și Facultatea de Litere, Universitatea din București) și de Société de linguistique romane (https://www.slir.org/), societate științifică fondată în 1924 de Adolphe Terracher și Oscar Bloch. Între președinții societății s-au numărat și Eugen Coșeriu (1980–1983) și Maria Iliescu (2007–2010). Societatea organizează, o dată la trei ani, Congresul de lingvistică și filologie romanică, cel mai important eveniment științific din domeniul romanisticii, ajuns la ediția a 31-a și organizat la București în 1968.
Școala de vară „Alberto Varvaro” a avut loc anual în Italia între 2008 și 2012. Organizarea la București a celei de a șasea ediții reprezintă un moment important pentru revitalizarea acestei tradiții, care aduce împreună profesori și studenți romaniști din Europa și din afara ei. Anul acesta, profesorii invitați sunt Martin Maiden (Oxford, actualul președinte al Societății), Fernando Sánchez Miret (Salamanca, fost președinte), Andreas Dufter (München), Sanda Reinheimer Rîpeanu (București), André Thibault (Paris), Laura Minervini (Napoli), Paul Videsott (Bolzano). Conform tradiției școlii, 14 dintre studenții selectați sunt din străinătate, iar 3 din România. Cursurile se întind pe durata a cinci zile, cu un program între 9.00 și 19.00.