What are the opening hours?

Monday 08:00 - 16:00 Tuesday 08:00 - 16:00 Wednesday 08:00 - 16:00 Thursday 08:00 - 16:00 Friday 08:00 - 16:00

Consiliul Superior al Magistraturii, Calea Plevnei, Bucharest (2026)

16/06/2026

Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţă că a transmis Comisiei Europene Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1348/09.06.2026 prin care s-a constatat încălcarea independenţei judecătorilor, versiunea în limba engleză.

Scrisoarea de înaintare către Comisia Europeană poate fi accesată din link-ul informării de presă, aici https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=299&FolderId=12770&FolderTitle=INFORMARE%20DE%20PRES%C4%82-(2026-06-16)

15/06/2026

⚖️ În perioada 10–12 iunie 2026, s-a desfășurat Întâlnirea Președinților de Judecătorii, eveniment organizat de Judecătoria Focșani, la care au participat reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Institutului Național al Magistraturii, ai Școlii Naționale de Grefieri, ai Ministerului Justiției, precum și președinți ai judecătoriilor din întreaga țară.

Întâlnirea a constituit un important cadru de dialog profesional pentru provocările actuale ale instanțelor de prim grad de jurisdicție și pentru identificarea unor soluții menite să contribuie la eficientizarea activității acestora. În contextul dezbaterilor privind statutul magistratului, independența justiției și resursele necesare funcționării sistemului judiciar, participanții au analizat teme de interes major pentru organizarea și administrarea instanțelor, inclusiv independența financiară din perspectiva noului proiect de salarizare.

Un subiect central al discuțiilor l-a reprezentat noul mecanism de gestionare a cauzelor în funcție de capacitatea reală de procesare a instanțelor, instrument esențial pentru asigurarea unui act de justiție de calitate, care va oferi previzibilitate și transparență cetățenilor cu privire la durata procedurilor judiciare.

Consiliul Superior al Magistraturii integrează constant în activitatea sa mecanisme de dialog instituțional și schimb de bune practici între instanțe, acestea reprezentând elemente esențiale pentru consolidarea unui sistem judiciar conectat în permanență, eficient, predictibil și orientat către nevoile cetățeanului.

12/06/2026

⚖️ Încrederea în Sistemele de Justiție – mesajul și obiectul principal al Adunării Generale ENCJ 2026 de la Paris

În perioada 4–6 iunie 2026, la Paris, s-a desfășurat cea de-a XXII-a Adunare Generală a Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ), având ca temă centrală „Trust in the Judiciary” – Încrederea în Justiție.

Reprezentanți ai consiliilor judiciare, instanțelor europene, organizațiilor profesionale ale magistraților și instituțiilor europene au analizat una dintre cele mai importante provocări ale sistemelor judiciare contemporane: consolidarea încrederii publice în justiție, ca premisă esențială pentru protejarea independenței judiciare și a statului de drept.

Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat de domnul judecător Claudiu Drăgușin, membru ales al Consiliului.

Președinta ENCJ, Madeleine Mathieu, a subliniat că Adunarea Generală oferă un cadru pentru dezbaterea problemelor relevante privind consolidarea încrederii publice în sistemele judiciare, evidențiind necesitatea unui dialog permanent între justiție și societate.

Un moment de referință al reuniunii l-a constituit intervenția președintelui Curții de Justiție a Uniunii Europene, Koen Lenaerts, intitulată „In Courts We Trust”, dedicată rolului independenței judiciare și al încrederii cetățenilor în instanțe ca fundament al statului de drept european.

Dezbaterile au abordat teme de actualitate precum:
▪️ independența justiției și încrederea publică;
▪️ comunicarea instituțională a sistemului judiciar;
▪️ provocările digitalizării și impactul noilor tehnologii;
▪️ combaterea dezinformării și rolul comunicării publice;
▪️ jurisprudența CJUE privind independența judiciară.

Un accent deosebit a fost pus și pe rolul formării profesionale a magistraților. Ingrid Derveaux, Secretar General al European Judicial Training Network (EJTN), a evidențiat faptul că formarea judiciară reprezintă un pilon esențial pentru existența unor sisteme judiciare independente, reziliente și capabile să răspundă provocărilor societății moderne.

În același sens, a fost evidențiat rolul EJTN în dezvoltarea unei culturi judiciare europene comune, bazate pe respectul pentru statul de drept, independența justiției și drepturile fundamentale. Cooperarea și formarea continuă a magistraților europeni contribuie nu doar la creșterea calității actului de justiție, ci și la consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile judiciare.

Lucrările Adunării Generale s-au încheiat prin adoptarea Declarației de la Paris 2026 privind „Încrederea în Justiție”, care reafirmă că încrederea publică în justiție este o condiție indispensabilă pentru apărarea independenței judiciare și pentru funcționarea efectivă a statului de drept.

Mesajul central al reuniunii a fost clar: o justiție independentă are nevoie de încrederea cetățenilor, iar această încredere se construiește prin profesionalism, integritate, transparență, comunicare eficientă și formare continuă.

11/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

În data de 10 iunie 2026, Secția pentru procurori a luat act de hotărârea nr. 1348 din data de 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători, prin care s-a constatat existența unui atac la independența justiției și s-a hotărât apărarea independenței judecătorilor.

Într-una dintre secțiunile acestei hotărâri, a fost analizată problema prescripției răspunderii penale, stabilindu-se că soluția de încetare a procesului penal dispusă în numeroase dosare a fost „încasată” public de instanțele de judecată, deși dosarele ar fi petrecut practic întreaga durată relevantă a termenului de prescripție în faza de urmărire penală, iar în acest fel, în percepția publică, instanța a devenit titularul aparent al responsabilității pentru prescripție.

Această concluzie a fost fundamentată de o analiză efectuată la nivelul Consiliului
Superior al Magistraturii, care a avut ca obiect date statistice centralizate din toate instanțele României cu privire la dosarele în care s-a constatat intervenită prescripția răspunderii penale ulterior publicării deciziei nr. 358/2022 a Curții Constituționale a României.

În opinia Secției pentru procurori, o simplă analiză statistică nu este aptă să reliefeze într-o manieră relevantă modul în care parchetele și instanțele au abordat problema prescripției penale în raport cu deciziile CCR nr. 297/2018 și nr. 358/2022.

Astfel, analiza nu a vizat momentul în care a fost constatată împlinirea termenului de prescripție, respectiv de la prima instanță sau ulterior, pentru a fi decelată evoluția practicii judiciare în materie. De asemenea, analiza nu a vizat situația cauzelor în care s-a constatat intervenția prescripției în urma admiterii unei căi extraordinare de atac sau în baza
unor decizii obligatorii ulterioare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv nu a vizat situația cauzelor în care, la un moment dat, au fost aplicate normele rezultate din jurisprudența CJUE.

În ceea ce privește aprecierea că instanțele de judecată ar fi devenit titularul aparent al responsabilității pentru prescripție în percepția publică, Secția pentru procurori subliniază faptul că, de-a lungul timpului, dezbaterile din spațiul public în materia prescripției nu au fost generate de indicatori statistici, ci de cauze determinate, privind inculpați aflați în funcții publice de rang înalt sau în zona mediului de afaceri, cu prejudicii mari, în care procesul penal s-ar fi desfășurat în mod anevoios, fără o justificare obiectivă.

Secția de procurori subliniază și faptul că problema prescripției răspunderii penale a fost generată de Parlamentul României, care nu a modificat dispozițiile legale care au fost constatate ca fiind neconstituționale prin decizia nr. 297/2018, aspect reținut și în hotărârea Secției pentru judecători din data de 9 iunie 2026.

În plus, reiterăm disponibilitatea permanentă a membrilor Secției pentru dezbaterea modificărilor necesare în scopul îmbunătățirii legislației penale și procesual- penale, disponibilitate pe care am exprimat-o încă de la începutul mandatului, în anul 2023.

Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii

10/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Secţia pentru judecători apără independenţa justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria post-revoluţionară a României
*
3580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică

În şedinţa din data de 09 iunie 2026, Secţia pentru judecători a constatat existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor.

Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului.

În același context, toate cele 239 de instanțe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, la data de 09 iunie 2026, în adunările generale ale judecătorilor.
Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcție) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.
Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică.
De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Analizând contextul general prin prisma evenimentelor și evoluțiilor înregistrate pe parcursul ultimului an, Secția a constatat că acțiunile de denigrare și de destabilizare a puterii judecătorești nu au urmărit îmbunătățirea actului de justiție, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privința regulilor și a persoanelor aflate în funcții-cheie ale sistemului judiciar, precum și afectarea încrederii publice în justiție. Aceste demersuri sunt de natură să conducă la contestarea rolului și autorității justiției ca putere a statului și ca autoritate publică care înfăptuiește actul de justiție în România.

Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești.

Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, așa cm era de așteptat, și consecințe colaterale de o gravitate greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestări similare au avut loc și în incinta instanțelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecție care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave.

Situația dramatică a justiției din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naționale și internaționale, motiv pentru care aspectele menționate trebuie aduse la cunoștință tuturor entităților relevante din domeniu.

Hotărârea va fi comunicată spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European, Reţelei Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare şi a Consiliilor Judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum şi Asociaţiilor internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ), Preşedintelui României, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe în calitate de coordonator al aderării la OCDE.

· Un rezumat al aspectelor cuprinse în hotărâre, Hotărârea Secţiei pentru judecători privind apărarea independenţei puterii judecătoreşti în integralitate și Procesele verbale ale adunărilor generale ale judecătorilor sunt accesibile din link-ul comunicatului în comentarii și pe site-ul Consiliului

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

05/06/2026

Președinții curților de apel, reuniţi pe 3-5 iunie 2026 la Oradea, se opun noii tentative a Guvernului de a subordona puterea judecătorească și de a o transforma dintr-o putere independentă într-o funcție aflată sub controlul executivului.

Campania susținută și coordonată de discreditare a justiției a urmărit
slăbirea independenței judecătorilor și anularea justiției ca putere în stat.
Prin modificările abrupte aduse statutului judecătorilor, luate de pe poziții de forță, fără dialog și consultare, Guvernul a arătat că poate interveni discreționar
asupra garanțiilor independenței acestora, iar modificările preconizate în materia salarizării reprezintă o nouă etapă a acestui proces.

Noul proiect de salarizare, promovat de un Guvern demis, așază explicit
reprezentanții puterii judecătorești sub cei ai puterii legislative și executive, fapt incompatibil cu rigorile statului de drept şi ale democraţiei constituţionale.
Un judecător obligat să își negocieze permanent condițiile materiale de
existență cu cei ale căror acte trebuie să le cenzureze nu mai beneficiază de independența necesară exercitării funcției sale.
Victimele acestei politici sunt cetățenii care riscă să fie lipsiți de protecția unei justiții cu adevărat independente.

În consecință, președinții curților de apel solicită Guvernului şi Parlamentului respectarea următoarelor standarde, a căror încălcare este inacceptabilă:
1. Asigurarea independenţei financiare a fiecărui judecător printr-un sistem de salarizare stabil, predictibil şi transparent.
2. Corelarea nivelului remuneraţiei judecătorilor cu nivelul de responsabilitate şi restricţiile impuse profesiei, volumul de muncă, gradul de complexitate a cauzelor şi răspunderea specifică.
3. Stabilirea şi ierarhizarea coeficienţilor de salarizare la un nivel care să asigure în mod real egalitatea puterii judecătoreşti cu celelalte puteri, luând în considerare și resursele financiare complementare veniturilor salariale, de care beneficiază puterea executivă şi legislativă.

În acord cu aceste standarde, diminuarea veniturilor aflate în plată este inadmisibilă, indiferent de mecanismul utilizat pentru a ajunge la acest scop: reducerea sporurilor, plafonări, recalculări, eliminarea unor componente salariale, altele asemenea. Mai mult, diminuarea veniturilor ca efect al promovării sau
trecerii la alte trepte de vechime în funcţie reprezintă o aberație logică și juridică, ce ar avea drept efect blocarea activității instanțelor.

Totodată, utilizarea unor improvizaţii juridice, precum acordarea temporară a unor sume compensatorii, denotă intenţia clasei politice de control discreţionar asupra puterii judecătoreşti și trebuie eliminate.
Reiterăm solicitarea adresată clasei politice de a stopa acest nou atac la
adresa puterii judecătorești, caracteristic unei guvernări iliberale care subminează statul de drept și conduce la slăbirea sau chiar distrugerea mecanismelor de
protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale românilor.

04/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Convocarea Adunărilor Generale ale procurorilor

În şedinţa de astăzi, 04 iunie 2026, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât convocarea Adunărilor Generale ale procurorilor pentru data de 09 iunie 2026, în vederea exprimării unui punct de vedere faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice.

Secţia pentru procurori asigură întreg corpul profesional de implicarea deplină a Consiliului în garantarea şi apărarea statutului magistratului în România, urmând a efectua, în funcţie de evoluţia procesului legislativ, toate demersurile necesare în acest sens.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii

04/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Convocarea Adunărilor Generale ale curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor

În şedinţa extraordinară de astăzi, 04 iunie 2026, Secţia pentru judecători a hotărât convocarea Adunărilor Generale ale curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor pentru data de 09 iunie 2026, în vederea exprimării unui punct de vedere faţă de campania de decredibilizare continuă a puterii judecătoreşti, precum şi faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice.

Măsura adoptată a fost necesară, în primul rând, faţă de contextul general din ultima perioadă, care a vizat discreditarea şi stigmatizarea constantă a puterii judecătoreşti în România, precum şi de poziţia unanimă a tuturor preşedinţilor curţilor de apel care au transmis Consiliului că există o stare de tensiune majoră în rândul corpului profesional al judecătorilor pe fondul acestei campanii negative şi al negării eforturilor deosebit de mari ale magistraţilor pentru realizarea actului de justiţie, în contextul volumului foarte mare de activitate şi al deficitului cronic de personal.

Totodată, măsura este necesară în vederea exprimării punctului de vedere faţă de proiectul de lege vizând salarizarea, care prin conţinut şi efectele pe care le va produce neagă rolul şi locul puterii judecătoreşti în statul de drept şi, odată cu acesta, însuşi statul de drept în România.

Secţia pentru judecători transmite corpului profesional că sprijinul individual al fiecăruia este esenţial pentru Consiliu, care în funcţie de evoluţie va convoca în viitor adunările generale ale judecătorilor pentru reacţii ferme care să conducă la apărarea puterii judecătoreşti, asigurând întreg corpul profesional de implicarea deplină a Consiliului în garantarea şi apărarea statutului magistratului în România.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

03/06/2026

Al şaptelea apel adresat Guvernului României pentru adoptarea unor măsuri concrete care să evite subminarea puterii judecătoreşti în România

Consiliul a solicitat din nou Prim-ministrului României şi Ministerului Justiţiei:
• deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură suspendate prin acte normative, în vederea diminuării deficitului naţional de judecători şi procurori;
• alocarea posturilor de grefier, având în vedere că sunt necesare 4874 de posturi, iar în 6 ani s-au promis măcar 600 de posturi şi nu s-a alocat niciun post;
• înfiinţarea posturilor de asistent al judecătorilor, fiind necesar un număr suplimentar de 712 posturi de asistenţi ai judecătorului pentru a asigura un raport optim de cel puţin 1 asistent al judecătorului la 3 judecători.

Puterea executivă destabilizează puterea judecătorească prin blocarea posibilităţii de recrutare a resursei necesare de personal

La nivelul instanțelor judecătorești, sunt vacante peste 800 de posturi de judecător, care includ şi posturile vacante din fondul de rezervă, deficitul de magistraţi apropiindu-se de procentul de 16%. Deşi la finalul lunii mai 2026 Plenul CSM a analizat situaţia gravă în care se află două judecătorii şi a comunicat că această situaţie a fost generată de politicile publice iresponsabile ale Guvernului României, până la acest moment nu a fost adoptat Memorandumul pentru deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură transmis de către Consiliu încă din data de 29 aprilie 2026, Guvernul refuzând în continuare avizarea acestuia.

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană ca număr de dosare înregistrate pe rolul instanţelor, iar volumul de activitate este în creştere. Astfel, deja sunt înregistrate pe rolul instanţelor cu 11% mai multe cauze decât anul trecut în aceeaşi perioadă, fiind pe rol la acest moment aproximativ 2,4 milioane de dosare în toate fazele procesuale.

Abordarea puterii executive încalcă echilibrul constituţional între puterile statului reglementat de Constituţia României

Mai mult decât atât, în loc să conştientizeze gravitatea situaţiei create la nivelul sistemului judiciar prin politicile publice adoptate în ultimii 2 ani - bugetare, economice şi de personal, Guvernul României a iniţiat un proiect de lege a salarizării, care prin conţinutul şi efectele sale concrete va submina justiţia ca putere în stat, din perspectiva independenţei financiare a magistraţilor, perpetuând tendinţa generală din ultimii 2 ani de afectare a statutului magistratului.

Ignorând nevoia cetăţenilor de acces la o justiţie eficientă, în termen rezonabil, puterea executivă s-a poziţionat constant împotriva puterii judecătoreşti, refuzând dialogul real, constructiv şi colaborarea interinstituţională în beneficiul societăţii româneşti şi a garanţiilor statului de drept în componenta referitoare la consolidarea justiţiei, potrivit locului şi rolului fiecărei puteri în stat.

Consiliul Superior al Magistraturii face din nou apel la responsabilitate şi asumare instituţională, subliniind că sunt necesare nu doar măsuri concrete din partea celorlalte puteri în stat, care să permită diminuarea deficitului cronic de personal prin posibilitatea origanizării concursului de admitere directă în magistratură şi a celorlalte concursuri pentru recrutarea personalului auxiliar, ci este necesar în acelaşi timp ca celelalte puteri în stat să înceteze adoptarea altor măsuri iresponsabile de destabilizare a justiţiei, precum cele referitoare la încălcarea independenţei financiare a magistraţilor, prin abordări legislative salariale neconstituţionale.

02/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Punctul de vedere transmis de CSM către Ministerul Justiţiei referitor la Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice

Astăzi, 02 iunie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis către Ministerul Justiţiei, ca urmare a solicitării acestei instituţii, punctul de vedere formulat cu privire la Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice, care poate fi accesat aici (din link în comentarii).

CSM a atras ferm atenţia asupra următoarelor vicii de neconstituţionalitate ale proiectului de lege, detaliate pe larg în ataşamentul la prezentul comunicat, respectiv:
· proiectul de lege a fost inițiat cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor constituționale și legale vizând legitimitatea Guvernului demis de a iniția proiecte de lege;
· includerea magistraţilor în proiectul de lege constituie o încălcare flagrantă a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care, la art. 205 alin. (2) teza a II-a, prevede că „salarizarea judecătorilor şi a procurorilor se stabileşte prin legea specială privind salarizarea şi alte drepturi salariale în domeniul justiţiei.”
· independența justiției, consacrată expres de Constituția României, republicată, presupune și existența unor garanții financiare adecvate și stabile pentru judecători și procurori, context în care salarizarea magistraților nu reprezintă doar expresia politicii statului în domeniul resurselor umane din Autoritatea judecătorească, ci, în principal, trebuie să asigure o garanție veritabilă pentru independența justiției.
· în flagrantă contradicție cu exigențele care decurg din documentele internaționale și din jurisprudența Curții Constituționale, proiectul de lege nesocotește grav independența financiară a magistraților și subminează rolul de putere în stat care revine autorității judecătorești.
· reglementarea referitoare la „diferența salarială tranzitorie” este ambiguă şi lipsită de previzibilitate, contrar cerințelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituția României, republicată.
· Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice este în vădită contradicție cu Legea fundamentală și statutul magistraților, astfel că nu poate fi promovat în forma propusă, iar singura opțiune normativă conformă cu cadrul legislativ actual este aceea în care salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială, cu respectarea exigențelor impuse de principiul independenței justiției.

https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=299&FolderId=12744&FolderTitle=COMUNICAT%20DE%20PRES%C4%82%20Punctul%20de%20vedere%20transmis%20de%20CSM%20c%C4%83tre%20Ministerul%20Justi%C5%A3iei%20referitor%20la%20Proiectul%20de%20Lege%20privind%20salarizarea%20pentru%20personalul%20pl%C4%83tit%20din%20fonduri%20publice%20-(2026-06-02)

Consiliul Superior al Magistraturii

16/06/2026

15/06/2026

12/06/2026

11/06/2026

10/06/2026

05/06/2026

04/06/2026

04/06/2026

03/06/2026

02/06/2026

Address

Opening Hours

Telephone

Website

Alerts

Contact The Organization

Shortcuts

Share

Category

Monday	08:00 - 16:00
Tuesday	08:00 - 16:00
Wednesday	08:00 - 16:00
Thursday	08:00 - 16:00
Friday	08:00 - 16:00