Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania

Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania Bine aţi venit pe pagina oficială de Facebook a Ministerului Afacerilor Externe din România! https://www.mae.ro/

MAE este instituţia responsabilă de politica externă a României, iar prin pagina sa de Facebook îşi propune să aducă publicul mai aproape de activitatea de zi cu zi a diplomaţiei române. Sursa oficială de informaţii despre MAE este site-ul oficial www.mae.ro. Pentru a contacta ministerul, vă rugăm să folosiţi canalele oficiale: http://www.mae.ro/node/2876


Pentru a asigura persoanelor interesate

de activitatea MAE un mediu virtual adecvat, vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat şi să respectaţi următoarele reguli:
• Nu sunt permise comentarii obscene, comentarii sau imagini explicit violente, rasiale sau ameninţătoare.
• Nu se admit comentarii cu caracter abuziv, de instigare la ură sau răzbunare sau menite să defăimeze persoane sau organizaţii.
• Nu se acceptă cereri ori materiale publicitare: promovarea sau susţinerea vreunei instituţii financiare, comerciale sau non-guvernamentale.
• Spamul (mesajele nesolicitate) şi trollingul (provocarea sau readucerea în prim-plan a unor conflicte de idei) vor fi înlăturate şi vor avea drept consecinţă blocarea accesului autorului la pagina de facebook, fără înştiinţare prealabilă.
• Nu sunt permise imagini sau grafice care au nevoie de drepturi de autor (copyright), fără menţionarea sursei.
• Nu sunt admise comentarii, fotografii sau filme care sugerează sau încurajează activităţi ilegale.
• Participarea la forum se face pe propriul risc şi cu asumarea propriei responsabilităţi pentru comentariile făcute şi siguranţa numelui de utilizator sau a informaţiilor furnizate.
• De asemenea, publicarea în această pagină a unor linkuri către site-uri externe sau utilizarea unor aplicaţii aparţinând unor terţe părţi nu înseamnă că acestea au susţinerea oficială sau că reprezintă Ministerul Afacerilor Externe.

La invitația ministrului federal al afacerilor externe al Germaniei, Johann Wadephul, ministrul afacerilor externe al Ro...
19/06/2026

La invitația ministrului federal al afacerilor externe al Germaniei, Johann Wadephul, ministrul afacerilor externe al României, Oana Țoiu, a deschis împreună cu acesta a cincea ediție a Conferinței de securitate de la Kiel.

Conferința s-a axat pe importanța unei abordări coerente, integrate, care să acopere întregul arc geografic de la Marea Neagră, Marea Baltică, regiunea arctică și Nordul Îndepărtat.

„Investițiile comune pentru securitatea la Marea Neagră și dezvoltarea infrastructurii maritime au o miză strategică pentru UE, pentru regiune și pentru parteneriatul transatlantic. Marea Neagră este poarta maritimă strategică pentru conectarea rutelor majore de transport și conectivitate energetică și digitală: Coridorul de Mijloc (Ruta Trans-Caspică), Rețeaua TRACECA, Dunărea - Marea Neagră, cablurile submarine de energie și date, Coridorul Vertical sunt toate rute strategice cu un rol economic și geopolitic în ascensiune”, a declarat ministrul Oana Țoiu.

Ministrul federal al afacerilor externe al Germaniei, Johann Wadephul, a subliniat importanța aducerii Mării Negre în centrul gândirii strategice europene atât în prezent cât și în viitor, inclusiv din perspectiva proiectului de reconstrucție a Ucrainei.

Ministrul Oana Țoiu a prezentat stadiul dezvoltării conceptului Hub-ului UE de Securitate Maritimă la Marea Neagră, primul proiect-fanion care prinde contur în cadrul Abordării Strategice a UE pentru Marea Neagră.

Structura, care va fi găzduită de Constanța și Varna, fiind rezultatul cooperării interinstituționale din România și a coordonării cu Bulgaria, are ca obiective fundamentale îmbunătățirea cunoașterii situaționale, eficientizarea schimbului de informații și a analizei, precum și consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride, protecția infrastructurii maritime și coordonarea mai facilă privind securitatea la Marea Neagră cu celelalte state, cu instituțiile relevante UE și NATO.

În marja conferinței cei doi miniștri de externe au avut o întâlnire bilaterală axată pe susținerea investițiilor și a schimburilor comerciale, Germania fiind principala piață de export a României - 20% din total - și în topul investitorilor, pe contribuția Germaniei la apărarea aeriană pe teritoriul României în structurile aliate NATO, perspectivele bugetului UE și a creșterii competitivității și președinția României a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP).

Miniștrii au revizuit rezultatele Planului de acțiune România – Germania, semnat în iulie 2025: cooperarea pe piața muncii și a protecției sociale cu acțiuni planificate până în 2027, parteneriatul privind clima și tranziția energetică semnat în martie 2026 precum și reluarea comisiei mixte guvernamentale România - Bavaria ca susținere a investițiilor cheie.

Informații suplimentare:
Conferința de securitate de la Kiel, aflată la cea de-a cincea ediție, intitulată „Between Fresh Breeze and Cold Breeze: Navigating the Future of European Security”, a beneficiat de participarea unor vorbitori dintr-o zonă vastă de domenii (parlamentari, diplomați, militari, reprezentanți ai sectorului academic și ai societății civile). Printre aceștia s-au numărat miniștrii afacerilor externe din România, Germania și Islanda, membri ai Parlamentului European, respectiv ai parlamentelor naționale din Germania, Canada, Bulgaria, comandanți în cadrul Forțelor Navale din Germania, SUA și la nivelul structurilor de profil ale NATO, președintele Fundației „Konrad Adenauer”, Annegret Kramp-Karrenbauer.
În cadrul celor trei paneluri au fost dezbătute provocările de securitate din Marea Baltică și Marea Neagră, precum și evoluțiile din regiunea arctică și Nordul Îndepărtat.
Evenimentul a fost organizat de Fundația „Konrad Adenauer”, în cooperare cu Institutul Internațional pentru Studii Strategice și Fundația Hermann-Ehlers.

16/06/2026

România a salutat eforturile diplomatice și de mediere care au condus la convenirea memorandumului de înțelegere dintre Statele Unite ale Americii și Iran

Reluarea neîntârziată a traficului maritim și comercial, negrevat de taxe, prin Strâmtoarea Ormuz este vitală pentru stabilitatea regională și economia globală, inclusiv stabilizarea treptată a prețurilor la energie și accesul la timp la îngrășămintele necesare în agricultură.

În acest sens, România a subscris, alături de alte 25 de state, la declarația liderilor adoptată de Franța, Marea Britanie, Germania și Italia (E-4), privitoare la înțelegerea de pace la care au ajuns SUA și Iran, precum și mecanismele comune destinate asigurării tranzitului în condiții de siguranță și coordonării eforturilor dimplomatice.
https://us.diplomatie.gouv.fr/en/statement-leaders-france-uk-germany-and-italy

🇷🇴🇪🇬 În marja reuniunii Consiliului de Asociere UE–Egipt, ministrul afacerilor externe al României, Oana Țoiu, a avut o ...
15/06/2026

🇷🇴🇪🇬 În marja reuniunii Consiliului de Asociere UE–Egipt, ministrul afacerilor externe al României, Oana Țoiu, a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe al Egiptului, Badr Abdelatty.

🤝 Discuțiile au reconfirmat nivelul excelent al relațiilor bilaterale dintre România și Egipt, într-un an cu o semnificație aparte pentru cele două state, care marchează 120 de ani de relații diplomatice. Cei doi miniștri au evidențiat evoluția pozitivă a cooperării bilaterale, reflectată atât în consolidarea dialogului politic și a cooperării sectoriale, cât și în intensificarea schimburilor economice și culturale. În acest context, a fost evocată prezența de succes a României la ediția din acest an a Cairo International Book Fair, unde standul național al României a atras mii de vizitatori.

💬 „Egiptul este unul dintre principalii parteneri comerciali ai României din afara Uniunii Europene, volumul schimburilor comerciale depășind 1 miliard de euro anual. Totodată, Egiptul este un partener valoros în Orientul Mijlociu și Africa, iar România vede oportunități reale de aprofundare a cooperării în domenii precum energia, agricultura, sănătatea, turismul, industria de apărare și cultura”, a declarat ministrul afacerilor externe al României, Oana Țoiu.

🔹 De asemenea, a fost evidențiată importanța cooperării în cadrul Francofoniei. România este principalul pilon regional al Francofoniei în Europa Centrală și de Est, iar Egiptul găzduiește Universitatea Senghor din Alexandria, premise excelente pentru consolidarea cooperării noastre francofone, în beneficiul tinerilor și al mobilității academice.

📜 Expoziția prin care MAE marchează 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, cu documente diplomatice recent declasific...
14/06/2026

📜 Expoziția prin care MAE marchează 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, cu documente diplomatice recent declasificate, la sediul Biroului de Informare al MAE (BiMAE), Calea Victoriei 88, poate fi vizitată duminică până la ora 19:30.

🕯️ Expoziția a fost deschisă mai întâi victimelor mineriadelor, înaintea publicului larg, ca semn de respect pentru curajul acestora și pentru experiența dură a rememorării violențelor din acele zile. Membrii Asociației 13-15 iunie au rememorat ceea ce au trăit atunci: violență extremă, arestare, tortură – și le suntem recunoscători că și-au dedicat timpul și au dialogat cu vizitatorii.

📚 Interesul cercetătorilor și al publicului general a fost semnificativ în prima zi a expoziției, cu un vizitator la fiecare 3 minute, printre care și români întorși în țară ca turiști, care au vizitat expoziția cu acest prilej.

💬 „România nu își permite uitarea, iar dreptatea este întemeiată pe adevăr. Telegramele pe care le-am declasificat, pentru a ne reda dreptul la o cunoaștere corectă a propriei istorii a tranziției, conțin minciuni grave ale Guvernului de la acea vreme. Despre tinerii care aveau doar chitara ca «armă» și dorința de libertate ca sursă a energiei cu care veneau zi de zi la proteste pașnice, li se spunea ambasadorilor să declare că erau consumatori de droguri și că aduseseră ilicit arme și muniții. Despre un București plin de speranță se spunea că a primit ca pe o veste bună restabilirea liniștii prin forță.

🇷🇴 Speranța și dorința de libertate au fost mereu ale românilor; încrederea lumii largi însă am recâștigat-o cu greu după acest episod negru al istoriei.

⚖️ Nu îi putem uita nici pe cei curajoși, nici pe cei responsabili. De aceea am propus această expoziție a MAE și le mulțumesc celor din echipa Arhivelor Diplomatice. Contribuim astfel la o cultură a sincerității față de generațiile care vin. Dintre vizitatori, 70% s-au născut după mineriade”, declară Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe.

📑 Expoziția este organizată în contextul adoptării Hotărârii Guvernului nr. 404 din 21 mai 2026, prin care au fost declasificate documentele emise de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 1990.

🕢 Expoziția poate fi vizitată până la ora 19:30, la sediul Biroului de Informare al MAE (Calea Victoriei nr. 88).

❇️MAE marchează 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990 printr-o expoziție de documente diplomatice recent declasificat...
12/06/2026

❇️MAE marchează 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990 printr-o expoziție de documente diplomatice recent declasificate

↗️Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 13 -14 iunie 2026, la sediul Biroului de Informare al MAE (BiMAE), o expoziție dedicată împlinirii a 36 de ani de la evenimentele din 13-15 iunie 1990, cunoscute în memoria publică drept „Mineriada din iunie 1990”.

↗️Expoziția este organizată în contextul adoptării Hotărârii Guvernului nr. 404 din 21 mai 2026, prin care au fost declasificate documentele emise de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 1990.

➡️Publicul va avea acces la o selecție de documente diplomatice și fotografii de arhivă care ilustrează modul în care evenimentele din București au fost reflectate și percepute pe plan internațional.

➡️Vor fi expuse instrucțiuni transmise de Centrala MAE către misiunile diplomatice ale României în străinătate cu privire la evoluțiile interne din acea perioadă, precum și telegrame și rapoarte ale reprezentanțelor diplomatice românești din state occidentale, care relevă preocupările exprimate de partenerii internaționali față de situația din România.

✅Documentele evidențiază reacțiile comunității internaționale la violențele din București și preocuparea față de consolidarea procesului democratic într-un moment deosebit de fragil al tranziției postcomuniste. Presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar imaginile difuzate au generat reacții puternice în numeroase capitale occidentale, inclusiv manifestații publice și acțiuni de solidaritate cu victimele violențelor.

“Am avut astăzi ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și a populației din capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere” a declarat ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu.

❇️Expoziția poate fi vizitată în zilele de sâmbătă, 13 iunie, și duminică, 14 iunie 2026, în intervalul orar 11:30–19:30, la sediul Biroului de Informare al MAE (Calea Victoriei nr 88).

ℹ️Invităm publicul să descopere, prin intermediul documentelor de arhivă și al mărturiilor vizuale ale epocii, una dintre cele mai importante și dificile etape ale începuturilor democrației românești, construite după decenii de dictatură comunistă.

🔹 România a preluat Președinția Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, la Sofia 🇧🇬Transferul Președinției Procesu...
10/06/2026

🔹 România a preluat Președinția Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, la Sofia 🇧🇬

Transferul Președinției Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) către România a avut loc miercuri, 10 iunie 2026, la Sofia, în timpul conferinței de presă comună susținută de Președinta Bulgariei🇧🇬, Iliana Iotova, Președintele Albaniei 🇦🇱, Bajram Begaj, și ministrul afacerilor externe al României 🇷🇴, Oana Țoiu - Troica formatului, reunind Președinția care își încheie mandatul, cea anterioară și cea care îl preia.
🔹 România va exercita Președinția-în-exercițiu a SEECP în perioada 1 iulie 2026 - 30 iunie 2027, preluând mandatul de la Sofia în anul în care forumul împlinește 30 de ani de la înființare.
Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat la Summit în numele Președintelui României, Nicușor Dan.
„Viitorul Europei de Sud-Est este european, iar responsabilitatea noastră comună este să ne asigurăm că acest viitor este stabil, sigur, prosper și sustenabil și să devină, mult mai repede, clar tuturor cetățenilor care așteaptă asta. Dincolo de competiția economică, există și o competiție a planurilor de viitor. Pentru noi este foarte important ca planul de viitor european să fie planul câștigător. Ne asumăm acest mandat cu un puternic simț al responsabilității și cu ambiția de a continua și valorifica excelenta activitate desfășurată de partenerii noștri din Troică, Sofia și Tirana. Odată ce reușim să investim în proiecte strategice de conectivitate, vom vedea o mișcare mai rapidă a bunurilor, a energiei, a datelor și a oamenilor", a declarat ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, la conferința de presă a Troicii SEECP.
🔹 În intervențiile sale din cadrul reuniunilor de azi, ministrul român a felicitat partenerii din Podgorița și Tirana pentru progresele recente în negocierile de aderare la UE și a subliniat că integrarea europeană a Balcanilor de Vest, a Republicii Moldova și a Ucrainei înseamnă completarea arhitecturii de stabilitate, securitate și prosperitate a întregului continent.
În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al intensificării amenințărilor hibride, cibernetice și de dezinformare, a pledat pentru o cooperare regională orientată către protejarea societăților democratice, a infrastructurii critice și a conectivității strategice.
Sub motto-ul „Rezilienți. Conectați. Europeni.", Președinția României se va concentra pe trei piloni:
⚫ Politic: sprijinirea extinderii UE și a integrării graduale a participanților în Piața Unică, inclusiv prin inițiative cu efect direct pentru cetățeni, precum integrarea în zona unică de plăți SEPA și extinderea sistemului „Roam Like at Home", precum și promovarea vocii regiunii la nivelul instituțiilor europene;
⚫ Securitate și stabilitate: consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și cibernetice, a dezinformării, a dezastrelor naturale și a urgențelor medicale;
⚫ Economic și social: dezvoltare durabilă prin conectivitate energetică, de transport și digitală, implementarea Strategiei SEE 2030 și a Agendei Verzi pentru Balcanii de Vest, cu accent pe tineret și societatea civilă.
🔹 Summit-ul s-a încheiat cu adoptarea Declarației SEECP de la Sofia, care reconfirmă angajamentul participanților pentru cooperare regională, conectivitate, competitivitate, dezvoltare durabilă și reziliență, și consemnează preluarea Președinției de către România.
La finalul mandatului, în iulie 2027, România va găzdui la București Summit-ul SEECP, cu participarea liderilor din întreaga regiune, precum și reuniunea miniștrilor afacerilor externe.

Textul integral, în limba română, al Declarației SEECP de la Sofia este disponibil la următorul link: https://www.mae.ro/node/68617
Transcriptul declarațiilor ministrului afacerilor externe, Oana Țoiu, în cadrul conferinței de presă a Troicii SEECP, este disponibil la următorul link: https://www.mae.ro/node/68618

⬇️ Informații suplimentare:
Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est este un format regional lansat în 1996, la inițiativa Bulgariei, fiind singurul forum de cooperare din Europa de Sud-Est creat și gestionat de participanții din regiune. SEECP reunește 13 participanți — Ankara, Atena, Belgrad, București, Chișinău, Ljubljana, Podgorica, Priștina, Sarajevo, Skopje, Sofia, Tirana și Zagreb. România a mai exercitat această responsabilitate în mandatele 1999–2000, 2004–2005 și 2013–2014, iar documentul de referință al Procesului, Carta relațiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate și cooperare, a fost semnat la București, la 12 februarie 2000.

10/06/2026

Consiliul Nord-Atlantic a avut miercuri, 10 iunie, la sediul NATO din Bruxelles, o reuniune dedicată situației de securitate din Marea Neagră, în contextul incidentelor recente cu drone care au afectat România.

Reuniunea a oferit prilejul unei evaluări aliate asupra amenințărilor generate de acțiunile Rusiei în regiune, inclusiv asupra celor care afectează direct securitatea României.

În cadrul intervenției naționale, ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu, a evidențiat consecințele atacurilor ruse asupra Ucrainei, în special incidentele repetate cu drone și riscurile pe care acestea le generează pentru spațiul aerian național, siguranța cetățenilor români, securitatea navigației, precum și pentru infrastructura critică din zonă.

România a subliniat că recentele incidente cu drone confirmă caracterul persistent și tot mai complex al amenințărilor la adresa securității regionale. Astfel, România a evidențiat necesitatea consolidării urgente a capabilităților aliate dislocate pe teritoriul național, în special în domeniul apărării aeriene și al combaterii dronelor.

Aliații au reconfirmat solidaritatea deplină cu România. Discuțiile au vizat măsurile aflate în derulare la nivelul NATO pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv activitățile destinate contracarării amenințărilor generate de drone, precum și modalitățile concrete prin care sprijinul aliat pentru România poate fi consolidat în continuare.

Reuniunea de astăzi creează premisele pentru avansarea accelerată, în perspectiva Summit-ului NATO de la Ankara (7-8 iulie), a unor măsuri aliate suplimentare privind apărarea aeriană și contracararea dronelor pe Flancul Estic.

Reuniunea a reconfirmat importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică.

NATO monitorizează în permanență situația de securitate din regiunea Mării Negre și evaluează constant măsurile necesare pentru protejarea teritoriului aliat. Organizarea reuniunii dedicate acestui subiect la nivelul Consiliului Nord-Atlantic a avut loc la inițiativa României și face parte din demersurile susținute ale țării noastre, prin Delegația României la NATO, de a menține securitatea Mării Negre pe agenda Alianței.

📄 Ministerul Afacerilor Externe marchează astăzi împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie dintre R...
10/06/2026

📄 Ministerul Afacerilor Externe marchează astăzi împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie dintre România și Franța (Traité d'amitié entre la France et la Roumanie), la 10 iunie 1926, la Paris. Este primul mare acord franco-român de prietenie, neagresiune și consultare în domeniul securității europene și unul dintre cele mai importante instrumente politice bilaterale din istoria relațiilor dintre cele două state.

🖋️ Tratatul a fost semnat de Constantin Diamandy, ministrul plenipotențiar al României în Franța, și de Aristide Briand, ministrul francez al Afacerilor Externe. Documentul, încheiat inițial pentru zece ani, consacra convergența de viziune a celor două state în sprijinul păcii, stabilității și cooperării europene.

💬 „Tratatul semnat de Briand și Diamandy acum un secol a fost încheiat pentru zece ani. Prietenia pe care a consacrat-o durează încă. Cele două state își ofereau atunci, citez din textul tratatului, «noi garanții de pace, de înțelegere și de prietenie», convinse de «datoria guvernelor moderne de a evita întoarcerea războaielor». Un secol mai târziu, aceste cuvinte sunt de foarte mare actualitate. Pacea în Europa nu este un dat ci un angajament care trebuie reînnoit în fiecare zi. România și Franța fac acest lucru împreună: în Uniunea Europeană, pe flancul estic al NATO, unde militari francezi sunt prezenți pe teritoriul României, și prin Parteneriatul nostru Strategic. Briand și Diamandy au semnat pentru un deceniu. Noi scriem astăzi al doilea secol al acestei prietenii", declară ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu.

La un secol de la semnare, tratatul rămâne un simbol al profunzimii și continuității relației dintre România și Franța, o legătură politică, culturală și umană construită de generații de oameni de stat și diplomați din ambele țări, cărora aniversarea de astăzi le aduce un omagiu.

Ministerul Afacerilor Externe reafirmă, în acest context aniversar, importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Franța și angajamentul celor două state de a continua aprofundarea cooperării bilaterale, în beneficiul cetățenilor lor și în sprijinul unei Europe unite, prospere și sigure.

Address

Aleea Alexandru Nr. 31
Bucharest
011822

Telephone

+40214311100

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share

Category