31/07/2026
Club de vacanță ”Haideți în lumea minunată a cărții!” - 31 iulie -Ziua a treia
Programul zilei ora 10 - Împreună cu povestitoarea Giorgiana Gavrilă vom afla cine este Făt Frumos
Făt-Frumos – figură solară a basmelor și legendelor românești
După cm știm, perioada Neoliticului, ultima perioadă a epocii de piatră a început acum 12.000 de ani ( 10.000 î.e.n.) și a urmat după mezolitic, precedând epoca metalelor, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și metalurgiei primitive a cuprului, prin apariția agriculturii primitive, a creșterii vitelor și a olăriei. Important de reținut este că, în această perioadă există foarte multe dovezi ale cultului valorilor feminine (ex: legătura cu orizontul întunecat al morții, cu pământul, apa, perioada nocturnă, lunară – toate acestea fiind reprezentate prin elemente grafice abstract-geometrice).Spre sfârșitul Neoliticului se instalează treptat cultul solar, perioadă în care sunt adulate: focul, cerul, lumina, diurnul, raționalul, bărbatul, soarele.
Etnologul Romulus Vulcănescu susținea că, în mituri, legende și balade strămoșii au întruchipat creația soarelui (Soarele = Dumnezeu Fiul) în trei variante ale arhetipului: 1.Soarele creat ca astru, apoi personificat ca ființă divină; 2.Soarele este creat dintr-un ou, din gălbenușul căruia ia naștere astrul (creațiile lui C. Brâncuși); 3.Soarele este făcut din cremene și aur în chip de om, care are ca scop luminarea cerului și pământului. În această ultimă ipostază, Soarele este văzut astfel: ca o structură antropomorfă androgină (iarna este bărbat, vara este femeie) sau ca o structură antropomorfă s*xuală (fie bărbat, fie femeie).Înfățișarea generală este cea a unui Făt-Frumos, voinic, cu pletele de aur. Deci, Făt-Frumos din basmele românilor este o ființă de s*x masculin, bine clădit, de o frumusețe fără seamăn, caracterizat de vitejie și bunătate, îndrăgostit de Ileana Cosânziana sau Iana Sânziana, Zâna Zânelor care este perechea lui în toate caracteristicile minunate. El este un om cu puteri supranaturale mai mult sau mai puțin evidențiate, ce atrage alți oameni/ajutoare datorită bunătății sufletului său și a intențiilor sale curate. Este ajutat mereu de către zâne, babe sfinte, duhuri bune și Maica Domnului în lupta sa contra duhurilor necurate, cm ar fi: zmei/zmeoaice, Pajure, Muma Pădurii, vrăjitoare malefice etc.pe care le învinge întotdeauna. El este ales încă de la naștere (sau din pântecele mamei) să fie eliberatorul zânei sau fetei de împărat cu cosițe de aur, Ileana Cosânzeana.
În basmele românești apar mai multe denumiri de-ale lui Făt-Frumos. Ex: „Făt-Frumos cu plete de aur”, de Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu stea în frunte face trimitere la basmul scris de Ioan Slavici „Doi feți cu stea în frunte”, „Făt-Frumos din lacrimă”, basm cult scris de Mihai Eminescu, „Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana”, „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, „Prâslea cel voinic și merele de aur” etc. Numele de Făt-Frumos este unic, intraductibil în alte limbi. Adepţii teoriei solare în mitologia românească (Athanasie Marienescu, George Coşbuc ş.a.), plecând de la componenta „făt” (lat. foetus „făt, copil, prunc”) ajungeau la grecescul foton „lumină” și la Phaeton – fiul zeului Helios, zeul Soarelui. „Făt-Frumos – scrie G. Coşbuc este tipul eroului solar. E Soarele care luptă cu întunericul, reprezentat prin nori (vaci, draci, turci, poteră), prin fulger (şarpe), prin: noapte şi iarnă” (Elementele literaturii poporale, 123).
Cercetătorii au remarcat asemănarea lui Făt-Frumos cu eroii civilizatori şi întemeietori de ordine cosmică din vechile mitologii ale altor popoare: „Făt-Frumos este un Hercule al mitologiei poporului roman” (Gh..Ciauşanu, Superstiţiile poporului român,107). Natura solară a eroului basmelor noastre, după părerea lui Romulus Vulcănescu, e subliniată de atributele sale de musaget (e înconjurat, ca şi zeul Soarelui Apollo, de muze/conducător de muze, șoimane, zâne, frumoase), precum și de emblemele solare care îl însoţesc pretutindeni: calul năzdrăvan, paloşul de aur, fluierul vrăjit şi şoimul („Mitologie română”, 388-389). Muzele sunt în număr de nouă. „Ele umblă noaptea cântând și dansând lasciv, luând mințile celor ce le văd. Călușul era un dans ritualic inspirat de șoimane. Patru dintre ele sunt cele mai cunoscute: Doina, Hora, Avrămeasa și Creștineasa.”(„Simboluri Românești-decodificări și interpretări”, de Loredana Gaspar, pag.88). „Doina locuiește prin munți, este o zână melancolică, ce înmoaie pietrele, dar se poate transforma în zână a cântecului războinic de apărare a ființei neamului.” („Simboluri Românești-decodificări și interpretări”, de Loredana Gaspar, pag.88). „Hora este o zână a dansului magico-mitic de adorare a sfântului Soare.” („Simboluri Românești-decodificări și interpretări”, de Loredana Gaspar, pag.88). „Avrămeasa și Creștineasa sunt două zâne ale
descântecului, ale magiei medicale și ale sacrificiilor, chemate în ajutor de descântătoare, care erau maestre ale exorcismului.” („Simboluri Românești-decodificări și interpretări”, de Loredana Gaspar, pag.88). Am amintit mai sus și despre emblemele solare ale lui Făt-Frumos: „Calul năzdrăvan este un cal solar, dar nu face parte din atelajul carului solar, ci este un cal cu cele mai înzestrate proprietăți mitico-magice, un curier înnaripat al lui Făt-Frumos….El are șase sau doisprăzece aripi, opt picioare,uneori are corn în frunte și 18 inimi.”(„Simboluri Românești-decodificări și interpretări”, de Loredana Gaspar, pag.89).El are rolul sfătuitorului benevolent. Paloșul de aur (paloș de lumina, fulger încremenit) este o armă solară de care eroul se ajută în luptele sale. Fluierul vrăjit semnifică simbolul de mesager, cu care Făt-Frumos vrăjește zâne, sfinți, întreaga fire. Șoimul este mesagerul celest, ce aparține eroului, pentru Ileana Cosânzeana, șoimane, zâne etc. Mult mai pronunţate sunt însă „..trăsăturile arhetipale care îl așează pe Făt-Frumos printre eroii mitici străbătând drumul lung şi greu al iniţierii masculine, prin coborâre în lumea de dincolo, prin moarte temporară şi înviere. El circulă mai ales cu ajutorul dublu, de vehicul şi consilier, al calului său năzdrăvan pe ambele tărâmuri, „având celebritate absolută înamândouă” (V. Kernbach, Dicţionar.,194).
Făt-Frumos este o personalitate eroică de excepţie, lucru subliniat de împrejurările naşterii şi creşterii sale (împărateasa-mamă îl naște în urma îmbăierii în apa în care s-a fiert o buruiană magică, în urma consumării unui măr miraculos, înghiţirii unui os de peşte etc), poate fi însă „fiul oii„, „fiul iepii„, „fiul vacii„; „creşte într-o zi cât altul într-un an” etc. (O.Bârlea, Mică enciclopedie a poveştilor româneşti, 178-183). „În figura mitică a lui Făt-Frumos descoperim şi o seamă de însuşiri ale vechilor divinităţi ale naturii, în ipostaza lor de purtătoare ale vieţii ce renaşte în fiecare primăvară” (G. Coşbuc, op. Cit., 198-201). Impulsul, în virtutea căruia acţionează eroul nostru, e aproape întotdeauna unul de ordin erotic: redobândirea logodnicei-zâne, furată de un zmeu, monstru sau duh infernal ce întruchipează haosul, frigul iernii şi moartea. „Mitul lui Făt-Frumos (așa cm reiese din basmele mitice și cele fantastice) scoate în evidență demnitatea nemărginită a divinității ipostazei lui solare și, prin ea, a sfântului Soare. E, în alți termeni, o variantă a mitului Soarelui, în căutarea idealului lui de iubire perfectă, aceeași făptură mitică, Ileana Cosânzeana; pentru Soare, o ipostază a Lunii, pentru Făt-Frumos o zână a frumuseții rupte din soare și a bunătății eterne” (Romulus Vulcănescu).
(Gavrilă Giorgiana)
Bibliografie/Surse: 1. „Simboluri Românești-decodificări și interpretări”, de Loredana Gaspar; 2. „Mitologie română”, de Romulus Vulcănescu; 3. „Mică enciclopedie a poveştilor româneşti”, de O.Bârlea; 4. „Dicţionar de mitologie generală”, de V. Kernbach
