23/04/2024
🎊 Astăzi avem mai multe motive de a celebra cartea, scriitorul și pe cel care oferă accesul cititorului la carte. În primul rând, astăzi sărbătorim 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐂𝐚̆𝐫𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐃𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐀𝐮𝐭𝐨𝐫 sau 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐌𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐂𝐚̆𝐫𝐭̦𝐢𝐢. 23 aprilie a fost aleasă de UNESCO drept moment de promovare a lecturii, dar și a drepturilor de autor, încă din anul 1995. Data nu este aleasă întâmplător, pentru că în această zi se comemorează doi mari autorii ai literaturii universale, și anume William Shakespeare și Miguel de Cervantes.
📖 În această zi, în aproape toate țările au loc acțiuni de omagiere a cărții, autorilor, a editorilor, a librarilor, bibliotecarilor și, implicit, a cititorilor. Acest eveniment cheamă și la o reflecție asupra schimbărilor pe termen lung în lumea cărților, iar una dintre schimbări este determinată de digitizare. Cărțile digitale au luat deja amploare și au marcat o schimbare de paradigmă în ceea ce privește răspândirea cunoașterii.
👨💻 Anul acesta, una din temele abordate într-o conferință organizată de UNESCO este aceea a inteligenței artificiale, a avantajelor și dezavantajelor dar și a oportunităților și provocărilor pe care dezvoltarea IA-ului le pune în calea creației literare și a lecturii. Pentru a afla mai multe despre evenimentele organizate de UNESCO cu ocazia World Book and Copyright Day, vă invităm să accesați pagina de pe site-ul unesco: https://www.unesco.org/en/days/world-book-and-copyright.
📚 Totodată, în România și în Republica Moldova, astăzi sărbătorim 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐚𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢. Această zi oficială a fost stabilită în România prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, deși activități prin care se omagiază acești oameni ai cărții se desfășurau cu mult timp înainte.
🕵️ Nobila meserie a bibliotecarului poate fi urmărită încă de la apariția scrisului și a obiceiului de a consemna fapte și evenimente istorice:
📜 În Sumer, Imperiul Asirian și Babilonian erau consemnați „păstrătorii tabletelor”, funcționari ai statului, scribi sau preoți, care aranjau aceste cărți într-o ordine logică, în funcție de subiectul sau tipul documentului.
📜 În 323 a. Chr. diadohul Ptolemeu I fonda Biblioteca din Alexandria, Egipt unde voia să adune toată cunoașterea din acea perioadă. Aici au activat celebri bibliotecari ai antichității precum Zenodotus, Eratosthene din Cyrene, Apollonius din Rhodos, Aristarhos din Samotrace sau Callimachus din Cyrene. Callimachus a realizat primul catalog bibliografic numit „Pinakes” în prima jumătate a secolului al III-lea a. Chr.
📜 În Roma antică existau atât biblioteci private deținute de patricieni sau intelectuali precum Cicero, dar și biblioteci publice fondate de împărați, precum cele două biblioteci fondate de împăratul Traian în Forum Traiani.
📜 În Evul Mediu timpuriu bibliotecile se găseau în mănăstiri, unde călugării copiau textele antice. Existau însă și biblioteci care se ocupau de catalogarea, inventarierea și clasificarea cărților și manuscriselor.
📜 În timpul Renașterii apar și primele biblioteci publice laice, iar începând cu secolul al XVII-lea apar și primii teoreticieni care stabilesc atribuțiile și pregătirea unui bibliotecar.
📜 În secolul al XIX-lea meseria de bibliotecar devine o profesie, acesta specializându-se în școlile și universitățile din Occidentul european.
📜 În spațiul românesc, cele mai vechi biblioteci datează din secolele XVI –XVII, fiind în special fonduri de carte adunate de mănăstiri dar și de curțile domnești. Mănăstirile sunt cele mai puternice centre de tipărire dar și care adună fonduri de carte, evident cărți religioase. La finalul acestei perioade se dezvoltă și bibliotecile care funcționau pe lângă Școala de la Trei Ierarhi din Iași , Școala Sfântul Sava din București sau, mai târziu, cea din cadrul Academiei Mihăilene din Iași (prima instituție de învățământ superioară din Moldova, datând din 1834). În secolul al XIX-lea apar bibliotecil așa cm le cunoaștem noi în prezent. Acestea se dezvoltă în jurul marilor centre universitare, dar și în cadrul școlilor sau în cadrul marilor orașe. Bibliologia se dezvoltă ca știință iar biblioteconomia (domeniul de studiu după care se formează, administrează și organizează o bibliotecă) se dezvoltă.
🔎 În Baza de date a bunurilor mobile clasate puteți găsi aproximativ 3393 de bunuri culturale mobile clasate în categoria Tezaur sau Fond, deținute biblioteci: https://clasate.cimec.ro/lista.asp?psearchtype=&psearch=biblioteca
🔎 Nu trebuie să uităm a menționa că până în acest moment în Baza Bunurilor Clasate se regăsesc cel puțin 5342 de volume de carte veche clasate în categoria Tezaur sau Fond: https://clasate.cimec.ro/lista.asp?start=5201&pageno=105&psearch=carte+veche&psearchtype=AND
🔎 În ProEuropeana - Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale puteți consulta 3712 publicații digitizate, dintre care 363 sunt periodice iar 3105 sunt volume de carte din domenii diverse. https://biblioteca-digitala.ro/?tip-publicatie=carte
🔎 Un instrument foarte util în regăsirea și documentarea cărților dintr-un fond de carte este catalogul cărților iar în Biblioteca Digitală puteți consulta astfel de publicații: https://biblioteca-digitala.ro/?descriptor=33180-catalog-de-carte-vech
🔎 O lucrare interesantă în ceea ce privește istoria biblioteconomiei în România este acest Manual al bibliotecarului comunal, din 1977, care avea ca scop instruirea bibliotecarilor și organizarea bibliotecilor rurale din Republica Socialistă România: https://bit.ly/2VURbKM
🔎 O altă publicație pe care o puteți consulta în format digital în Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale este Biblioteca Bucureștilor, editată de Asociația Bibliotecarilor din România: https://biblioteca-digitala.ro/?pub=5982-biblioteca-bucurestilor-asociatia-bibliotecarilor-si-documentaristilor-din-bucuresti
🔎 De asemenea, pe pagina noastră sunt disponibile cataloage de carte veche românească (secolele XIV-XVI) precum și cataloage de carte veche românească din colecții străine: https://old.cimec.ro/Carte/cartev/default.htm
