14/09/2026
FEMEI CARE ÎȘI CÂȘTIGĂ LOCUL PRIN MUNCĂ ȘI ASUMARE
Despre carieră, curaj, prejudecăți și responsabilitatea de a reprezenta o instituție
Stan Community TV și-a propus să realizeze o serie de articole prin care să aducă în atenție femeile cu impact din comunitatea noastră, femei care au profesii importante, ocupă funcții de responsabilitate și care, prin munca lor, contribuie la ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
Ne dorim să descoperim nu doar funcția, uniforma sau titulatura, ci și omul din spatele profesiei: parcursul, provocările, valorile, alegerile și motivația care le-au adus acolo unde sunt astăzi.
Continuăm seria cu Sergent major Toma Delia-Mihaela, purtător de cuvânt al Grupării de Jandarmi Mobile „Alexandru cel Bun” Bacău, o tânără de 23 de ani, studentă la Facultatea de Drept și absolventă a Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi, promoția noiembrie 2023.
Un dialog despre profesie, responsabilitate, comunicare, femeia din spatele uniformei și curajul de a-ți construi propriul drum.
𝑽𝑺: 𝑪𝒊𝒏𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊𝒂 𝒅𝒊𝒏 𝒔𝒑𝒂𝒕𝒆𝒍𝒆 𝒖𝒏𝒊𝒇𝒐𝒓𝒎𝒆𝒊? 𝑪𝒖𝒎 𝒂𝒊 𝒂𝒋𝒖𝒏𝒔 𝒊̂𝒏 𝑱𝒂𝒏𝒅𝒂𝒓𝒎𝒆𝒓𝒊𝒆 𝒔̦𝒊 𝒄𝒆 𝒕𝒆-𝒂 𝒅𝒆𝒕𝒆𝒓𝒎𝒊𝒏𝒂𝒕 𝒔𝒂̆ 𝒂𝒍𝒆𝒈𝒊 𝒂𝒄𝒆𝒔𝒕 𝒅𝒓𝒖𝒎 𝒑𝒓𝒐𝒇𝒆𝒔𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍?
DT: În spatele uniformei se află o tânără de 23 de ani, studentă la Facultatea de Drept, care poartă gradul militar de sergent major și își desfășoară activitatea în cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Alexandru cel Bun” Bacău, în calitate de purtător de cuvânt.
Sunt absolventă a Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi, promoția noiembrie 2023, și am aproape trei ani de experiență în Jandarmerie.
Alegerea acestui drum profesional a pornit dintr-un vis pe care l-am avut încă din copilărie: acela de a purta uniforma militară. Am crescut într-un mediu în care disciplina, respectul și responsabilitatea au fost valori importante și, poate tocmai de aceea, acest domeniu mi-a fost mereu apropiat.
Pentru mine, Jandarmeria nu a fost doar alegerea unei profesii. A fost transformarea unui vis în realitate și asumarea unei responsabilități față de oameni și față de instituția pe care o reprezint.
𝑽𝑺: 𝑪𝒆 𝒊̂𝒏𝒔𝒆𝒂𝒎𝒏𝒂̆ 𝒄𝒐𝒏𝒄𝒓𝒆𝒕 𝒔𝒂̆ 𝒇𝒊𝒊 𝒑𝒖𝒓𝒕𝒂̆𝒕𝒐𝒓 𝒅𝒆 𝒄𝒖𝒗𝒂̂𝒏𝒕 𝒂𝒍 𝑮𝒓𝒖𝒑𝒂̆𝒓𝒊𝒊 𝒅𝒆 𝑱𝒂𝒏𝒅𝒂𝒓𝒎𝒊 𝑴𝒐𝒃𝒊𝒍𝒆 𝑩𝒂̆𝒄𝒂̆𝒖? 𝑪𝒂̂𝒕 𝒅𝒆 𝒎𝒂𝒓𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒓𝒆𝒔𝒑𝒐𝒏𝒔𝒂𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒂 𝒇𝒊 𝒗𝒐𝒄𝒆𝒂 𝒊𝒏𝒔𝒕𝒊𝒕𝒖𝒕̦𝒊𝒆𝒊?
DT: A fi purtător de cuvânt înseamnă, în primul rând, să fii interfața dintre instituție, mass-media și cetățeni.
Rolul meu este să transmit informații clare, corecte și prompte despre misiunile și activitățile jandarmilor. În același timp, fiecare mesaj transmis public trebuie să fie fundamentat pe informații verificate și să reflecte cât mai fidel realitatea din teren.
Este o responsabilitate importantă, pentru că atunci când vorbești în numele unei instituții nu există loc pentru aproximări sau interpretări personale.
Mesajul trebuie să fie corect, echilibrat și adaptat contextului. De aceea, această funcție presupune profesionalism, capacitate de reacție, atenție la detalii și responsabilitatea de a înțelege impactul fiecărei informații transmise.
𝑽𝑺: 𝑬𝒔̦𝒕𝒊 𝒐 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊𝒆 𝒕𝒂̂𝒏𝒂̆𝒓𝒂̆ 𝒊̂𝒏𝒕𝒓-𝒐 𝒔𝒕𝒓𝒖𝒄𝒕𝒖𝒓𝒂̆ 𝒎𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒓𝒂̆. 𝑨𝒊 𝒔𝒊𝒎𝒕̦𝒊𝒕 𝒗𝒓𝒆𝒐𝒅𝒂𝒕𝒂̆ 𝒄𝒂̆ 𝒕𝒓𝒆𝒃𝒖𝒊𝒆 𝒔𝒂̆ 𝒅𝒆𝒎𝒐𝒏𝒔𝒕𝒓𝒆𝒛𝒊 𝒎𝒂𝒊 𝒎𝒖𝒍𝒕 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒂 𝒄𝒂̂𝒔̦𝒕𝒊𝒈𝒂 𝒄𝒓𝒆𝒅𝒊𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒔̦𝒊 𝒓𝒆𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕?
DT: Nu am privit niciodată lucrurile în această manieră. Cred că într-o structură militară, indiferent dacă ești femeie sau bărbat și indiferent de vârstă, credibilitatea se construiește prin ceea ce faci zi de zi.
Au existat, desigur, provocări și momente în care a trebuit să mă adaptez, să învăț și să ies din zona de confort. Dar fiecare experiență m-a ajutat să mă dezvolt.
Pentru mine, seriozitatea, disciplina, profesionalismul și modul în care îți îndeplinești responsabilitățile sunt cele care câștigă respectul oamenilor.
Nu cred că trebuie să demonstrezi prin vorbe. Trebuie să demonstrezi prin fapte, prin consecvență și prin felul în care răspunzi responsabilităților care îți sunt încredințate.
𝑽𝑺: 𝑪𝒂𝒓𝒆 𝒔𝒖𝒏𝒕, 𝒅𝒊𝒏 𝒑𝒆𝒓𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒊𝒗𝒂 𝒕𝒂, 𝒄𝒆𝒍𝒆 𝒎𝒂𝒊 𝒇𝒓𝒆𝒄𝒗𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒑𝒓𝒆𝒋𝒖𝒅𝒆𝒄𝒂̆𝒕̦𝒊 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊𝒍𝒆 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒍𝒖𝒄𝒓𝒆𝒂𝒛𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝒔𝒕𝒓𝒖𝒄𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒎𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒓𝒊𝒛𝒂𝒕𝒆?
DT: Una dintre prejudecățile întâlnite este aceea că femeile ar avea dificultăți în a se impune într-un mediu militar sau în a gestiona situații care presupun fermitate, autocontrol și capacitate de decizie.
Realitatea este că performanța nu este determinată de gen, ci de pregătire, disciplină, responsabilitate și capacitatea de a-ți îndeplini corect atribuțiile.
Într-o instituție precum Jandarmeria, fiecare om trebuie să își demonstreze profesionalismul prin ceea ce face. În cazul unui purtător de cuvânt, credibilitatea se construiește în fiecare zi, prin informații corecte, echilibru și modul în care reprezinți instituția în fața comunității.
𝑽𝑺: 𝑪𝒂̂𝒕 𝒅𝒆 𝒊𝒎𝒑𝒐𝒓𝒕𝒂𝒏𝒕 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒆𝒄𝒉𝒊𝒍𝒊𝒃𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒇𝒆𝒓𝒎𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒔̦𝒊 𝒆𝒎𝒑𝒂𝒕𝒊𝒆 𝒂𝒕𝒖𝒏𝒄𝒊 𝒄𝒂̂𝒏𝒅 𝒓𝒆𝒑𝒓𝒆𝒛𝒊𝒏𝒕̦𝒊 𝒐 𝒊𝒏𝒔𝒕𝒊𝒕𝒖𝒕̦𝒊𝒆 𝒑𝒓𝒆𝒄𝒖𝒎 𝑱𝒂𝒏𝒅𝒂𝒓𝒎𝒆𝒓𝒊𝒂?
DT: Consider că acest echilibru este esențial.
Fermitatea este necesară atunci când trebuie transmisă clar poziția instituției, când trebuie explicat cadrul legal sau când o situație impune autoritate și capacitate de decizie.
Dar fermitatea nu exclude empatia.
Empatia înseamnă să înțelegi contextul, să asculți și să privești o situație și din perspectiva celui din fața ta. În comunicarea publică, cred că este important să poți transmite un mesaj ferm fără ca acesta să devină rigid sau lipsit de sensibilitate.
În calitate de purtător de cuvânt, încerc să păstrez acest echilibru: să reprezint instituția cu profesionalism și fermitate, dar să comunic într-un mod obiectiv, respectuos și apropiat de oameni.
Cred că autoritatea unei instituții este cu atât mai puternică atunci când este însoțită de corectitudine, echilibru și responsabilitate.
𝑽𝑺: 𝑰̂𝒏𝒕𝒓-𝒐 𝒔𝒊𝒕𝒖𝒂𝒕̦𝒊𝒆 𝒕𝒆𝒏𝒔𝒊𝒐𝒏𝒂𝒕𝒂̆, 𝒊̂𝒏 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒐𝒂𝒎𝒆𝒏𝒊𝒊 𝒔̦𝒊 𝒑𝒓𝒆𝒔𝒂 𝒂𝒔̦𝒕𝒆𝒂𝒑𝒕𝒂̆ 𝒓𝒂̆𝒔𝒑𝒖𝒏𝒔𝒖𝒓𝒊 𝒓𝒂𝒑𝒊𝒅𝒆, 𝒄𝒖𝒎 𝒓𝒆𝒖𝒔̦𝒆𝒔̦𝒕𝒊 𝒔𝒂̆ 𝒕𝒓𝒂𝒏𝒔𝒎𝒊𝒕̦𝒊 𝒊𝒏𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂𝒕̦𝒊𝒂 𝒄𝒍𝒂𝒓, 𝒄𝒐𝒓𝒆𝒄𝒕 𝒔̦𝒊 𝒇𝒂̆𝒓𝒂̆ 𝒔𝒂̆ 𝒂𝒎𝒑𝒍𝒊𝒇𝒊𝒄𝒊 𝒕𝒆𝒏𝒔𝒊𝒖𝒏𝒆𝒂?
DT: În astfel de situații, primul lucru important este să nu confunzi rapiditatea cu graba.
Este necesar să reacționezi prompt, dar informația transmisă trebuie să fie verificată. În calitate de purtător de cuvânt, urmăresc să ofer într-un timp cât mai scurt un punct de vedere oficial, astfel încât oamenii și reprezentanții mass-media să aibă acces la informații corecte și să nu lase loc speculațiilor.
Pe măsură ce datele sunt verificate și apar informații noi, acestea pot fi completate și actualizate.
Cred că, într-o situație tensionată, comunicarea trebuie să contribuie la calmarea situației, nu la amplificarea ei. De aceea, acuratețea și responsabilitatea mesajului instituțional rămân prioritare, chiar și atunci când presiunea timpului este foarte mare.
𝑽𝑺: 𝑪𝒓𝒆𝒛𝒊 𝒄𝒂̆ 𝒇𝒂𝒑𝒕𝒖𝒍 𝒄𝒂̆ 𝒆𝒔̦𝒕𝒊 𝒕𝒂̂𝒏𝒂̆𝒓𝒂̆ 𝒑𝒐𝒂𝒕𝒆 𝒇𝒊 𝒖𝒏 𝒂𝒗𝒂𝒏𝒕𝒂𝒋 𝒊̂𝒏 𝒄𝒐𝒎𝒖𝒏𝒊𝒄𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒄𝒖 𝒈𝒆𝒏𝒆𝒓𝒂𝒕̦𝒊𝒂 𝒕𝒊̂𝒏𝒂̆𝒓𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒊̂𝒏 𝒎𝒆𝒅𝒊𝒖𝒍 𝒐𝒏𝒍𝒊𝒏𝒆?
DT: Da, cu siguranță. Faptul că sunt tânără mă ajută să înțeleg mai bine modul în care comunică generația actuală și felul în care aceasta consumă informația, în special în mediul online.
Astăzi, oamenii nu mai caută doar informație, ci și accesibilitate, rapiditate și autenticitate. De aceea, cred că mesajele instituționale trebuie să fie adaptate prezentului, fără să pierdem însă rigoarea și valorile instituției.
Îmi doresc ca, prin ceea ce comunic, să arăt și o altă perspectivă asupra Jandarmeriei: aceea a unei instituții în care, dincolo de uniformă, există oameni, principii, pregătire și oportunități reale de dezvoltare.
Cred că avem nevoie de mijloace moderne de comunicare și de idei noi pentru a ajunge mai ușor la tineri.
Un obiectiv personal este să îi încurajez pe cei care se gândesc la o carieră militară să privească această profesie cu seriozitate și deschidere. Uniforma poate atrage atenția, dar ceea ce contează cu adevărat este ceea ce alegi să construiești în spatele ei.
𝑽𝑺: 𝑪𝒆 𝒐𝒑𝒐𝒓𝒕𝒖𝒏𝒊𝒕𝒂̆𝒕̦𝒊 𝒐𝒇𝒆𝒓𝒂̆ 𝒂𝒔𝒕𝒂̆𝒛𝒊 𝑱𝒂𝒏𝒅𝒂𝒓𝒎𝒆𝒓𝒊𝒂 𝒖𝒏𝒆𝒊 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊 𝒕𝒊𝒏𝒆𝒓𝒆 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒊̂𝒔̦𝒊 𝒅𝒐𝒓𝒆𝒔̦𝒕𝒆 𝒔𝒂̆ 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒕𝒓𝒖𝒊𝒂𝒔𝒄𝒂̆ 𝒐 𝒄𝒂𝒓𝒊𝒆𝒓𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒔𝒂̆ 𝒂𝒋𝒖𝒏𝒈𝒂̆ 𝒊̂𝒏𝒕𝒓-𝒐 𝒑𝒐𝒛𝒊𝒕̦𝒊𝒆 𝒅𝒆 𝒓𝒆𝒔𝒑𝒐𝒏𝒔𝒂𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆?
DT: Jandarmeria oferă mai multe direcții de dezvoltare profesională, iar pentru o femeie tânără există posibilitatea de a-și construi un parcurs pe termen lung, prin pregătire și implicare.
Consider că un parcurs profesional solid nu se construiește peste noapte. Este nevoie de muncă, perseverență, disciplină și disponibilitatea de a învăța permanent.
Faptul că ești la început de drum nu trebuie privit ca un dezavantaj. Din contră, este perioada în care ai ocazia să acumulezi experiență, să înveți de la cei din jur și să îți descoperi propriile direcții de dezvoltare.
În ceea ce mă privește, îmi doresc să valorific fiecare etapă profesională, să continui să mă dezvolt și să contribui prin activitatea mea la o imagine cât mai apropiată de realitatea acestei profesii.
Cred că fiecare generație trebuie să aducă ceva nou, fără să piardă din vedere valorile fundamentale ale instituției. Pentru mine, asta înseamnă să păstrez disciplina și rigoarea specifice Jandarmeriei, dar să aduc, acolo unde este posibil, o perspectivă actuală și o comunicare adaptată societății de astăzi.
𝑽𝑺: 𝑶𝒅𝒂𝒕𝒂̆ 𝒄𝒖 𝒂𝒄𝒆𝒂𝒔𝒕𝒂̆ 𝒓𝒆𝒔𝒑𝒐𝒏𝒔𝒂𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆, 𝒔𝒊𝒎𝒕̦𝒊 𝒄𝒂̆ 𝒕̦𝒊-𝒂𝒊 𝒄𝒂̂𝒔̦𝒕𝒊𝒈𝒂𝒕 𝒍𝒐𝒄𝒖𝒍 𝒊̂𝒏 𝒊𝒏𝒔𝒕𝒊𝒕𝒖𝒕̦𝒊𝒆 𝒔̦𝒊 𝒓𝒆𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒖𝒍 𝒄𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒄𝒖 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒍𝒖𝒄𝒓𝒆𝒛𝒊? 𝑪𝒆 𝒂 𝒊̂𝒏𝒔𝒆𝒎𝒏𝒂𝒕 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒕𝒊𝒏𝒆 𝒂𝒄𝒆𝒔𝒕 𝒍𝒖𝒄𝒓𝒖?
DT: Da. Cred că locul pe care îl ocupi într-o instituție nu este definit doar de funcție sau de grad, ci mai ales de modul în care îți îndeplinești responsabilitățile și de încrederea pe care reușești să o construiești în timp.
Pentru mine, faptul că am ajuns să reprezint Gruparea de Jandarmi Mobile „Alexandru cel Bun” Bacău în calitate de purtător de cuvânt este o responsabilitate pe care o tratez cu foarte multă seriozitate.
Respectul colegilor și încrederea pe care ți-o acordă oamenii nu sunt lucruri care vin automat odată cu o funcție. Se câștigă prin consecvență, implicare, seriozitate și rezultate.
Personal, faptul că am ajuns în acest punct reprezintă o confirmare a muncii depuse până acum, dar și o motivație suplimentară pentru a continua să învăț și să mă dezvolt.
Cred că atunci când primești încredere, ai și obligația de a o onora.
𝑽𝑺: 𝑷𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒄𝒆𝒊 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒊̂𝒔̦𝒊 𝒅𝒐𝒓𝒆𝒔𝒄 𝒐 𝒄𝒂𝒓𝒊𝒆𝒓𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝑱𝒂𝒏𝒅𝒂𝒓𝒎𝒆𝒓𝒊𝒆, 𝒅𝒊𝒏𝒄𝒐𝒍𝒐 𝒅𝒆 𝒖𝒏𝒊𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒊𝒎𝒂𝒈𝒊𝒏𝒆, 𝒄𝒆 𝒕𝒓𝒆𝒃𝒖𝒊𝒆 𝒔𝒂̆ 𝒂𝒊𝒃𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝒆𝒊 𝒖𝒏 𝒐𝒎 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒂 𝒓𝒆𝒛𝒊𝒔𝒕𝒂, 𝒂 𝒆𝒗𝒐𝒍𝒖𝒂 𝒔̦𝒊 𝒂-𝒔̦𝒊 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒕𝒓𝒖𝒊 𝒖𝒏 𝒅𝒓𝒖𝒎 𝒊̂𝒏 𝒂𝒄𝒆𝒂𝒔𝒕𝒂̆ 𝒊𝒏𝒔𝒕𝒊𝒕𝒖𝒕̦𝒊𝒆?
DT: Dincolo de uniformă, o carieră în Jandarmerie presupune, înainte de toate, caracter, disciplină, responsabilitate și dorința de a învăța permanent.
Este un domeniu care îți cere seriozitate, autocontrol, capacitate de adaptare și puterea de a rămâne consecvent chiar și atunci când apar situații dificile.
Cred că trebuie să existe o motivație reală, nu doar dorința de a purta uniforma. Trebuie să înțelegi responsabilitatea față de instituție, față de colegi și, mai ales, față de cetățeni.
Pentru a evolua ai nevoie de ambiție, perseverență și dorința de a deveni mai bun decât ai fost ieri.
Uniforma poate fi începutul unui drum, dar nu ea îți definește cariera. O definesc caracterul, munca, modul în care îți îndeplinești misiunile și felul în care alegi să fii, zi de zi, în această profesie.
Dacă ar fi să le transmit ceva celor care se gândesc să aleagă acest drum, le-aș spune să nu aleagă Jandarmeria doar pentru ceea ce se vede din exterior. Să aleagă această profesie dacă sunt pregătiți să își asume responsabilitatea care vine odată cu uniforma.
Pentru că uniforma nu este doar un simbol. Este o responsabilitate.
DINCOLO DE FUNCȚIE, RĂMÂNE OMUL
Povestea Deliei este despre o generație de femei care nu așteaptă să li se ofere un loc, ci și-l construiește prin muncă, pregătire, perseverență și asumare.
Într-un domeniu în care uniforma poate impune respect, adevărata credibilitate se câștigă însă zi de zi, prin fapte.
Iar dincolo de grad, funcție și responsabilitatea de a reprezenta o instituție, rămâne un om cu un vis, cu emoții, cu provocări și cu dorința de a deveni mai bun.
