22/04/2025
Locuim pe a treia planetă de la Soare, singura care găzduiește viața așa cm o știm, cu aer respirabil, ape curgătoare, nori care aduc ploaia, păduri care ne asigură oxigen, dar și soluri, mări și oceane care ne hrănesc.
Astăzi, de Ziua Pământului, să nu pierdem din vedere lucrul care e cu adevărat cel mai important: ce facem noi, cei care primim atâtea, pentru ca planeta noastră să rămână albastră, frumoasă și vie?
Echilibrul fragil al vieții pe Pământ depinde de alegerile pe care le facem în fiecare zi, de modul în care înțelegem că nu trebuie să risipim resursele valoroase, ci să le păstrăm cel puțin așa cm le-am găsit. Asta înseamnă să fim sinceri și consecvenți în a proteja mediul, să nu rămânem indiferenți, să nu mai dăm vina unii pe alții și să nu așteptăm soluții magice.
Pe cât de norocoși suntem că trăim pe această planetă generoasă, pe atât de responsabili suntem pentru ceea ce lăsăm în urmă, iar tema din acest an vine să ne reamintească tuturor că Pământul nu e doar casa noastră, ci și puterea noastră.
De aceea, investițiile în mediu nu sunt cheltuieli. Sunt investiții în viață.
Am făcut din APĂ o prioritate a mandatului meu și, la Ministerul Mediului, focusul rămâne pe soluțiile care asigură tuturor românilor, fără excepție, apă curată și sigură, fie că vorbim despre cei care locuiesc la Polul Secetei (județul Botoșani), fie despre cei din Sahara Olteniei (județul Dolj). Ne concentrăm și pe investițiile în extinderea rețelelor de apă – canal, cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru că un astfel de sistem înseamnă mai mult decât țevi și robinete. Înseamnă igienă, sănătate, demnitate. Și grijă față de mediu. Toate aceste investiții vor continua, iar eu sper ca efortul de la nivel central să fie preluat și la nivel local, pentru ca problemele cu infrastructura veche să fie remediate și situația de acum, când pierdem aproape jumătate din apa tratată înainte să ajungă la robinet, să nu se repete.
Nu avem o altă planetă de rezervă, deși – de prea multe ori – ne comportăm ca și când am avea. După deșertificare, plasticul e cel mai mare dușman al solurilor. Se descompune în sute de ani, adică tot ce este aruncat la întâmplare pe câmpuri, în păduri, la marginea satelor și orașelor, rămâne acolo patru, cinci vieți de om. Solul sufocat de plastic devine tot mai sărac, e o poluare tăcută, dar cu efecte devastatoare pe termen lung. Reciclarea plasticului nu e un moft, ci un gest de grijă pentru pământul care ne ține în viață. Și de aceea, am o mare mulțumire că milioane de români au înțeles că Sistemul Garanție-Returnare (SGR) nu este doar despre a colecta sticle și a primi bani înapoi. E despre respect. Despre responsabilitate față de viitor.
Mă bucur că SGR ne-a făcut să nu mai fim acele generații care se prefac că nu văd, ci acele generații care aleg să acționeze! O demonstrează cele peste 3,6 miliarde ambalaje colectate în primul an de la lansarea în România a Sistemului Garanție-Returnare.
Dar munca noastră nu se oprește aici! 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, semnalul cel mai clar că schimbările de climă nu mai sunt doar grafice și rapoarte. Sunt realitatea prezentului: mugurii înghețați pe ramuri, recoltele pierdute, pământul crăpat sub picioare, fântânile secate, grija tot mai mare a oamenilor care simt că anotimpurile nu mai sunt ce-au fost.
Să ne adaptăm înseamnă să fim mai hotărâți și mai curajoși. Pentru că soluții există. Tehnologii există. Fonduri există. Alternativele le cunoașteți: investiții în energie verde, în mobilitate durabilă, în păduri care să respire, în sisteme de irigații inteligente, pentru ca solurile să rodească din nou.
Peste toate, educația pentru viață, ca să nu ajungem să avem mai mult plastic decât pește în Marea Neagră sau decât nutrienți în solurile din Bărăgan.
Copiii noștri, nepoții și strănepoții vor trăi cu alegerile noastre bune.
