Rezervaţia Biosferei Prutul de Jos

Rezervaţia Biosferei Prutul de Jos În cursul inferior al râului Prut este amplasata Rezervatia naturală ’’ Prutul de Jos’’

12/03/2026

Cum se vede lacul Beleu din România 🇷🇴 🥰 com. Tulucești, mulțumim Sandu Horoiu de filmuleț și dragostea față de natură și lacul Beleu din Slobozia Mare, Republica Moldova 🇲🇩

ȘTIINȚA ÎN SLUJBA NATURII: COLABORARE INTERNAȚIONALĂ PENTRU PROTEJAREA BIODIVERSITĂȚII DIN LUNCA PRUTULUIÎn cadrul monit...
21/01/2026

ȘTIINȚA ÎN SLUJBA NATURII: COLABORARE INTERNAȚIONALĂ
PENTRU PROTEJAREA BIODIVERSITĂȚII DIN LUNCA PRUTULUI
În cadrul monitorizării de iarnă a speciilor care trăiesc în ecosistemele valoroase din lunca râului Prut, reprezentanții Rezervației Naturale „Prutul de Jos”, cercetătorii Institutului de Ecologie și Geografie al Universității de Stat din Moldova și ai Stațiunii Biologice Marine „Prof. Dr. Ioan Borcea” – Agigea (România) s-au întâlnit pentru a consolida colaborarea științifică și a armoniza metodele de cercetare.
Discuțiile au vizat modul în care schimbările climatice, factorii biologici și activitățile umane influențează populațiile de păsări și habitatele naturale din situri protejate, aparținând Rețelei Emerald și Rețelei Natura 2000. Au fost analizate date istorice, au fost stabilite protocoale comune de monitorizare și au fost identificate principalele presiuni asupra ecosistemelor, subliniindu-se importanța cooperării între instituții pentru prevenirea degradării habitatelor și protejarea speciilor rare.
Un punct central al întâlnirii l-a constituit prezentarea proiectului 25.80013.5107.21ROMD „Evaluarea transfrontalieră a tendințelor populaționale pentru speciile de păsări ca bioindicatori în raport cu schimbările climatice și utilizarea terenurilor” (CROSSBIRD; 2025–2027), realizat în parteneriat dintre Stațiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” – Agigea, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Institutul de Ecologie și Geografie al USM. Proiectul își propune să ofere o imagine clară asupra modului în care mediul se schimbă și asupra efectelor acestor transformări asupra biodiversității.
În Republica Moldova, cercetările se desfășoară, printre altele, și în siturile Emerald „Lacurile Prutului de Jos” și „Prutul de Jos”, unde sunt aplicate metode moderne de monitorizare și modelare spațială pentru evaluarea stării ecosistemelor și fundamentarea unor măsuri eficiente de conservare.
Această inițiativă demonstrează rolul esențial al științei în protejarea naturii și reprezintă un pas important spre armonizarea eforturilor de conservare la nivel regional, contribuind la atingerea obiectivelor Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030 și ale Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming–Montreal.

20/01/2026
Iarna, peisajul devine tăcut și aspru. Gheața cuprinde luciul apelor, iar zilele posomorâte, cu ger și vânt tăios, pun l...
20/01/2026

Iarna, peisajul devine tăcut și aspru. Gheața cuprinde luciul apelor, iar zilele posomorâte, cu ger și vânt tăios, pun la încercare păsările. Hrana este puțină, adăposturile dispar, iar fiecare mișcare înseamnă un efort în plus pentru supraviețuire. Totuși, există și zile senine, când soarele slab topește marginile gheții și aduce un scurt răgaz. În aceste momente, păsările se adună în zonele libere de gheață, animând peisajul de iarnă cu prezența lor discretă, dar plină de viață.

❄️ Iarna pune la încercare păsările acvatice din Rezervația „Prutul de Jos” 🦆Scăderea considerabilă a temperaturilor aer...
19/01/2026

❄️ Iarna pune la încercare păsările acvatice din Rezervația „Prutul de Jos” 🦆

Scăderea considerabilă a temperaturilor aerului din ultimele zile a favorizat înghețarea bazinelor acvatice la suprafață, reducând semnificativ zonele de refugiu și de hrănire pentru păsările acvatice. În astfel de condiții, acestea devin mult mai vulnerabile: pot suferi de hipotermie, se pot îmbolnăvi sau pot deveni pradă ușoară pentru răpitori.

Pentru a evalua starea păsărilor și a preveni eventuale riscuri, la data de 19.01.2026, colaboratorii Rezervației „Prutul de Jos”, în colaborare cu reprezentanții teritoriali ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență – Cahul și ai Poliției de Frontieră (sector Brînza), au efectuat un control în teren, inspectând suprafețele acvatice din teritoriu.

👉 La momentul verificărilor nu au fost depistate cadavre de păsări.

Pentru a preîntâmpina apariția cazurilor de gripă aviară și a mortalității în rândul păsărilor sălbatice, monitorizarea acestora va continua periodic pe întreaga durată a sezonului rece.

🌿 Protejarea faunei sălbatice rămâne o prioritate, iar supravegherea constantă este esențială în aceste perioade critice.

15/01/2026
14/01/2026
Lacul Beleu este unul dintre cele mai importante lacuri naturale din Republica Moldova, având o valoare deosebită din pu...
14/01/2026

Lacul Beleu este unul dintre cele mai importante lacuri naturale din Republica Moldova, având o valoare deosebită din punct de vedere geografic, hidrologic și ecologic. Situat pe cursul inferior al râului Prut, în localitatea Slobozia Mare, raionul Cahul, lacul face parte integrantă din Rezervația Naturală „Prutul de Jos”, ocupând aproximativ două treimi din suprafața acesteia.

Din punct de vedere al originii, Lacul Beleu este un lac relict, format acum 5–6 mii de ani, ca urmare a evoluției vechilor limane dunărene, ulterior colmatate de aluviunile Prutului. Suprafața medie a oglinzii de apă este de circa 9,5 km², cu un volum de aproximativ 8,39 milioane m³. Lacul are o lungime de aproximativ 5 km, o lățime de până la 2 km, o adâncime medie cuprinsă între 0,5 și 1,5 m, iar adâncimea maximă atinge 2,5 m. Regimul hidrologic al lacului este puternic influențat de nivelurile de apă ale râurilor Prut și Dunăre.

Lacul Beleu are un rol ecologic esențial, susținând o biodiversitate acvatică și palustră ridicată. În apele sale au fost identificate peste 20 de specii de pești, printre care plătica-de-Dunăre (Abramis brama), crapul (Cyprinus carpio), șalăul (Sander lucioperca), bibanul (Perca fluviatilis) și alte specii caracteristice zonelor umede din bazinul dunărean. Ecosistemele asociate lacului – pajiști inundabile, sălcișuri și zone mlăștinoase – contribuie la menținerea echilibrului ecologic regional, la filtrarea naturală a apei și la atenuarea efectelor inundațiilor.

Din perspectivă conservativă, Lacul Beleu se confruntă cu presiuni antropice semnificative. Analizele de mediu realizate în 2022 au evidențiat procese de degradare a ecosistemului, inclusiv colmatarea accentuată, influențată de gârla Manolescu, scurgerile de pantă și infrastructura de acces. Aceste procese subliniază necesitatea unor măsuri integrate de management și restaurare ecologică, fundamentate științific, pentru menținerea funcțiilor naturale ale lacului.
poze: Viorica Paladi

=======

Scientific and Ecological Importance of Lake Beleu

Lake Beleu is one of the most significant natural lakes in the Republic of Moldova, holding high geographical, hydrological, and ecological value. It is located on the lower course of the Prut River, near the village of Slobozia Mare (Cahul District), and represents a core component of the Lower Prut Scientific Reserve (“Prutul de Jos”), covering approximately two thirds of its total area.

From a geomorphological perspective, Lake Beleu is a relict lake formed around 5,000–6,000 years ago as a result of the evolution of former Danube limans, later filled by sediments transported by the Prut River. The average water surface area is about 9.5 km², with a total water volume of approximately 8.39 million m³. The lake is around 5 km long and up to 2 km wide, with an average depth ranging between 0.5 and 1.5 m and a maximum depth of 2.5 m. Its hydrological regime is strongly influenced by the water levels of both the Prut and the Danube rivers.

Lake Beleu plays a key ecological role by supporting high aquatic and wetland biodiversity. More than 20 fish species have been recorded, including common bream (Abramis brama), common carp (Cyprinus carpio), pike-perch (Sander lucioperca), and European perch (Perca fluviatilis), alongside other species typical of Danubian wetland ecosystems. The surrounding floodplain meadows, willow stands, and marshy habitats contribute to water purification processes, flood regulation, and the maintenance of regional ecological balance.

From a conservation standpoint, Lake Beleu is currently facing increasing environmental pressures. Environmental assessments conducted in 2022 revealed ongoing ecosystem degradation, particularly due to accelerated sedimentation processes linked to the Manolescu channel, surface runoff, and access infrastructure. These findings highlight the need for scientifically grounded management and ecological restoration measures to preserve the lake’s natural functions and long-term resilience.

14/01/2026

Address

Nuferilor 1
Slobozia Mare
5320

Opening Hours

Monday 08:00 - 17:00
Tuesday 08:00 - 17:00
Wednesday 08:00 - 17:00
Thursday 08:00 - 17:00
Friday 08:00 - 17:00

Telephone

+37362122295

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Rezervaţia Biosferei Prutul de Jos posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Rezervaţia Biosferei Prutul de Jos:

Share