31/05/2026
, Confereința zonală 2026, „Dezvoltarea colecțiilor ca bază pentru edificarea unei infrastructuri de partajare a cunoștințelor”
Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a municipiului Chișinău, coordonat și moderat de dr. Mariana Harjevschi, director general al „B.M. B.P. Biblioteca Municipala „B.P. Hasdeu”, instituția gazdă a acestui Forum. S-a desfășurat în contextul social politic al țării noastre, când urmează noi reforme în administrarea publică locală. Evident, acest factor nu poate trece fără schimbări importante pentru sistemul național de biblioteci. Conferințele zonale au existat pe parcursul a mai bine de treizeci de ani și în toate cazurile ele au fost platforma de participare pentru toți bibliotecarii, astfel identificând și noi oportunități de dezvoltare al domeniului pentru următorii ani.
Bibliotecile tot mai mult sunt chemate să răspundă la nevoile unei societăți aflate într-un context al reformelor și al schimbărilor - atât informațională cât și digitală, iar mai nou și al reformelor administrative. A fost o oportunitate de a ne aduna în împrejurările de schimbare a domeniului biblioteconomic, - partenerii strategici Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural și participanții din raioanele Moldovei, reprezentanți ai instituțiilor bibliotecare de toate tipurile. S-au întrunit pentru a discuta despre reformele, ce urmează a fi implementate și despre elaborarea unui Document ce are drept scop de a aprecia poziția sistemului național de biblioteci în aceste condiții. În centrul transformărilor sunt colecțiile de bibliotecă, transformări în componența colecțiilor, ca surse de cunoaștere, elemente de bază în activitatea noastră. Colecțiile rămân un fundament al serviciilor în bibliotecile contemporane - colecții specializate, colecții ale bibliotecilor publice, școlare, universitate, pentru copii.
Dezvoltarea colecțiilor nu înseamnă doar o achiziție de documente, înseamnă și viziune, dar și capacitatea de adaptare, diversitate culturală, care oferă acces echitabil și responsabilitate față de comunitățile noastre și față de generațiile care vin, transformări digitale, conectate la inteligența artificială, și încă multe alte necunoscute, care urmează să vină peste noi în continuare. Modul în care vin bibliotecile, este că pot construi infrastructură solidă, departajare a cunoștințelor prin colaborare, prin partajare și valorificarea resurselor naționale - toate acestea depinde de noi bibliotecarii. În acest proces au relevanță și reformele administrative teritoriale, aflate în perioada de implementare a reformelor din Republica Moldova. În acest context Consiliul Biblioteconomic Național și Asociatia Bibliotecarilor din Republica Moldova au elaborat și au propus un document concept (propunere) către Ministerul Culturii, Ministerul Educației, Asociația CALM (administrația publică locală) pentru a se apropia de biblioteci într-un nou format, creându-se posibilitatea ca ele să rămână în societate, că bibliotecile publice trebuie recunoscute drept o infrastructură comunitară strategică, fie rurală sau urbană, o infrastructură esențială pentru garantarea accesului la informație atât la colecții, cât și la resursele digitale, servicii digitale. Documentul abordează Domeniul biblioteconomic național din perspectiva problemelor, ce se referă nu numai la bibliotecile publice, dar și la întreg sistemul național de biblioteci. Indiferent de procesele administrative bibliotecile trebuie menținute, deoarece astăzi ele reprezintă, mai ales în localități rurale unele din puținele spații publice deschise tuturor cetățenilor.
Procesul de amalgamare presupune un model flexibil de coordonare și administrare. Nu se cunoaște în detalii cm se va administra această reformă, dar pentru început trebuie să fim conștienți de faptul cm se vor administra/organiza dezvoltarea colecțiilor, achizițiile de carte atât în bibliotecile publice cât și cele școlare în cadrul noilor comunități administrativ-teritoriale.
Documentul presupune și consolidarea rolului metodologic pe care îl au bibliotecile raionale, orășenești, municipale și rurale. Structura bibliotecară trebuie să funcționeze și în continuare ca un sistem, capabil să dezvolte servicii moderne, programe de analfabetizare și acces la carte pentru toate categoriile de utilizatori din comunitate. Prin asta, ne expunem poziția fermă, ca bibliotecile să nu fie privite doar ca depozite de păstrare a cărților, dar ca Centre Comunitare de acces la cunoaștere, să fie funcționale pentru populație. Documentul este solicitat de audiență din partea întregii comunității bibliotecare din țară.
Au urmat luări de cuvânt din partea partenerilor strategici, Dna Elena Pintelei, directoare a BNRM, din partea Bibliotecii Naționale pentru Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creanga”, șefi de bibliotecă și manageri superiori, bibliotecari de la bibliotecile minicipale din raioanele Moldovei - Anenii-Noi, Dubăsari, Căușeni, Strășeni, Nisporeni, Călărați, Ungheni, Cantemir, Hâncești ș.a. care au venit cu informații interesante despre colecțiile lor, parte a patrimoniului instituțiilor din care fac parte, colecții de manuale, autonomie în gestiune, achiziții în biblioteci, despre programe de lectură și concursuri la „Izvoarele înțelepciunii”, despre cartea pentru copii, liste de recomandare, servicii, expeiențe, expoziții.
Ca și participant la eveniment aș dori să-mi expun părerea față de prezentările parvenite din partea bibliotecilor rurale, care au făcut referire la importanța memoriei culturale a localității unde activează, despre spații participative dedicate cunoașterii istoriei locale și cultivării memoriei locale, biblioteca publică „Gura Bâcului” , raionul Anenii-Noi și biblioteca publică din Drujba, raionul Ungheni.
