Partidul Liberal Democrat din Moldova

20/08/2026

DECLARAȚIA PLDM
privind eșecul Guvernării de a-și respecta angajamentele față de profesori

Partidul Liberal Democrat din Moldova constată că decizia Guvernului de a amâna majorarea salariilor profesorilor, promisă pentru 1 septembrie, reprezintă o nouă lovitură aplicată educației și confirmă incapacitatea actualei guvernări de a-și respecta propriile angajamente.

După luni întregi în care profesorilor li s-a promis că noua politică de salarizare va produce majorări începând cu această toamnă, Guvernul recunoaște acum că nu dispune de resursele necesare și transferă aplicarea noii grile pentru 1 ianuarie 2027.

PLDM consideră imperativă demisia ministrului Educației, în urma dezaprobării publice exprimate de cadrele didactice în timpul protestului. Considerăm de neînțeles discursul ministrului, aflat într-o disonanță evidentă cu revendicările concrete ale profesorilor și cu realitatea resimțită de aceștia. În opinia PLDM, încercarea de a răspunde nemulțumirilor prin statistici, procente și enumerarea unor pretinse realizări confirmă tendința propagandistică a actualei guvernări de a substitui rezultatele concrete prin cifre și promisiuni.

Criticile adresate ministrului de către profesori reprezintă un semnal politic și social care nu poate fi ignorat: o parte tot mai vocală a societății nu mai acceptă discursuri triumfaliste în locul soluțiilor și cere rezultate palpabile, respectarea angajamentelor asumate și responsabilitate din partea celor care guvernează.

În opinia PLDM, această situație reprezintă una dintre cele mai clare dovezi ale eșecului economic al guvernării PAS. După ani în care a controlat Guvernul, Parlamentul, politica fiscală și prioritățile bugetare ale statului, actuala putere ajunge în situația de a spune societății că nu are bani pentru angajamentele pe care tot ea și le-a asumat.

PLDM cere guvernării PAS să înceteze să prezinte această situație drept o simplă întârziere tehnică și să recunoască adevărul: actualul model economic nu mai produce suficiente resurse pentru finanțarea statului. Situația este cu atât mai greu de justificat cu cât comportamentul bugetar al Guvernului se schimbă vizibil de la un an la altul.

În anul 2025, an în care au avut loc alegeri parlamentare, Guvernul a identificat 300 de milioane de lei pentru acordarea unui ajutor unic de câte 1.000 de lei pentru aproximativ 300.000 de elevi din clasele I–IX, pentru pregătirea noului an școlar. Atunci, Guvernul vorbea despre sprijinirea familiilor, despre reducerea poverii financiare și despre responsabilitatea statului față de copii.

În 2026, într-un an fără alegeri parlamentare, același program universal nu a mai fost anunțat, iar profesorilor li se spune că statul nu dispune de resurse pentru majorările salariale promise. Cu atât mai mult cu cât lipsa resurselor invocată de Guvern nu împiedică statul să finanțeze în 2026 manifestări festive, ceremonii oficiale și o paradă militară.

PLDM consideră că această diferență ridică o întrebare politică legitimă: de ce Guvernul poate găsi sute de milioane în ani electorali, iar după alegeri nu mai găsește resurse suficiente pentru educație și pentru respectarea promisiunilor făcute profesorilor? Această întrebare trebuie să primească un răspuns.

PLDM consideră că problema a depășit deja cadrul strict al salarizării cadrelor didactice.

Noua politică fiscală care urmărește suplinirea bugetului pe baza creșterii accizelor și TVA din contul suprataxării consumului, demonstrează o problemă de funcționare a economiei. Guvernarea trebuie să recunoască colapsul economic în care a adus Republica Moldova, iar unica soluție corectă ar fi alegerile anticipate, astfel încât cetățenii să decide prin vot dacă actuala guvernare mai beneficiază de mandatul necesar pentru a continua administrarea țării.

19/08/2026

17/08/2026

DECLARAȚIA PLDM
privind reluarea ajutorului pentru școlarizarea copiilor

Partidul Liberal Democrat din Moldova solicită Guvernului să reia, pentru anul școlar 2026–2027, programul de sprijin financiar acordat familiilor pentru pregătirea copiilor de școală și să asigure cel puțin același ajutor de 1.000 de lei pentru fiecare elev din clasele I–IX, aplicat în anul precedent.

Necesitatea acestei măsuri este astăzi chiar mai mare decât în 2025. Costurile suportate de familii au crescut, pregătirea unui copil pentru începutul anului școlar este mai scumpă, iar perspectiva aplicării noii politici fiscale anunță o presiune suplimentară asupra bugetelor gospodăriilor. În aceste condiții, renunțarea la un sprijin pe care Guvernul însuși l-a considerat necesar cu numai un an în urmă este dificil de justificat prin argumente sociale sau economice.

În 2026 familiile intră în noul an școlar cu prețuri de 6,3 % mai mari decât anul trecut. Inflația acumulată se vede în fiecare pereche de încălțăminte, haine, transport și în serviciile pe care familia trebuie să le plătească. Dacă luăm drept exemplu un coș de pregătire școlară de 3.000 de lei în 2025, ajutorul de 1.000 de lei reducea efortul familiei la 2.000 de lei.

Ajustat cu creșterea generală a prețurilor de 6,3%, același coș ar costa astăzi aproximativ 3.189 de lei. În lipsa ajutorului, efortul suplimentar al familiei este astfel de aproape 1.200 de lei pentru fiecare copil, respectiv cu circa 60% mai mare decât suma suportată efectiv anul trecut. Aceste cheltuieli cresc în funcție de numărul copiilor de vârstă școlară.

Lipsa continuității acestei măsuri ridică o întrebare legitimă: de ce în 2025, într-un an electoral, au putut fi identificate aproape 300 de milioane de lei pentru sprijinirea familiilor cu copii, iar în 2026, când prețurile sunt mai mari și presiunea asupra veniturilor familiale este mai puternică, un ajutor similar nu a mai fost anunțat?

PLDM amintește că Guvernul a aprobat mecanismul alocațiilor pentru școlarizare, pentru circa 297.000 de elevi, în vara anului 2025, iar plata a început la 4 septembrie. Campania electorală pentru scrutinul din 28 septembrie începuse la 29 august. Într-un an fără miză electorală același mecanism nu mai apare. Mai grav este că această retragere a sprijinului are loc înainte de adoptarea noii politici fiscale, care va pune o presiune suplimentară asupra bugetelor familiilor.

Statul intenționează să obțină aproximativ 5,1 miliarde de lei venituri suplimentare. 4,3 miliarde din care urmează să provină din TVA și accize. Cu alte cuvinte din extragerea prin consum a banilor din bugetele familiilor.

PLDM atenționează că efortul financiar tot mai mare pe care familiile îl suportă pentru creșterea și școlarizarea copiilor nu se regăsește într-o consolidare corespunzătoare a capitalului uman de care Republica Moldova are nevoie. Datele admiterii universitare din acest an sunt rezultatul politicii dezastruoase în educație a Partidului Acțiune și Solidaritate. În domenii esențiale pentru dezvoltarea țării, mediile minime de admitere la locurile finanțate de stat au coborât în jurul notei 6, iar în anumite cazuri chiar sub acest nivel. Vorbim despre specialități legate de infrastructură, drumuri și poduri, tehnologii industriale, alimentări cu apă și canalizare, horticultură, viticultură, chimie, matematică și alte domenii fără de care nu poate exista o economie modernă.

Problema este că statul nu a reușit să transforme educația într-o prioritate absolută. Dacă profesia de inginer, specialist în infrastructură, chimist, agronom sau tehnolog nu îi oferă o perspectivă suficient de atractivă în Republica Moldova, copiiivor alege alt domeniu sau altă țară. Și atunci apare contradicția fundamentală dintre discursul Guvernului și realitate.

PAS pare preocupat într-o măsură tot mai mare de ceea ce poate fi măsurat imediat și valorificat politic. Sprijinul pentru școlarizare apare doar atunci când este convenabil politic și dispare atunci când calendarul electoral nu îl mai face la fel de util.

Educația este evaluată prin indicatori vizibili și ușor de comunicat, în timp ce problema centrală - calitatea capitalului uman și capacitatea lui de a susține dezvoltarea economică - rămâne nerezolvată.
Copilul nu începe școala numai în an electoral.

Economia nu are nevoie de ingineri doar atunci când Guvernul inaugurează un proiect. Iar o țară nu poate fi construită prin politici care se schimbă după calendarul politic. Dacă sprijinul de 1.000 de lei era justificat în 2025, el este cel puțin la fel de justificat în 2026, când costurile sunt mai mari. Dacă Guvernul a considerat că nu mai este necesar, are obligația să explice de ce. Iar PLDM insistă societatea are nevoie de un răspuns. În lipsa unei explicații economice și sociale convingătoare, suspiciunea că ajutorul din 2025 a avut și un pronunțat caracter electoral devine legitimă și greu de ignora.

Politicile sociale adevărate au continuitate. Acțiunile electorale sunt singulare și manipulatorii. Iar în cazul Partidului Acțiune și Solidaritate sunt și ilegale.

13/08/2026

Comunicat de presa
PLDM a sesizat CEC privind utilizarea resurselor publice de către PAS

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a sesizat Comisia Electorală Centrală (CEC) și solicită verificarea circumstanțelor organizării și mediatizării evenimentului desfășurat la 10 august 2026, la sediul Guvernului Republicii Moldova, cu participarea prim-ministrului Vasile Tofan și a participanților la Programul guvernamental „DOR – Diaspora Origini Reveniri”.

PLDM consideră că există suspiciuni rezonabile privind utilizarea resurselor financiare, materiale, logistice și de imagine ale statului într-o manieră susceptibilă să genereze un avantaj politic direct sau indirect pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Sesizarea vizează, în special, modul în care un program finanțat din bugetul de stat a fost asociat, prin elemente de imagine și prin mediatizarea instituțională a evenimentului, cu partidul de guvernare.

În cadrul evenimentului, participanții la program, inclusiv minori, au fost echipați în mod organizat în tricouri de culoare galbenă, culoare asociată în mod evident cu identitatea vizuală a PAS. Ulterior, imaginile realizate în timpul întâlnirii cu prim-ministrul au fost distribuite și promovate prin intermediul resurselor instituționale și nu doar.

În aceste circumstanțe, PLDM solicită CEC să stabilească dacă bunurile, serviciile și resursele financiare provenite din bugetul public au fost utilizate exclusiv pentru realizarea obiectivelor Programului „DOR” sau dacă acestea au servit, direct ori indirect, promovării imaginii partidului de guvernare.

PLDM consideră inadmisibilă estomparea delimitării dintre stat și partid. Resursele publice aparțin cetățenilor Republicii Moldova și nu pot fi transformate în instrumente de promovare politică, indiferent de partidul aflat la guvernare.

O atenție aparte trebuie acordată faptului că în această acțiune au fost implicați minori. Utilizarea imaginii copiilor într-un context care poate dobândi conotații de promovare politică impune, în opinia PLDM, o evaluare suplimentară atât din perspectiva legislației electorale și a finanțării partidelor politice, cât și a principiilor privind protecția minorilor.
PLDM a solicitat Comisiei Electorale Centrale să-și exercite atribuțiile legale de supraveghere și control și să verifice proveniența resurselor utilizate, modalitatea de organizare a evenimentului, caracterul comunicării publice și existența unui eventual beneficiu de imagine pentru PAS.

Partidul Liberal Democrat din Moldova va insista asupra respectării unui principiu fundamental într-un stat democratic: instituțiile statului, programele guvernamentale și banii contribuabililor nu trebuie confundați cu resursele electorale sau de imagine ale partidului aflat la putere.

PLDM așteaptă examinarea obiectivă și transparentă a sesizării de către Comisia Electorală Centrală și informarea publicului asupra concluziilor verificărilor. Decizia CEC va fi comunicată ulterior.

https://drive.google.com/file/d/179asoTKXuqsMfiSh_aepajjOj-PqAgfn/view

12/08/2026

DECLARAȚIA PLDM
privind susținerea Federației Sindicatelor din Educație și Știință

Partidul Liberal Democrat din Moldova constată că intenția Guvernului de a condiționa majorarea salariilor profesorilor de adoptarea noii politici fiscale reprezintă expresia directă a eșecului mai larg al politicii economice promovate de guvernarea PAS. Incapabil să genereze o creștere economică suficientă pentru majorarea naturală a salariilor, Guvernul încearcă să creeze artificial resurse bugetare printr-o fiscalizare tot mai accentuată a consumului.

Guvernul evită să mai confirme majorarea salariilor profesorilor începând cu 1 septembrie și anunță că aplicarea noii legi a salarizării depinde de adoptarea politicii fiscale.

PLDM consideră inadmisibil ca profesorii să fie transformați în ostaticii incapacității Guvernului și susține revendicările Federației Sindicale din Educație și Știință privind aplicarea majorărilor salariale promise de la 1 septembrie.

Profesorii nu cer privilegii și nu cer pomeni de la stat. Ei cer respectarea unui angajament asumat public de Guvern.

Mai grav este însă mecanismul prin care guvernul intenționează să acumuleze banii necesari. Din cei 5,1 miliarde lei venituri suplimentare la buget circa 4,3 miliarde lei urmează să provină din TVA și accize, sau 84% din totalul veniturilor. Acești bani sunt luați din bugetele familiilor prin plăți pentru bunuri și servicii, facturi, combustibili sau cheltuielile cotidiene. Amintim că TVA și accizele sunt suportate de consumator.

În aceste condiții, condiționarea majorărilor salariale de adoptarea noii politici fiscale capătă un caracter profund cinic. Guvernul le spune, în esență, oamenilor că pentru a putea majora salariile unor categorii de cetățeni trebuie mai întâi să ia mai mulți bani din buzunarul tuturor.

În opinia PLDM, avem de-a face cu o adevărată escrocherie fiscală în sens politic: cetățeanului i se creează aparența că primește mai mult, în timp ce statul îi extrage în prealabil aceleași resurse din propriul buget familial. Într-o economie sănătoasă, salariile cresc ca urmare a dezvoltării economice, a investițiilor, a productivității mai mari și a extinderii bazei de impozitare. O economie care produce mai mult permite întreprinderilor să plătească salarii mai mari și statului să colecteze venituri suplimentare fără să crească permanent povara fiscală asupra cetățeanului.

După 5 ani de guvernare PAS Republica Moldova a ajuns însă într-o situație opusă. Este o politică economică lipsită de perspectivă și profund nedreaptă social. Ea creează iluzia creșterii salariilor, fără să garanteze creșterea reală a nivelului de trai. PLDM constată că tocmai aici se află esența eșecului actualei guvernări, care nu face decât să mute banii din buzunarul unor cetățeni în buzunarul altora.

Partidul Liberal Democrat din Moldova cere Guvernului să-și respecte angajamentul față de cadrele didactice și să asigure majorările salariale promise fără creșterea poverii fiscale asupra întregii societăți.

În opinia PLDM, condiționarea salariilor profesorilor de introducerea unei politici fiscale finanțate în principal din taxarea consumului reprezintă una dintre cele mai clare expresii ale falimentului economic al guvernării PAS: incapabilă să genereze prosperitate, aceasta încearcă să redistribuie sărăcia și să o prezinte drept creștere a nivelului de trai.

11/08/2026

DECLARAȚIA PLDM
privind folosirea copiilor și a resurselor publice în promovarea politică a PAS

Partidul Liberal Democrat din Moldova condamnă folosirea copiilor în acțiuni de imagine menite să promoveze politic Partidul Acțiune și Solidaritate și cere Comisiei Electorale Centrale să examineze imediat modul în care resursele financiare ale statului sunt utilizate pentru obținerea unui avantaj politic de către partidul de guvernare.
La 10 august 2026, prim-ministrul Vasile Tofan s-a întâlnit, în sediul Guvernului, cu 120 de copii și tineri din diaspora, participanți la Programul guvernamental Diaspora, Origini,Reveniri – DOR. Programul este finanțat din bugetul de stat, participarea fiind gratuită, iar cheltuielile fiind acoperite din bani publici.

PLDM constată că evenimentul guvernamental a fost transformat într-o acțiune cu o evidentă componentă de imagine politică. Toți copiii apar îmbrăcați în tricouri de culoare galbenă, asociată public cu PAS. Caracterul uniform al vestimentației exclude caracterul întâmplător al acestei alegeri, copiii fiind echipați în cadrul programului. Alegerea galbenului pentru întregul grup, plasarea copiilor în jurul prim-ministrului și mediatizarea amplă a imaginilor creează deliberat asocierea vizuală dintre o activitate finanțată de Guvern și identitatea politică a PAS.

PLDM amintește că articolul 19 alin. (3) din Legea nr. 370/2023 privind drepturile copilului stabilește că implicarea copiilor în activitatea partidelor politice și asocierea lor în partide politice este interzisă. În același timp, art. 26 alin. (6) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice interzice finanțarea, prestarea serviciilor gratuite sau susținerea materială directă ori indirectă a partidelor politice din partea unor categorii expres prevăzute de lege, inclusiv autorități și instituții publice finanțate din bugetul public. Regulamentul CEC califică drept finanțare indirectă susținerea unui partid prin bunuri materiale sau nemateriale ori prin servicii.

În aceste condiții, problema nu se reduce la culoarea unor tricouri. Avem un circuit complet în care resursele bugetului de stat finanțează un program guvernamental, participanții minori sunt integrați într-o identitate vizuală asociată PAS, iar imaginea rezultată este utilizată pentru promovarea publică a prim-ministrului și, implicit, a partidului de guvernare. În opinia PLDM, aceasta reprezintă folosirea resurselor publice pentru obținerea unui beneficiu politic de către PAS
PLDM constată existența unui dublu standard profund periculos pentru democrație. PAS cere aplicarea rigidă a legislației partidelor politice, susține permanent extinderea mecanismelor de control asupra competitorilor politici și invocă necesitatea sancționării oricărei abateri, dar își permite, în același timp, să utilizeze instituțiile și resursele statului pentru propria promovare. Legea nu poate fi strictă pentru opoziție și facultativă pentru partidul aflat la guvernare.

PLDM solicită Comisiei Electorale Centrale să se autosesizeze și să verifice: valoarea integrală a cheltuielilor aferente evenimentului și sursa lor bugetară; achiziționarea tricourilor și persoana sau instituția care a decis culoarea acestora; cheltuielile pentru organizare, fotografie, filmare și promovare; existența unui beneficiu politic direct sau indirect pentru PAS; precum și dacă acest beneficiu trebuia reflectat în raportarea financiară a partidului.

PLDM reține că în aprilie 2026, CEC a subliniat necesitatea delimitării dintre exercitarea unei funcții publice și promovarea politică și a arătat că cheltuielile nu trebuie folosite pentru eludarea regimului juridic al finanțării partidelor sau pentru promovare politică nedeclarată. În asemenea situație cerem aplicarea acelorași standard și partidului de guvernare.

PLDM cere CEC să demonstreze că legea este aceeași pentru toți. Copiii nu sunt instrumente de propagandă, Guvernul nu este sediul PAS, iar bugetul de stat nu este fondul de promovare al partidului de guvernare

06/08/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

PLDM își ajută primarii să atragă fonduri europene pentru investiții în eficiență energetică

Partidul Liberal Democrat din Moldova continuă să demonstreze că administrația publică locală are nevoie nu doar de promisiuni, ci și de sprijin concret pentru dezvoltare. În perioada următoare, 10 primării conduse de primari ai PLDM vor beneficia de consultanță specializată pentru pregătirea și dezvoltarea unor proiecte de eficiență energetică finanțate din fonduri europene.

Primul pas a fost făcut la 5 august 2026, când primarul comunei Prepelița, Iulian Erimei, a semnat Acordul de Parteneriat cu Primăria comunei Botoșana (România), Primăria comunei Ciudei (Ucraina) și partenerul tehnic Blis Management Solutions SRL.

Acordul a fost semnat în baza Deciziei Consiliului Local al comunei Prepelița nr. 4/3 din 17 iulie 2026 și permite participarea localității în proiectul „Tri-border Energy Transition for Rural Areas: Capacity Building in Romania, Ukraine and Moldova”, inițiativă care urmărește dezvoltarea comunităților rurale și promovarea soluțiilor moderne în domeniul energiei.

În cadrul proiectului, Primăria Prepelița va beneficia de sprijin pentru elaborarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice necesare accesării finanțărilor europene. Printre investițiile vizate se numără:

* construirea unui parc fotovoltaic;
* termoizolarea clădirilor publice;
* modernizarea și extinderea sistemului de iluminat public stradal.

Acest parteneriat reprezintă un model de cooperare transfrontalieră între Republica Moldova, România și Ucraina și creează premise reale pentru atragerea investițiilor europene în dezvoltarea comunităților locale.

PLDM consideră că dezvoltarea Republicii Moldova începe de la nivel local. De aceea, partidul va continua să ofere primarilor săi expertiza și sprijinul necesar pentru identificarea oportunităților de finanțare și implementarea proiectelor care reduc costurile pentru administrațiile locale, sporesc independența energetică și îmbunătățesc calitatea vieții cetățenilor.

Cele 10 primării conduse de primari PLDM care vor beneficia de acest program de consultanță vor constitui prima etapă a unui demers mai amplu prin care partidul își propune să crească capacitatea administrațiilor locale de a atrage fonduri europene și de a implementa investiții durabile în folosul comunităților.

06/08/2026

DECLARAȚIA PLDM
cu privire la noua politică fiscală a guvernului

Partidul Liberal Democrat din Moldova a luat act de concepția noii politici fiscale prezentată astăzi de prim-ministrul Vasile Tofan și constată că dincolo de formulele tehnice și mesajele optimiste ale Guvernului, esența acesteia este clară: statul recurge la o acțiune disperată pentru a acoperi deficitul bugetar generat de guvernarea dezastruoasă a Partidului Acțiune și Solidaritate.

Guvernul urmărește sporirea încasărilor bugetare cu 5 miliarde lei prin creșterea impozitării capitalului, extindereaaccizelor, modificarea regimului TVA, precum și impunerea de noi taxe asupra consumului și comerțului. Această acțiune numită de Guvern - modernizare fiscală - este în realitate o majorare a presiunii fiscale asupra unei economii aproape în comă. PLDM consideră că problema fundamentală a Republicii Moldova nu este nivelul insuficient al taxelor, ci nivelul insuficient al activității economice. Economia produce prea puțin, atrage prea puține investiții, creează prea puține locuri de muncă bine plătite și pierde în continuare oameni și capital. În aceste condiții, majorarea taxelor nu este o soluție sustenabilă de dezvoltare.

Majorarea scutirii personale prezentată drept o reducere a impozitării muncii trebuie evaluată împreună cu impactul general al măsurilor fiscale. Creșterea TVA, a accizelor, costurilor serviciilor, impozitarea capitalului și presiunea asupra creditării, avantajul acordat prin reducerea impozitului pe salariu riscă să fie anulat prin creșterea prețurilor. Cetățeanul nu trăiește din procente fiscale. El trăiește din venitul pe care îl poate folosi după ce plătește alimentele, energia, serviciile, creditele și celelalte cheltuieli curente. O politică fiscală nu poate fi numită favorabilă populației atunci când ceea ce i se oferă printr-o măsură i se ia prin alte cinci.

În cadrul noii politici fiscale Guvernul anunță stimularea investițiilor și încurajarea profitului reinvestit, dar crește în același timp impozitul pe dividende și dublează impozitul pe câștigurile de capital. Această contradicție va afecta încrederea investitorilor. Un investitor nu analizează doar condițiile în care intră într-o afacere, ci și modul în care va încasa dividende, va vinde activele sau își va recupera investiția. Prin această politică fiscală Guvernul transmite un semnal că investițiile sunt binevenite doar până în momentul în care încep să producă rezultate.

PLDM avertizează că în timp ce Guvernul solicită băncilor o contribuție fiscală mai mare prin majorarea impozitului pe profit, BNM anticipează riscuri macroeconomice care impun creșterea costului banilor în economie. Reacția imediată a Băncii Naționale prin majorarea ratei de bază la 7,5%, înăsprește condițiile de politică monetară.

Impozitarea mai ridicată reduce rentabilitatea activității bancare, iar majorarea ratei de bază crește costul finanțării și influențează nivelul dobânzilor din piață. În aceste condiții, este de așteptat ca băncile să își ajusteze politica de creditare prin dobânzi mai mari, criterii mai prudente de acordare a creditelor și o orientare sporită către active cu risc redus.

Reacția imediată a BNM după anunțarea reformei fiscale pune la îndoială dacă obiectivul Guvernului de stimulare a economiei nu este parțial contracarat chiar de efectele produse asupra sistemului bancar. Din această perspectivă, coerența dintre politica fiscală și politica monetară devine esențială pentru ca obiectivele de creștere economică să poată fi atinse.

PLDM atenționează că majorarea TVA și a accizelor va ajunge în prețuri. În sectoarele formate predominant din întreprinderi mici și mijlocii, precum HoReCa, turismul, agricultura sau comerțul, majorarea poverii fiscale poate duce la închiderea afacerilor, pierderea locurilor de muncă și extinderea economiei informale. Guvernul nu poate declara că protejează IMM-urile și, în același timp, să le majoreze costurile fiscale.

PLDM insistă că noua politică fiscală încearcă să rezolve prin taxe mai mari probleme derivate din lipsă de dezvoltare economică și de administrare ineficientă a statului.

Guvernul nu explică cm vor fi anulate salariile lunare de sute de mii de lei ale clientelei politice PAS, ce cheltuieli publice neproductive vor fi reduse, ce instituții vor fi eficientizate, cm va fi redusă birocrația și cm va fi combătută risipa banului public. În schimb, cetățenilor și întreprinderilor li se cere să contribuie mai mult. Această abordare este nedreaptă și economic greșită. Guvernul nu poate cere cetățenilor sacrificii suplimentare fără să demonstreze că statul este capabil să cheltuiască mai rațional.

PLDM atenționează că majorarea taxelor poate aduce venituri suplimentare pe termen scurt. Dar, reducerea investițiilor, consumului și activității economice poate fi exact opusul scopului urmărit.

Noua politică fiscală este contradictorie. PLDM respinge filozofia unei politici fiscale care încearcă să rezolve problemele bugetare prin majorarea continuă a poverii asupra economiei.

REPUBLICA MOLDOVA NU ARE NEVOIE DE TAXE MAI MARI.
REPUBLICA MOLDOVA ARE NEVOIE DE O ECONOMIE MAI PUTERNICĂ.

05/08/2026

Declarația PLDM
privind precizările guvernului pe margine reformei Administrației Publice Locale

Partidul Liberal Democrat din Moldova a luat act de precizările făcute de Guvern ca reacție la declarația PLDM privind reforma administrației publice locale. Analizând aceste explicații, constatăm că ele confirmă una dintre criticile esențiale formulate de PLDM: așa numita reformă APL nu mai corespunde necesităților și promisiunilor prezentate inițial societății.

Guvernul admite astăzi că stimulentele financiare promise ca fiind acordate automat comunităților amalgamate vor depinde acum de proiecte investiționale care urmează să fie evaluate, aprobate și finanțate de către Guvern începând cu anul 2027. Prin această precizare, Executivul modifică în mod substanțial conceptul prezentat inițial primarilor și cetățenilor. PLDM apreciază că această schimbare creează premisele pentru apariția unor mecanisme de condiționare și dependență administrativă a autorităților publice locale.

Din această perspectivă, PLDM consideră că a avut dreptate atunci când a declarat că așa-numita reformă a administrației publice locale reprezintă, în realitate, un exercițiu electoral al PAS, prin care formațiunea aflată la guvernare urmărește revigorarea propriilor structuri teritoriale și utilizarea, într-o nouă formă, a resurselor administrative pentru atingerea obiectivelor sale electorale în campaniile viitoare. Contrar unor reguli clare, egale și garantate prin lege, Guvernul creează un mecanism în care investițiile publice devin dependente de deciziile autorităților centrale.

PLDM constată, de asemenea, că Guvernul nu a răspuns nici de această dată întrebării fundamentale privind sursa exactă de finanțare a celor aproximativ 6,5 miliarde de lei invocați în spațiul public. Executivul continuă să prezinte o valoare estimativă, fără a indica în mod clar care sunt sursele bugetare concrete, calendarul finanțării și garanțiile că aceste resurse vor fi disponibile în anii următori.

În același timp, reforma politicii bugetar-fiscale, așteptată în zile următoare, urmărește acoperirea unui deficit de 6 miliarde pentru onorarea creditelor prin uniformizarea TVA, majorarea impozitelor și a accizelor. Ținând cont și de faptul că în acest an deficitul bugetar planificat depășește 20 de miliarde lei, iar anul viitor el va crește, asumarea unor noi angajamente financiare de asemenea amploare necesită explicații clare și credibile.

PLDM avertizează că există riscul ca aceste promisiuni să nu poată fi onorate în forma în care sunt prezentate astăzi. În lipsa unor surse certe de finanțare, Guvernul ar putea fi pus în situația de a recurge la noi împrumuturi interne scumpe, sau la majorarea poverii fiscale asupra cetățenilor și mediului de afaceri pentru a acoperi cheltuielile asumate.
Reforma administrației publice locale este o reformă prea importantă pentru a fi transformată într-o cacealma electorală. Ea trebuie să fie fundamentată pe transparență, predictibilitate, respectarea autonomiei locale și tratament egal pentru toate comunitățile, indiferent de opțiunile lor politice.

PLDM solicită Guvernului să prezinte public cadrul juridic complet al noului mecanism de finanțare, sursele exacte ale celor 6,5 miliarde de lei, calendarul alocării fondurilor și distribuirea egală și nediscriminatorie a fondurilor de dezvoltare pentru toate localitățile, indiferent de opțiunea lor privind amalgamarea voluntară.