14/01/2026
15 ianuarie - Ziua Națională a Culturii
Pe 15 ianuarie, în România și Republica Moldova, nu este doar o zi din calendar. Este o zi în care cuvintele capătă greutate, iar sufletul românesc se întoarce, pentru câteva clipe, la rădăcinile lui. Este Ziua Națională a Culturii sărbătorită sub semnul nașterii poetului care ne-a învățat să simțim românește: Mihai Eminescu.
Se spune că Eminescu nu a fost doar un poet, ci o conștiință vie a neamului. A scris despre iubire ca nimeni altul, dar și despre durere, despre timp, despre destin și despre dorul care nu se stinge niciodată. Versurile lui nu se citesc doar cu ochii, ci cu inima. Le simți chiar și atunci când nu le știi pe de rost.
Într-o iarnă liniștită, ca multe altele, un copil deschidea pentru prima dată o carte veche de poezii. Nu înțelegea toate cuvintele, dar simțea ceva. O emoție stranie, o liniște amestecată cu dor. Așa începe, de multe ori, întâlnirea fiecăruia dintre noi cu Eminescu: nu prin explicații, ci prin trăire.
Eminescu ne-a vorbit despre codrii care nu mai sunt ce-au fost, despre Luceafărul care iubește imposibil, despre mamă, țară, credință și jertfă. A iubit România nu cu vorbe mari, ci cu suferință. A ars pentru idealuri, pentru adevăr, pentru identitate. Și poate tocmai de aceea rămâne actual, chiar și într-o lume grăbită, care uită să asculte.
Ziua Culturii Naționale nu este doar despre trecut. Este despre cine suntem astăzi și ce alegem să ducem mai departe. Este despre limba în care ne rugăm, iubim și plângem. Despre poveștile spuse la gura sobei, despre cântecele vechi, despre valorile care ne țin împreună chiar și atunci când suntem departe unii de alții.
Pe 15 ianuarie, nu e nevoie de discursuri lungi. E suficient să deschizi o poezie. Să citești un vers. Să taci o clipă.
Pentru că, atâta timp cât Eminescu este citit, cultura română trăiește.
Iar atâta timp cât cultura trăiește, un popor nu poate fi uitat. (text preluat)
