PNȚ Maniu - Mihalache Bucuresti

  • Home
  • PNȚ Maniu - Mihalache Bucuresti

PNȚ Maniu - Mihalache Bucuresti Filiala București a PNȚ Maniu-Mihalache

12/06/2026

Drepturile fundamentale nu sunt cadouri ale statului. Sunt ale omului.

Viața, libertatea și proprietatea nu izvorăsc din voința unui guvern și nu depind de bunăvoința unei majorități politice. Statul nu le creează. Într-un stat de drept autentic, el are obligația să le respecte și să le protejeze.

Istoria României ne arată însă că aceste drepturi nu au fost întotdeauna apărate. Au existat perioade în care libertatea a fost restrânsă, proprietatea confiscată, iar drepturile cetățenești subordonate intereselor politice sau ale puterii de moment.

Democrația nu este un bun câștigat pentru totdeauna. Ea trebuie apărată permanent prin instituții puternice, justiție independentă, respect pentru proprietatea privată și limitarea abuzului de putere.

Credem într-o Românie în care statul este în slujba cetățeanului, nu cetățeanul în slujba statului. Într-o societate în care libertatea economică, responsabilitatea individuală și respectul pentru lege reprezintă fundamentul prosperității.

Tradiția național-țărănistă a apărat mereu demnitatea persoanei, comunitățile locale și dreptul fiecărui om de a-și construi propriul destin fără constrângeri arbitrare. Aceste valori rămân la fel de actuale și astăzi.

Dacă împărtășești aceste principii și crezi că România are nevoie de mai multă libertate, mai multă responsabilitate și instituții care să respecte cetățeanul, te invităm să ni te alături.

Libertatea nu este un favor. Este un drept.
Iar drepturile trebuie apărate în fiecare generație.

Completează formularul de adeziune din primul comentariu.

11/06/2026

Dansul călușarilor reprezintă una dintre cele mai vechi, spectaculoase și valoroase tradiții ale culturii românești, fiind considerat atât un dans popular, cât și un complex ritual cu rădăcini foarte adânci în istoria și spiritualitatea poporului român. Călușul este practicat în special în sudul României, în regiunile Oltenia, Muntenia și Olt, dar forme ale acestui obicei au existat și în alte zone ale țării. De-a lungul secolelor, dansul a fost transmis din generație în generație, păstrând numeroase elemente arhaice care au atras atenția etnologilor, istoricilor și cercetătorilor din întreaga lume. Importanța sa culturală a fost recunoscută la nivel internațional atunci când Ritualul Călușului a fost declarat în anul 2005 Capodoperă a Patrimoniului Oral și Imaterial al Umanității, iar din 2008 a fost înscris în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a UNESCO.

Originea exactă a dansului călușarilor rămâne un subiect de dezbatere între specialiști. Numeroase teorii sugerează că ritualul își are rădăcinile în vechi practici precreștine de fertilitate, purificare și protecție, asociate simbolului calului, animal considerat sacru în multe culturi indo-europene. Unele interpretări leagă Călușul de cultul solar și de credințe străvechi privind puterea protectoare și fertilizatoare a calului, în timp ce alți cercetători consideră că elementele sale provin din ritualuri de inițiere și confrerii masculine specifice comunităților rurale de odinioară. Cele mai vechi mențiuni documentare ale dansului datează din secolul al XVII-lea, ceea ce demonstrează vechimea și continuitatea acestei tradiții.

Călușul nu este doar un simplu dans folcloric, ci un adevărat ceremonial desfășurat în perioada Rusaliilor, sărbătoare importantă din calendarul creștin. În credințele populare românești, această perioadă era considerată una în care ființe supranaturale numite Iele aveau o influență puternică asupra oamenilor. Se credea că acestea puteau provoca boli, amețeli, pierderea minților sau alte nenorociri. Rolul călușarilor era acela de a proteja comunitatea împotriva acestor forțe nevăzute și de a restabili echilibrul dintre lumea oamenilor și cea spirituală. Din acest motiv, dansul avea o puternică funcție magică și vindecătoare, fiind considerat capabil să alunge răul și să aducă sănătate, prosperitate și noroc.

Ceata călușarilor era formată în mod tradițional din bărbați tineri, necăsătoriți, organizați într-o structură strict ierarhizată. În frunte se afla vătaful, liderul grupului, cel care coordona ritualurile și cunoștea regulile transmise de generațiile anterioare. Alături de acesta se aflau ajutorul de vătaf, stegarul și ceilalți membri ai cetei. Un personaj aparte era Mutul Călușului, o figură misterioasă și simbolică, care nu vorbea în timpul ritualurilor și care avea rolul de a crea momente spectaculoase, dar și de a îndeplini anumite funcții magice și ritualice. Membrii cetei depuneau jurăminte speciale și respectau reguli stricte pe durata desfășurării obiceiului.

Costumul călușarilor este unul dintre cele mai impresionante din folclorul românesc. Dansatorii poartă cămăși albe tradiționale, pantaloni albi, pălării împodobite cu panglici colorate și clopoței fixați la picioare. În timpul dansului folosesc bastoane sau ciomege ornamentate, iar mișcările lor sunt însoțite de sunetul ritmic al clopoțeilor. Întregul ansamblu vestimentar contribuie la caracterul spectaculos al reprezentației și are, în același timp, o valoare simbolică. Culorile vii, zgomotul clopoțeilor și energia mișcărilor erau considerate mijloace prin care forțele rele puteau fi îndepărtate.

Dansul propriu-zis este caracterizat printr-o complexitate remarcabilă. Mișcările sunt rapide, precise și solicitante din punct de vedere fizic. Călușarii execută sărituri înalte, piruete, bătăi ritmice din picioare și figuri coregrafice elaborate care necesită o coordonare perfectă între membrii grupului. Viteza și sincronizarea dansului impresionează atât spectatorii, cât și specialiștii în folclor. Unele interpretări susțin că aceste sărituri simbolizează zborul sau galopul cailor, în timp ce altele le asociază cu încercarea de a depăși limitele lumii obișnuite și de a intra în contact cu forțele sacre.

Muzica joacă un rol esențial în desfășurarea ritualului. În mod tradițional, călușarii sunt acompaniați de instrumentiști care folosesc vioara, acordeonul, cobza sau alte instrumente populare. Ritmul muzicii este alert și energic, susținând mișcările spectaculoase ale dansatorilor. În tradiția populară, atât dansul, cât și muzica erau considerate purtătoare ale unei puteri vindecătoare, capabile să alunge boala și să redea sănătatea celor afectați de influențele malefice atribuite Ielelor.

În trecut, călușarii mergeau din gospodărie în gospodărie și din sat în sat, unde dansau în curțile oamenilor și pe ulițe. Vizita lor era privită ca o binecuvântare pentru familie și pentru întreaga comunitate. Gazdele îi primeau cu respect și le ofereau daruri, iar în schimb primeau urări de sănătate, belșug și prosperitate. Astfel, Călușul avea și o importantă funcție socială, consolidând legăturile dintre membrii comunității și contribuind la transmiterea valorilor tradiționale.

În prezent, dansul călușarilor continuă să fie practicat în numeroase localități din România și este prezent la festivaluri folclorice naționale și internaționale. Deși multe dintre semnificațiile magice și ritualice s-au estompat odată cu trecerea timpului, valoarea culturală și artistică a tradiției a rămas intactă. Călușul este considerat unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale patrimoniului cultural românesc, fiind admirat pentru complexitatea sa coregrafică, pentru bogăția simbolurilor și pentru capacitatea sa de a păstra vie memoria unor credințe și practici vechi de secole. Recunoașterea UNESCO confirmă importanța universală a acestei tradiții și obligă generațiile actuale să o protejeze și să o transmită mai departe, astfel încât dansul călușarilor să rămână o expresie autentică a identității culturale românești și una dintre cele mai valoroase moșteniri spirituale ale Europei de Est.

11/06/2026

INACȚIUNEA COSTĂ. CINE RĂSPUNDE PENTRU VULNERABILITATEA ROMÂNIEI?

Suntem în al patrulea an al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, iar România continuă să constate existența unor vulnerabilități serioase în ceea ce privește supravegherea și avertizarea la frontiera maritimă de la Marea Neagră.

În această perioadă, Ministerul Apărării a fost condus de reprezentanți ai PSD, PNL și USR. De asemenea, România a avut ca prim-ministru pe Nicolae Ciucă, general al Armatei Române și fost Șef al Statului Major al Apărării.

Întrebarea legitimă este: de ce, după ani de zile în care pericolul de la Marea Neagră era evident, România nu dispune încă de toate capacitățile necesare pentru detectarea și combaterea amenințărilor moderne, inclusiv a dronelor?

Cetățenii au dreptul să ceară explicații și responsabilitate. Securitatea națională nu trebuie tratată ca o temă de campanie electorală, ci ca o obligație permanentă a statului român.

În același timp, observăm că neîncrederea populației în instituțiile statului crește. Corupția, impostura, aplicarea selectivă a legii și lipsa de performanță administrativă alimentează nemulțumirea publică și creează teren fertil pentru radicalizare și polarizare.

Românii merită răspunsuri clare:

* De ce investițiile strategice în apărare au avansat atât de lent?
* De ce instituțiile statului nu au reușit să combată eficient dezinformarea și propaganda ostilă?
* De ce interesele cetățeanului român sunt prea des lăsate pe plan secund?

PNȚ Maniu-Mihalache consideră că România are nevoie de o clasă politică responsabilă, de instituții puternice și independente și de o strategie națională care să pună pe primul loc interesul românilor și securitatea statului.

Nu vulnerabilitatea ne poate apăra, ci competența. Nu propaganda ne poate salva, ci adevărul. Nu resemnarea ne poate construi viitorul, ci implicarea cetățenilor.

România trebuie să fie puternică, respectată și capabilă să-și protejeze cetățenii și frontierele.

11/06/2026

📖 Expoziția „Meșterii tiparului. Tipografii din București în secolul al XVIII-lea”
👉 O istorie a cărții și a celor care au dat formă cuvântului scris

Mâine, joi 11 iunie 2026, vă așteptăm la inaugurarea expoziției temporare „Meșterii tiparului. Tipografii din București în secolul al XVIII-lea”, un proiect expozițional dedicat unei pagini esențiale din istoria culturală a orașului: afirmarea Bucureștiului ca principal centru tipografic al Țării Românești în epoca domniilor fanariote.

📅 Vernisajul va avea loc în ziua de joi, 11 iunie 2026, ora 14.00, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2). Accesul la vernisaj este gratuit.

Expoziția propune o perspectivă rar explorată în discursul muzeal: cartea veche nu ca simplu suport al textului sau ca obiect auxiliar într-o narațiune istorică, ci ca operă tipografică în sine. În centrul demersului se află meșterii tipografi – profesioniști ai cuvântului tipărit – cei care au transformat manuscrisul în carte, printr-un proces complex ce îmbina cunoașterea intelectuală cu o muncă manuală extrem de specializată.

📚 Cărțile expuse, selectate din colecția Bibliotecii Muzeului Municipiului București, permit reconstituirea activității unor personaje ale căror vieți rămân, în mare parte, necunoscute, dar ale căror nume sunt consemnate pe filele de titlu ale tipăriturilor.

Curator: dr. Daniela Lupu, Șef Serviciu Documentare, Bibliotecă, Arhivă, Comunicare, Muzeul Municipiului București

🏰 Expoziția poate fi vizitată în perioada 11 iunie - 27 septembrie 2026, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2).
⏰ Program de vizitare: miercuri–duminică, între orele 10.00–18.00 (ultima intrare la ora 17.30)
🎟 Bilete:
30 lei – adulți | 15 lei – elevi, studenți, pensionari (include vizitarea tuturor expozițiilor de la Palatul Suțu)
20 lei – adulți | 10 lei – elevi, studenți, pensionari (nu include vizitarea expoziției „Lumea cetăților dacice: oameni, eroi și zei”)

11/06/2026

PNȚMM Turda aduce astăzi un omagiu lui Ion Rațiu, una dintre cele mai respectate personalități ale vieții politice românești și un simbol al luptei pentru democrație, libertate și demnitate.

La 109 ani de la nașterea sa, ne înclinăm cu respect în fața memoriei unui om care a pus principiile mai presus de interesele personale și care a rămas un exemplu de integritate și curaj civic.
„Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.”
Acest crez al lui Ion Rațiu continuă să inspire generații de români și să reprezinte fundamentul unei societăți democratice autentice.
PNȚMM Turda reafirmă respectul față de valorile promovate de Ion Rațiu și își exprimă recunoștința pentru moștenirea morală și politică pe care a lăsat-o României.
Cinste memoriei sale!

PNȚMM Turda
6 iunie 2026

11/06/2026

Între rău și bine!

O mică observație pentru cei nostalgici ai regimului comunist:

Concediu de maternitate înainte de 1989 era de trei luni, iar astăzi, în regimul actual, să îl numim capitalist, concediul este de doi ani, deci când era mai bine?

Victor Adrian Pirau
Vicepresedinte PNTMM Clui

11/06/2026

„𝐑𝐞𝐜𝐮𝐩𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢. 𝐔𝐧 𝐧𝐨𝐮 𝐜𝐚𝐳 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐜𝐜𝐞𝐬 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 – 𝟑 𝐛𝐫𝐚̆𝐭̦𝐚̆𝐫𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐮𝐫” – 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐯𝐞𝐫𝐧𝐢𝐬𝐚𝐣

În cadrul seriei „Exponatul lunii”, 𝐯𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢 𝟏𝟐 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐜𝐮 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟒.𝟎𝟎, va avea loc vernisajul micro-expoziției „Recuperarea trecutului. Un nou caz de succes privind patrimoniul cultural național al României – 3 brățări preistorice din aur”, precum și o conferință de presă.

În această micro-expoziție va fi expus în premieră lotul – compus din trei brățări preistorice din aur – care a fost recuperat și readus în România, după demersuri – care au durat peste 5 ani – efectuate de instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional.

În anul 2024 aceste bunuri arheologice excepționale au fost repatriate, după ce inițial fuseseră identificate la o casă de licitații din Monaco, iar mai apoi sechestrate (de autorități) în Belgia. Artefactele, care au făcut obiectul acestui caz judiciar, au fost braconate și au părăsit ilegal teritoriul României, probabil în cursul anilor 2018–2019.

Lotul cuprinde 3 brățări preistorice din aur, masive, bogat decorate, asemănătoare ca formă și manieră de ornamentare. Acestea datează de la finalul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului, undeva în jurul anului 1150 a. Chr. Obiectele au fost clasate în prima parte a anului 2025 și în prezent fac parte din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, urmând să fie prezentate publicului în premieră cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei, ediția 2026.

Micro-expoziția aduce în atenție – dincolo de bunurile arheologice în sine care au făcut obiectul acestui caz – și o serie de aspecte ale cooperării între instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional (Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție etc., precum și autoritățile de profil din Belgia), dar și privitoare la datele științifice ce pot fi obținute prin urmărirea penală declanșată în asemenea situații și procedura judiciară, dar și rolul expertizei și al expertului în legătură cu asemenea demersuri de recuperare a unor bunuri aparținând patrimoniului cultural național (categoria Tezaur), subliniind faptul că în cadrul Muzeului Național de Istorie a României activează un corp de experți specializați în acest sens.

Având o greutate însemnată și detalii stilistice aparte, aceste trei brățări masive din aur sunt considerate ca fiind așa-numite bunuri de prestigiu, ce au făcut – cel mai probabil – parte dintr-o depunere preistorică votivă (rituală). Cartarea tuturor locurilor de descoperire ale celorlalte podoabe preistorice de acest fel (nu foarte numeroase), cunoscute anterior momentului apariției pe piața de antichități din Monaco a celor trei brățări de aur recuperate de autoritățile române, pornind de la informațiile din literatura de specialitate, conturează foarte clar zona de proveniență a bunurilor culturale în zona de Nord-Vest a României, zona Crișanei (Țara Crișurilor). De asemenea, există mai multe analogii tipologice cu o serie de descoperiri mai vechi din zona de Nord-Est a Ungariei, astfel că în perspectivă este necesar un studiu comparativ de specialitate având ca subiect obiectele de acest fel păstrate în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României și cele din colecțiile Magyar Nemzeti Múzeum.

Aceste obiecte arheologice sunt o dovadă a extraordinarei măiestrii a aurarilor preistorici și reprezintă o descoperire excepțională pentru perioada târzie a epocii bronzului pentru terioriul actual al țării noastre. Studiul pluridisciplinar aprofundat al acestor bunuri arheologice va putea oferi și alte informații importante despre arta prelucrării metalelor prețioase în preistoria Europei, dar și cu privire la exploatarea resurselor de metale neferoase în acele timpuri. Nu în ultimul rând, asemenea obiecte de prestigiu oferă indicii despre existența unor structuri de putere („șeferii”) și relații de schimb la distanță ale comunităților umane din acele vremuri.

Micro-expoziția va fi disponibilă până la jumătatea lunii iulie și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00 (ultimul acces la 17.15).

11/06/2026

🇷🇴 11 IUNIE 1948: Ziua în care comuniștii au furat România. PNȚMM Cluj apără proprietatea privată! 🔴

​La 11 iunie 1948, regimul totalitar dădea una dintre cele mai grele lovituri poporului român: adoptarea Legii nr. 119. Într-o singură zi, prin forță și abuz, statul comunist a confiscat fabrici, bănci, mine și mici ateliere. A fost începutul unui jaf național care a distrus capitalul românesc și a trimis elitele economice și morale în închisori.
​Multe dintre destinele frânte atunci au fost aici, în județul Cluj. Industriași, comercianți și simpli gospodari, oameni care au clădit Clujul prin muncă cinstită, au fost transformați peste noapte în „dușmani ai poporului”, deposedați de tot ce aveau și aruncați în temnițele de la Gherla, Sighet sau Aiud.
​💡 Crezul înaintașilor noștri, Iuliu Maniu și Ion Mihalache, rămâne neschimbat: Proprietatea privată este garanția libertății! Fără independență economică, libertatea politică este o iluzie.
​⚠️ De ce contează acest moment astăzi, în 2026?
Pentru că istoria se poate repeta sub alte forme. Astăzi nu mai vin comisarii sovietici cu arma în mână, dar vedem adesea:
​Fiscalitate agresivă și birocrație sufocantă care îngroapă micii antreprenori și fermierii clujeni.
​Reglementări excesive care încearcă să dicteze cm să dispunem de propriile bunuri.
​Un proces de retrocedare care nici după atâția ani nu s-a încheiat echitabil pentru toate familiile abuzate de comuniști.
​PNȚMM Cluj tragem un semnal de alarmă: Nu avem nevoie de o „neo-colectivizare” mascată! Cerem respectarea proprietății private, sprijinirea capitalului autohton și lăsarea inițiativei private să respire liber.
​Dreptatea socială nu se poate construi niciodată pe confiscări, abuzuri și populism!
​📍 PNȚMM Cluj, Fidel valorilor morale, democrației și libertății economice.
​🛡️ PNȚMM CLUJ APĂRĂM PROPRIETATEA PRIVATA!

Address

Calea Victoriei 155

010073

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when PNȚ Maniu - Mihalache Bucuresti posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

  • Want your organization to be the top-listed Government Service?

Share