PNȚ Maniu-Mihalache - Sălaj

PNȚ Maniu-Mihalache - Sălaj Pagina oficială a Partidului Național Țărănesc Maniu-Mihalache filiala Sălaj

Te așteptăm alături de noi! https://pntmm.ro/vreau-sa-ajut/

13/06/2026

13 iunie 1990 – rana deschisă a democrației românești

Se împlinesc 36 de ani de la începutul represiunii care avea să culmineze cu Mineriada din iunie 1990, unul dintre cele mai întunecate episoade ale României postcomuniste.

Piața Universității a reprezentat speranța unei Românii libere, europene și democratice. Studenți, intelectuali și cetățeni obișnuiți cereau ceea ce într-o democrație este firesc: pluralism politic, stat de drept și despărțirea reală de structurile fostului regim comunist.

Răspunsul puterii a fost violența.

Pentru a-și păstra controlul asupra societății, regimul Iliescu a recurs la un mecanism specific tuturor regimurilor autoritare: identificarea unui dușman intern și mobilizarea societății împotriva acestuia. Sistemul a apelat la batalioanele de asalt mineresti pentru a zdrobi opoziția civică și politică.

Dar cm au fost convinși mii de oameni să ia calea violenței și să își atace propriii concetățeni?

Prin manipulare. Prin minciuni repetate până au devenit „adevăruri”. Prin fake news-urile vremii și prin instigatori care au alimentat isteria colectivă. După cincizeci de ani de propagandă comunistă, imaginea „dușmanului poporului” era deja adânc întipărită în mentalul colectiv.

Protestatarii din Piața Universității au fost prezentați drept huligani, drogați, oameni care își vând țara „pe blugi și dolari”. În schimb, cei aflați la putere se prezentau drept singurii apărători ai interesului național. Liderii lor nu mâncaseră „salam cu soia”, dar vorbeau în numele poporului.

Minerii, îndrumați de instigatori bine pregătiți, au vânat pe străzile Bucureștiului studenți, intelectuali, ziariști și membri ai partidelor istorice. Sedii de partid au fost devastate, oameni bătuți și umiliți, iar libertatea câștigată în decembrie 1989 a fost lovită în plin.

Consecințele le simțim și astăzi. Mii de români au ales exilul, economia a fost capturată de grupuri privilegiate, iar influența moștenitorilor comunismului și ai structurilor securiste continuă să se facă simțită în justiție, economie, politică și presă.

PNȚ Maniu-Mihalache afirmă răspicat: atâta timp cât autorii Mineriadelor nu sunt pedepsiți, iar violența politică rămâne nepedepsită, nu putem vorbi despre o democrație deplină, ci despre un stat capturat

11/06/2026

Partidul Național Țărănesc Maniu–Mihalache susține blocarea vizelor Schengen pentru cetățenii ruși atât timp cât Federația Rusă continuă agresiunea militară împotriva Ucrainei.

Suntem stat NATO la frontiera războiului și suntem expuși direct riscurilor de securitate generate de serviciile de informații ruse.

Nu suntem singuri în această poziție. Suedia, Cehia, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Olanda și Polonia — alături de Norvegia și Islanda — au semnat deja o scrisoare comună adresată conducerii UE, cerând restricționarea vizelor pentru turiștii ruși.  Aceste state avertizează că fragmentarea implementării slăbește influența Uniunii Europene și transmite mesaje contradictorii despre hotărârea blocului european față de Rusia. 

La nivel european, Manfred Weber, președintele PPE — cel mai mare grup politic din Parlamentul European — a avertizat că facilitarea accesului cetățenilor ruși în spațiul Schengen „creează breșe grave pentru activități de spionaj, reprezentând un risc serios la adresa securității naționale”. 

Comisia Europeană a adoptat deja măsuri fără precedent, inclusiv suspendarea Acordului de Facilitare a Vizelor cu Rusia și adoptarea de orientări prin care statele membre sunt îndemnate să descurajeze acordarea vizelor cetățenilor ruși.  Din noiembrie 2025, UE a eliminat vizele cu intrări multiple pentru cetățenii ruși.  Dar aceasta nu este suficient.

Cerem blocarea totală a vizelor Schengen turistice pentru cetățenii ruși până la retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina și restabilirea ordinii de drept internațional.

Coerența politicii europene de sancțiuni impune ca libertatea de circulație în spațiul Schengen să nu fie acordată cetățenilor unui stat care amenință ordinea de securitate continentală.

Războiul are consecințe. Și diplomația trebuie să le reflecte.

Generațiile viitoare ne vor întreba ce am făcut când războiul era la granița noastră.

Noi am ales să nu tăcem.
Susține inițiativa. Distribuie acest mesaj.

08/06/2026

Domnule Câciu, înainte să „recapitulați” ce lasă alții, poate recapitulăm ce ați lăsat dumneavoastră și PSD în finanțele României.

Domnule Adrian Câciu, ați fost ministru al Finanțelor între 25 noiembrie 2021 și 15 iunie 2023, nu un simplu spectator, ori analist neutru. Ați fost omul care trebuia să apere finanțele României. Ați fost la butoane. Ați avut pixul, bugetul și răspunderea politică.

Bilanțul dumneavoastră este dezastruos.

În 2022, în timpul mandatului dumneavoastră, România avea un deficit ESA de aproximativ 6,3% din PIB și un deficit cash de 5,7% din PIB. Consiliul Fiscal arăta limpede că problemele bugetare nu s-au atenuat în 2023 și că bugetul pe 2023 avea o construcție defectuoasă, atât pe venituri, cât și pe cheltuieli. Ținta de deficit de 4,4% din PIB era considerată nerealistă.

Mai grav: Consiliul Fiscal avertiza că veniturile bugetare erau supraestimate cu aproximativ 11,3 miliarde lei. Adică buget facut cu ochii pe urne și nu pentru stabilitatea României. Buget din pix, pentru partid. Aș putea să afirm, un buget penal.

Vă adresez o întrebare, domnule Adrian Câciu: când un ministru al Finanțelor construiește sau girează un buget cu venituri supraestimate, cu ținte nerealiste și cu cheltuieli greu de susținut, la ce articol din Codul Penal se încadrează?

Domnule Câciu, problema dumneavoastră nu este doar morală, sau politică. Este și conceptuală. Încurcați termenii economici.

Mai mult, spuneți acum, pozând în suflet nevinovat, că inflația este de patru ori mai mare decât media UE. Nici măcar aritmetica nu vă ajută. Eurostat arată că în aprilie 2026 România avea inflație anuală de 9,5%, cea mai mare din Uniunea Europeană, față de 3,2% media UE. Asta înseamnă aproape de trei ori, nu de patru ori.

În mandatul dumneavoastră, BNR a fost obligată să înăsprească politica monetară: rata-cheie a urcat de la 1,75% la începutul lui 2022 la 6,75% în decembrie 2022. Asta a însemnat credite mai scumpe, rate mai mari, firme sufocate și familii lovite direct în buzunar.

Acesta este bilanțul PSD-Câciu: statul cheltuie, cetățeanul plătește; partidul promite, românul achită; ministrul se laudă, economia se împrumută.

Acum, domnule Căciu, pot spune limpede că mandatul dumneavoastră a căutat combustibil electoral pentru planul PSD de a subjuga România total, cu Marcel Ciolacu președinte.

Acesta este PSD, un partid perfid: a umflat cheltuielile, a supraestimat veniturile, a cumpărat liniște socială pe datorie, a rostogolit nota de plată după alegeri și apoi se preface că nu știe cine a creat gaura în buget.

În 2024, Marcel Ciolacu a fost confirmat oficial drept candidatul PSD la prezidențiale. În același an, deficitul României a explodat la 9,3% din PIB. Parlamentul European a notat că marile creșteri de salarii publice și pensii din 2024 au fost influențate de ciclul electoral, într-un an cu alegeri și nu de grija față de buzunarele românilor.

Domnule Adrian Câciu, sunteti cel care ați amanetat România pentru ambițiile de putere ale PSD.

Așa că, domnule Adrian Câciu, încetați impostura uriașă de a vă pretinde analist economic, pentru că locul dumneavoastră este, cu siguranță, în boxa acuzatilor.

Ovidiu Bunea - primvicepreședinte PNT Maniu-Mihalache

08/06/2026

Vă este teamă? Și nouă.

Ne este teamă pentru copiii care cresc într-o țară în care drogurile ajung tot mai aproape de școli.

Ne este teamă pentru fiicele, soțiile, mamele și surorile noastre, într-o societate în care prea multe femei continuă să fie victime ale violenței.

Ne este teamă când vedem arme ilegale circulând prin România și grupări infracționale care sfidează legea și autoritatea statului.

Dar frica nu trebuie să ne paralizeze.

Frica trebuie să se transforme în curaj civic, în voință politică și în hotărârea de a curăța România de corupție, violență și crimă organizată.

Datele oficiale sunt alarmante. În 2025, DIICOT a capturat peste 3 tone de droguri, dintre care peste o tonă au fost droguri de mare risc. România nu mai este doar o țară de tranzit. Devine tot mai mult o piață de consum, iar tinerii sunt principala țintă a rețelelor infracționale.

În același an, Poliția Română a confiscat 4.569 de arme de foc și aproape 394.000 de cartușe. În martie 2026, la Calafat, au fost descoperite peste o sută de pistoale ascunse într-un transport internațional. Nu mai vorbim despre incidente izolate, ci despre un fenomen care amenință siguranța cetățenilor.

Iar tragedii precum cea de la Lupeni ne arată unde se poate ajunge atunci când violența, armele și slăbiciunea instituțiilor se întâlnesc.

PNȚ Maniu-Mihalache spune clar: România nu poate fi lăsată la mâna clanurilor, traficanților și rețelelor care prosperă din frică și neputință.

De aceea susținem un plan ferm și constituțional împotriva crimei organizate:

• confiscarea extinsă a averilor provenite din activități infracționale;

• unități speciale anti-clanuri și coordonare reală între instituții;

• toleranță zero pentru arme ilegale și traficul acestora;

• lovirea surselor de finanțare ale grupărilor infracționale;

• protecție reală pentru victime și martori;

• combaterea traficului de droguri în școli, cartiere și mediul online;

• eliminarea complicităților dintre lumea interlopă și administrația publică.

România trebuie să redevină o țară în care oamenii cinstiți se simt protejați, iar infractorii se tem de lege.

Nu frica trebuie să conducă România.

Legea trebuie să conducă România.

CENTENAR PNȚ - 1926-2025VICTOR DELEU LA IAȘI - 7-8 IUNIE 1917În după-amiaza zilei de 7 iunie 1917, Victor Deleu sosea în...
07/06/2026

CENTENAR PNȚ - 1926-2025
VICTOR DELEU LA IAȘI - 7-8 IUNIE 1917
În după-amiaza zilei de 7 iunie 1917, Victor Deleu sosea în gara din Iași, în fruntea primului batalion de voluntari ardeleni și bucovineni înființat la Danița, lângă Kiev, unde erau prizoniei. A doua zi, voluntarii au depus jurământul în fața Regelui Ferdinand I al României și s-au înrolat în armata română, contribuind cu jertfa lor de sânge la realizarea României Întregite. A fost un eveniment cu un impact psihologic deosebit pentru armata română și întreaga națiune, aflată în refugiu la Iași. Defilând prin oraș, în uralele mulțimii, voluntarii au fost sărbătoriți, cu fastul cuvenit, în Piața Unirii. Rămâne memorabil discursul epocal rostit atunci de Victor Deleu de pe soclul statuii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în numele voluntarilor, discurs emoționant prin care, după cm reiese și din memoriile participanților, l-a pus în umbră chiar pe marele orator Nicolae Iorga:
„(...). Vom birui, pentru că nu sunt atât de înalți Carpații, cât ne sunt inimile de înâlțate”, spunea Victor Deleu, membru marcant al Partidului Național Român, devenit Național-Țărănesc după 1926, și unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Iuliu Maniu.

07/06/2026

În timp ce România este membră NATO și UE, un politician român merge la Sankt Petersburg și transmite mesaje care servesc propaganda Kremlinului.

Patriotismul înseamnă apărarea intereselor României. Nu promovarea propagandei unui regim care amenință securitatea Europei și a regiunii Mării Negre.

Participarea Dianei Șoșoacă la evenimente organizate la Sankt Petersburg și declarațiile făcute acolo reprezintă un nou episod al promovării unor mesaje aflate în contradicție cu orientarea strategică a României.

România este membră NATO și a Uniunii Europene. Securitatea, libertatea și dezvoltarea de care beneficiem astăzi sunt rezultatul acestei opțiuni asumate de statul român și de cetățenii săi.

În timp ce Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei și desfășoară operațiuni de influență împotriva statelor democratice, este grav ca un politician român să ofere legitimitate propagandei Kremlinului și să promoveze mesaje contrare intereselor naționale.

Libertatea de exprimare trebuie respectată. Dar libertatea de exprimare nu înseamnă lipsa responsabilității publice.

PNȚ Maniu-Mihalache consideră că instituțiile competente trebuie să analizeze dacă declarațiile și acțiunile desfășurate la Sankt Petersburg au rămas în limitele unei opinii politice sau dacă există elemente care justifică verificări suplimentare din perspectiva protejării intereselor și securității naționale.

Nu cerem condamnări politice. Cerem clarificări.

Patriotismul nu înseamnă să cauți validare la Moscova.

Patriotismul înseamnă loialitate față de România, respect pentru cetățenii români și susținerea apartenenței noastre la NATO și Uniunea Europeană.

06/06/2026

INACȚIUNEA COSTĂ. CINE RĂSPUNDE PENTRU VULNERABILITATEA ROMÂNIEI?

Suntem în al patrulea an al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, iar România continuă să constate existența unor vulnerabilități serioase în ceea ce privește supravegherea și avertizarea la frontiera maritimă de la Marea Neagră.

În această perioadă, Ministerul Apărării a fost condus de reprezentanți ai PSD, PNL și USR. De asemenea, România a avut ca prim-ministru pe Nicolae Ciucă, general al Armatei Române și fost Șef al Statului Major al Apărării.

Întrebarea legitimă este: de ce, după ani de zile în care pericolul de la Marea Neagră era evident, România nu dispune încă de toate capacitățile necesare pentru detectarea și combaterea amenințărilor moderne, inclusiv a dronelor?

Cetățenii au dreptul să ceară explicații și responsabilitate. Securitatea națională nu trebuie tratată ca o temă de campanie electorală, ci ca o obligație permanentă a statului român.

În același timp, observăm că neîncrederea populației în instituțiile statului crește. Corupția, impostura, aplicarea selectivă a legii și lipsa de performanță administrativă alimentează nemulțumirea publică și creează teren fertil pentru radicalizare și polarizare.

Românii merită răspunsuri clare:

* De ce investițiile strategice în apărare au avansat atât de lent?
* De ce instituțiile statului nu au reușit să combată eficient dezinformarea și propaganda ostilă?
* De ce interesele cetățeanului român sunt prea des lăsate pe plan secund?

PNȚ Maniu-Mihalache consideră că România are nevoie de o clasă politică responsabilă, de instituții puternice și independente și de o strategie națională care să pună pe primul loc interesul românilor și securitatea statului.

Nu vulnerabilitatea ne poate apăra, ci competența. Nu propaganda ne poate salva, ci adevărul. Nu resemnarea ne poate construi viitorul, ci implicarea cetățenilor.

România trebuie să fie puternică, respectată și capabilă să-și protejeze cetățenii și frontierele.

04/06/2026

🚨 ICR – Fabrică de sinecuri sau promotor al culturii române?
În 2026, ICR funcționează ca un club de lux pentru funcționari:

Buget 35,3 milioane lei, din care 40% (13,9 mil. lei) pe salarii.
90.000 €/lună doar pe chirii pentru 8 sedii în străinătate.
Istoric dublu față de limita legală de funcții de conducere.

Cele două candidate (PSD & USR) – același sistem:
Zeci de ani în interiorul ICR, fără experiență în mediul privat. Singura dezbatere: apartenența politică. Zero discuție despre strategie sau rezultate.
Întrebări pentru ICR și MAE:

De ce dați 90.000 €/lună pe chirii în loc de proiecte reale?
Câte funcții de conducere aveți în 2026?
Câți bani ajung efectiv în cultură, nu în salarii?

Polonia și Cehia cheltuiesc mai puțin pe funcționari și obțin rezultate vizibile. Noi de ce nu?

PNȚ Maniu-Mihalache cere: Stop sinecurilor! Conducere cu experiență în mediul privat, mai puțini bani pe salarii, mai mulți pe proiecte.

Cultura română merită antreprenori, nu administratori cu vieți călduțe în capitale.

Vino alături de noi!
Dacă ai experiență în management cultural, antreprenoriat sau diplomație culturală în mediul privat, alătură-te echipei noastre pentru a construi un program serios alternativ la actualul stil de management politic al ICR.

Ce părere aveți? Merită banii voștri acest ICR?

03/06/2026

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, declară că retragerea de la conducerea Armatei Române ar fi gestul firesc al generalului Vlad Gheorghiță și că orice umbră de îndoială asupra conduitei sale profesionale reprezintă o vulnerabilitate pentru Armata Română.

Afirmația ridică însă o întrebare simplă: cine vorbește despre responsabilitate, onoare și vulnerabilități instituționale?

Tocmai liderul partidului care a dominat politica românească în ultimele decenii și care a fost asociat, în percepția multor români, cu scandaluri de corupție, risipă a banului public, clientelism politic și duble standarde.
Dacă simpla existență a unor suspiciuni este suficientă pentru a cere retragerea imediată a unui om din funcția pe care o ocupă, atunci același standard ar trebui aplicat tuturor.

Trei cuvinte.

Nordis. Docuz. Hunyadi.

Atunci când românii aud astăzi lecții despre onoare și responsabilitate, este firesc să își amintească de controversele care au marcat viața publică și care au ridicat întrebări serioase despre relația dintre puterea politică și răspunderea publică.
Dar problema este mai gravă decât situația unui general.

În acest moment, marele semn de întrebare nu planează doar asupra șefului Armatei Române.

El planează și asupra modului în care funcționează instituțiile statului.

Ce ar trebui să înțeleagă cetățenii din această situație? Că justiția își desfășoară activitatea în mod complet independent, așa cm este normal într-un stat de drept? Sau că dosarele cu impact public major riscă să fie percepute ca episoade ale unei confruntări politice permanente?
Nu contestam necesitatea anchetelor și nu susțin că cineva trebuie să fie deasupra legii. Dimpotrivă. Tocmai de aceea este esențial ca instituțiile judiciare să fie nu doar independente, ci și percepute ca independente.
Când lideri politici se grăbesc să ceară retrageri și să pronunțe verdicte morale înainte ca procedurile să fie finalizate, afectează nu doar persoana aflată în centrul atenției, ci și încrederea publică în instituții.

Armata Română nu are nevoie de spectacol politic.

Justiția nu are nevoie de comentatori politici care să sugereze concluziile înainte ca faptele să fie stabilite.
România nu are nevoie ca instituțiile sale fundamentale să devină decor pentru luptele de putere dintre partide.

Este cu atât mai ironic să auzim lecții despre onoare de la reprezentanții unei formațiuni politice care nu a manifestat aceeași exigență atunci când investigații jurnalistice, controverse publice sau decizii politice discutabile au afectat încrederea cetățenilor în stat.

Atunci când drone rusești au căzut pe teritoriul României, explicațiile au venit mai repede decât asumarea. Atunci când industria de apărare și capacitatea de înzestrare au fost afectate de ani de decizii greșite și influență politică, nu am auzit aceeași preocupare pentru vulnerabilitățile sistemului.

Iar astăzi, cei care au participat la guvernările care au adus România în această situație se prezintă drept arbitri ai onoarei și profesionalismului.

Românii au dreptul să se întrebe dacă liderii politici realizează cât rău fac credibilității instituțiilor statului prin asemenea intervenții. Au dreptul să se întrebe dacă independența justiției și prestigiul Armatei Române sunt cu adevărat priorități sau doar argumente convenabile într-o dispută politică de moment.

Înainte de a cere altora gesturi de onoare, liderii PSD ar trebui să explice propriile standarde de onoare politică.
Înainte de a identifica vulnerabilități în alte instituții, ar trebui să reflecteze la vulnerabilitățile create în statul român prin ani de guvernare.
Pentru că într-o democrație matură, onoarea nu se măsoară prin declarații de presă.

Se măsoară prin consecvență.

Iar consecvența rămâne, poate, cea mai mare problemă a celor care astăzi se grăbesc să dea lecții altora.

Address

Zalau

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when PNȚ Maniu-Mihalache - Sălaj posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share

Category