https://www.primariavaleamare-db.ro
Localitatea se află situata in partea de S-V a judeţului Dâmboviţa, la graniţa cu judeţul Argeş iar din punct de vedere geografic la contactul dintre Câmpia Româna (Găvanu - Burdea) cu Piemontul Cândeşti, strabatuta fiind in partea de est de paraul Potop. Se poate preciza că Potopu , pârâu ce coboară din Piemontul Cândeşti, întâlnindu-se mai jos de oraşul Ga
esti cu Cobia, Brătila şi Foiţa şi se varsă în Sabar. Localitatea are următoarele coordonate geografice: 44˚ şi 46' latitudine nordică şi 25˚ şi 14' longitudine estică , iar altitudinea este de 230-450 m. Regiunea în care se află amplasata localitatea este o importantă zonă agricolă. Datorită avantajelor pe care le prezintă această regiune, zona a fost populată din cele mai vechi timpuri, dovadă fiind crucea de piatra existenta in mijlocul satului Valea Caselor care dateaza de pe vremea lui Matei Basarab , mai precis din anul 1647. Populatia
Localitatea are in prezent o populatie de 2565 locuitori. Populaţia are o influenţă deosebită asupra localitatii în care locuieşte, şi-şi desfăşoară activitatea, totodată şi localitatea influenţează structurile geodemografice ale populaţiei. In 1810 satul Valea Mare impreuna cu satul Valea Caselor aveau la acea vreme 40 case cu 150 de suflete, dintre care 64 barbati si 86 femei.Satul Livezile avea 30 case cu 80 de suflete. In 1837 potrivit catagrafiei din acel an, satul Valea Mare impreuna cu satul Livezi aveau 72 case cu 247 de suflete. Perioada de după 1989 a introdus modificări importante în peisajul economic, fapt ce se reflectă şi în mişcarea naturală a populaţiei. Astfel, s-au redus valorile natalităţii, fertilităţii. Mortalitatea s-a menţinut la valori relativ constante. Mişcarea migratorie nu înregistrează valori importante. Dacă înainte de 1989 predomina mişcarea sat-oraş (motivul fiind unul financiar), după 1989 se remarcă o migrare oraş-sat, însă fără consecinţe spectaculoase. Structura populaţiei pe grupe de vârstă indică un proces de îmbătrânire al populaţiei după 1989, proces determinat în principal de scăderea natalităţii. Structura etnică a populaţiei indică faptul că românii deţin majoritatea absolută (peste 95%), iar structura religioasă relevă o majoritate covârşitoare de ortodocşi. Clima
Climatul este temperat continental, punându-si amprenta asupra tuturor componentelor învelisului geografic. Datorita pozitiei geografice si succesiunii
treptelor de relief de la nord la sud, se afla sub influenta circulatiei
maselor de aer de diferite tipuri: aer continental din nord si est, mediteranean din sudvest,iar la altitudine, cel oceanic. Sub influenta acestor mase de aer cu umiditati diferite, în 2005 s-a înregistrat o suma anuala a precipitatiilor la Statia Meteorologica Târgoviste de 1268,2 l/m2, medie mult mai ridicata comparativ cu cea a anului 2004, când la aceeasi statie meteorologica s-au înregistrat 760,2 l/m2. În anul 2005, cea mai mare cantitate lunara de precipitatii a fost de 268,2 l/m2, valoare înregistrata în luna august. Valorile termice medii multianuale sunt cuprinse între 10,30C -9,20C. Odata cu cresterea altitudinii,temperatura medie anuala scade, ceea ce confirma existenta unui gradient termic verticalde cca. 0,50C/100 m. Conform datelor furnizate de Centrul Meteorologic Regional Muntenia – Serviciul Meteorologic si Asigurarea Calitatii Pitesti, în anul 2005 la Statia Meteorologica Târgoviste s-au înregistrat urmatoarele valori:
temperatura medie a aerului: 9,50C;
temperatura maxima: 34,6 0C, înregistrata în data de 30 iulie 2005;
temperatura minima: -19,90C, înregistrata în data de 7 februarie 2005.
În privinta regimului eolian se remarca de asemenea zonalitatea pe verticala, d**a
conditiile de relief. În zona montana predomina, ca frecventa si intensitate, vânturile din nord-vest, cu o viteza medie anuala de 2,0 m/s, urmate de cele din sud-vest si nord-est. Pentru zonele de câmpie situatia este schimbata, regimul eolian fiind dominat de vânturile din nord-est, urmate de cele din vest. Fauna
Fauna este bogata si diversa, ca o consecinta a varietatii ecosistemelor acvatice si terestre. Gradul mare de împadurire asigura conditii bune de viata pentru multe specii de animale de interes cinegetic si stiintific. O mare varietate de specii de flora si fauna, prezinta o importanta economica deosebita, cu multiple utilizari în diverse sectoare ale economiei. La acestea se adauga speciile de fauna salbatica de interes cinegetic, valorificate prin vânatoare, cm sunt: cerbul comun, capriorul, ursul, mistretul,iepurele, vulpea, fazanul, cocosul de munte, rata salbatica, gâsca salbatica, potârnichea etc. se valorifica prin pescuit urmatoarele specii de pesti : crap, novac, caras, etc
