21/02/2026
‼️ Când căciula e prea mare și-ți cade pe ochi!
Cum e să fii Premierul României și să n-ai habar de legislația muncii aplicabilă în țara pe care o conduci? Dar să nu cunoști nici gramatica limbii române?!🙈
Mi-e greu să redau citatul premierului Câțu acordat în emisiunea domnului Prelipceanu, de la postul TV Digi 24, și asta pentru că fraza nu este inteligibilă și este chiar dificil de redat în ceea ce privește gramatica limbii române.
„Definiția sporurilor și cm au apărut ele, iarăși sunt mai multe legende acolo, dar cred că iarăși trebuie să găsim o legătură directă între a motiva pe cei care lucrează în aparatul public și asta înseamnă sporuri, că de fapt asta reprezintă un spor, în a-i motiva pe cei din aparatul public și performanță.”🤦♂️
Dar fraza nu este numai greu de înțeles, ci conține și un non-sens ca și conținut, căci să spui că sporurile se acordă funcție de performanță este una dintre cele mai mari aberații pe care le-am auzit!🤷♂️
Stimabile, Legea 153/2017 actualizată în 2020 prevede că sporul reprezintă un element al salariului lunar/ soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcţie/ salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, în condiţiile legii, pentru fiecare categorie de personal, iar codul Muncii, articolul 160 prevede că: „salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.”
Așadar, domnule premier, pentru informarea dumneavoastră vă comunic că în majoritatea covârșitoare a situațiilor de acordare a sporurilor aceasta se face în raport de condițiile în care un salariat își desfășoară activitatea, respectiv condiții nefavorabile (grele, nocive, periculoase, vătămătoare, penibile etc), aceste sporuri având rolul de compensare în mărime unică pentru salariaţii de orice calificare care muncesc în condiţii egale la unitatea respectivă.
Mărimea concretă a sporurilor de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile se stabileşte în funcţie de greutate, nocivitate, în limitele negociate de partenerii sociali şi aprobate prin convenţia colectivă la nivel naţional şi de ramură, dar nu poate fi mai mică decît cea prevăzută de Legea salarizării.
Listele lucrărilor şi locurilor de muncă cu condiţii grele şi deosebit de grele, vătămătoare şi deosebit de vătămătoare se aprobă de către Guvern după consultarea patronatelor şi sindicatelor.
În funcție de durata de timp și de condițiile în care sunt acordate aceste sporuri, există două tipuri de sporuri salariale: cu caracter permanent sau temporar.
⁉️ Și atunci vă întreb, domnule premier, care este legătura între performanță și sporurile acordate pentru: vechime în muncă, condiții deosebite, condiții grele, condiții vătămătoare, condiții nocive (zgomot, vibrații, unde electromagnetice, presiune, radiații ionizante, radiații calorice, radiații laser de putere neprotejate, noxe profesionale chimice sau biologice), condiții periculoase, adâncime, înălțime, izolare, condiții penibile, folosirea unei limbi straine în afara obligațiilor postului, munca de noapte, munca suplimentară, munca efectuată în zilele de sărbătoare legală sau de repaos săptămânal, angajații care exercită și o altă funcție, handicap, activități medicale pentru tratarea persoanelor bolnave de covid, activități pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei Covid-19, rezistență la stres și efort, periculozitate, păstrarea confidențialității, condiții de stres/suprasolicitare neuropsihică, pentru munca în ture, gestionarea informațiilor clasificate, complexitatea muncii, condiții deosebit de periculoase- TBC, bruceloză, gripă aviară, febră aftoasă, activitatea în structurile de inspecție și control, consemn la domiciliu, siguranța navigației, siguranța feroviară, rutieră și aeronautică, lucrul cu cifrul de stat etc?!
