Râmnicu Vâlcea de altădată

Râmnicu Vâlcea de altădată Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Râmnicu Vâlcea de altădată, Landmark & historical place, Râmnicu Vâlcea.

Să ne amintim împreună de centrul vechi al orașului Râmnicu Vâlcea, demolat aproape în întregime la sfârșitul anilor '70 și să încercăm să localizăm pe hartă unde erau clădirile din fotografiile de arhivă.

Pe 11 august biserica ortodoxă îl sărbătorește, în fiecare an, pe Sf. Nifon, cel care, între altele, în 1503, a inițiat ...
18/08/2024

Pe 11 august biserica ortodoxă îl sărbătorește, în fiecare an, pe Sf. Nifon, cel care, între altele, în 1503, a inițiat înființarea Episcopiei Râmnicului.
Sfântul Nifon a fost patriarh al Constantinopolului în perioadele 1486-1488 și 1496-1498 și mitropolit al Țării Românești între anii 1498-1505.
În anul 2016, conform site-ului Arhiepiscopiei Râmnicului, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, a oferit Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Nifon spre a fi așezate spre închinare în Catedrala Arhiepiscopală Sfântul Nicolae din Râmnicu Vâlcea.

Nifon al II-lea (în greacă Νήφων Β΄, transliterat: Nifon 2; n. secolul al XV-lea, Peloponez, Grecia – d. 11 august 1508, Mănăstirea Dionisiu, Republica Monastică de la Muntele Athos, Grecia), născut Nicolae, a fost patriarh ecumenic al Constantinopolului în trei rânduri: 1486-1488,...

Vâlcenii din 1878 au fost gazde bune pentru 1000 de prizonieri turci, vreme de 100 zile...La Râmnic, prizonierii urmau s...
12/08/2024

Vâlcenii din 1878 au fost gazde bune pentru 1000 de prizonieri turci, vreme de 100 zile...
La Râmnic, prizonierii urmau să fie cazați atât la cazarmile de călăraşi şi de dorobanți, în casele lui Ion Constantinescu, "unde a fost spitalul județului" cât şi pe la diferiți cetățeni.

26/04/2022

𝕮𝖆̆𝖑𝖆̆𝖙𝖔𝖗𝖎𝖊 𝖕𝖗𝖎𝖓 𝕽𝖆̂𝖒𝖓𝖎𝖈𝖚𝖑 𝖉𝖊 𝖆𝖑𝖙𝖆̆𝖉𝖆𝖙𝖆̆. 𝕮𝖆̂𝖓𝖉 𝖘̦𝖎 𝖕𝖊 𝖚𝖓𝖉𝖊?

Dacă ați putea călători pentru 𝖔 𝖟𝖎 𝖕𝖗𝖎𝖓 𝕽𝖆̂𝖒𝖓𝖎𝖈𝖚𝖑 𝖉𝖊 𝖆𝖑𝖙𝖆̆𝖉𝖆𝖙𝖆̆ ce an ați alege? Și ce traseu ați urma?
Aș fi tentat să aleg perioada interbelică, pentru a simți cu adevărat prosperitatea și libertatea acelor vremuri. Dar pentru a fi mai aproape de Râmnicul în forma în care era în primii mei ani de viață, parcă mi-aș dori să-l văd și la începutul anilor ‘70 , când încă nu începuse febra demolărilor și centrul mai avea majoritatea clădirilor reprezentative.

În privința traseului ales pentru 𝘰 𝘱𝘭𝘪𝘮𝘣𝘢𝘳𝘦 𝘮𝘢𝘪 𝘴𝘤𝘶𝘳𝘵𝘢̆, 𝘱𝘦 𝘫𝘰𝘴, aș pleca din Piața Traian, kilometrul 0 de astăzi spre Piața Lahovary (Terasa) pe G-ral Praporgescu, pentru ca apoi să parcurg pătratul celebru format din str. Mihai Bravu, Calea lui Traian, porțiunea de Bulevard și înapoi pe Terasă , cu un popas în parc și la cofetăria care era cândva acolo (sau la Coana Mița, în apropiere). Întorcându-mă pe ”Lipscani” (Mihai Bravu) aș parcuge apoi dus-întors și porțiunea dintre Biserica Cuvioasa Parascheva și Piața Traian și aș reveni la Bulevard, pentru a-l vedea măcar de la statuie. Gândindu-mă la anii de școală aș reveni pe Calea lui Traian pentru a o străbate până la Liceul Lahovary , trecând pe lângă Școala cu ceas, iar apoi aș reveni pe G-ral Praporgescu până la Bulevard și apoi, pe sub parc, pe str. Radu de la Afumați și apoi pe Regina Maria și, după un popas la Piață și Hală, pe str. Știrbei Vodă aș merge sper final în Parcul Zăvoi pentru o plimbare cu barca și chiar o vizită la vechiul zoo sau serele de acolo.

Sunt totuși 𝘮𝘶𝘭𝘵𝘦 𝘭𝘰𝘤𝘶𝘳𝘪 𝘱𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘯𝘶 𝘭𝘦-𝘢𝘴̦ 𝘷𝘦𝘥𝘦𝘢: Podul Vinerea Mare și zona din dreapta răului Râmnic/Olănești (cu Schitul Inătești, Petrișor și 1 Mai), strada Carol I (Argeș), Capela de unde se poate vedea cel mai frumos Bulevardul și întreg orașul (care, un pic mai departe în timp, avea și Foișorul și pârtia de bob), Seminarul teologic (Liceul Roaită) și Episcopia, Spitalul vechi, strada Avram Iancu, Teatrul Adreani și Cinematograful, Cazarma, podul de peste Olt, vechea gară. Cu un pic de efort mai că aș merge și urca și până la Cetățuie și aș trece și pe la Cimitirul eroilor.
Și tot ar rămâne probabil câteva fotografii știute ale acelor vremuri , dar nevăzute, de exemplu ”mocănița” care venea dinspre Ocnița, pentru care drumul ar trebui să mă ducă spre Troianu (zona de la sud de Râmnic, unde generalul Magheru și-a făcut tabăra la 1848).

Așa că ... nu e deloc ușor de făcut un traseu , fie el și virtual, prin Râmnicul de altădată, pe care să putem așeza fotografiile pe care le-am descoperit și le vom mai descoperi, împreună cu amintirile noastre!

Ce ziceți, 𝙘𝙖𝙧𝙚 𝙫-𝙖𝙧 𝙛𝙞 𝙖𝙡𝙚𝙜𝙚𝙧𝙚𝙖?

După naționalizarea casei IOZEFINEI PASLAVOKI BEJAN,  a scris Paul Cristian Padeanu, la parter au mai funcționat (până p...
21/02/2022

După naționalizarea casei IOZEFINEI PASLAVOKI BEJAN, a scris Paul Cristian Padeanu, la parter au mai funcționat (până prin `55) magazinul de "Ceramică și sticlărie" luat de la Theodor Cusu și "Ceasornicăria și bijuteria" lui Sularu & Butzi (mutată apoi ceva mai sus, vizavi de Biserica Sf. Paraschiva, pe lângă Farmacia 17, își amintește Costin Folică).
După această dată, spațiile respective au fost eliberate ... forțat de către foștii chiriași, iar în locul lor, regimul popular-muncitoresc, a deschis ALIMENTARA "JIUL". Spațiul avea pardoseală denivelata cu 2 sau 3 trepte, partea de nord fiind mai sus (conform cupanta terenului).Alimentara a funcționat până în 1965, când, împreună cu spațiile de la etaj, au fost puse - că birouri - la dispoziția ICSMI-ului (Întreprinderea Comercială de Stat - Mărfuri Industriale).
În ultima perioadă, înainte de demolare, a fost acolo un Artizanat (foto, probabil din anii '70).

Plecăm în călătoria în Râmnicul de altădată de la locul din care se fac măsurătorile: kilometrul 0 al orașului, situat l...
17/02/2022

Plecăm în călătoria în Râmnicul de altădată de la locul din care se fac măsurătorile: kilometrul 0 al orașului, situat la intersecția dintre Calea lui Traian și str. Știrbei Vodă.
Farmacia Bejan- clădirea reprezentativă din prim-planul acestor prime fotografii a supraviețuit până la finalul anilor '70.
Magazinul de Haine de-a gata de vizavi era în fosta casă a comerciantului CONSTANTIN OROMOLU, cel care o clădise în 1907, iar la începutul anului 1919, o vânduse lui C. CEAUȘU. În această clădire, la 14 august 1919, IDEL ABRAM a deschis magazinul cu haine "de gata", având firma "LA DOI LEI". (P. C. Pădeanu).
Piața Traian era numită în primii ani ai secolului Piața Trăsurilor sau Piața de Jos. Zonei i se spunea după naționalizare "La Jiu", iar ulterior, când în intersecție s-au amplasat primele patru semafoare din Râmnic, a devenit "La Stop" C.Folică).

Address

Râmnicu Vâlcea

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Râmnicu Vâlcea de altădată posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share