10/11/2025
APĂRAREA INSTANȚEI SUPREME ESTE APĂRAREA
JUSTIȚIEI DIN ROMÂNIA
MESAJUL PREȘEDINȚILOR CURȚILOR DE APEL
Președinții curților de apel din România își exprimă public sprijinul față de Înalta
Curte de Casație și Justiție și față de președintele acesteia, doamna judecător Lia
Savonea, în contextul atacurilor și presiunilor, fără precedent, exercitate în spațiul
public.
Justiția română este un sistem unitar. Autoritatea instanței supreme garantează
echilibrul întregului edificiu jurisdicțional. Atunci când Înalta Curte este supusă
discreditării, ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către
toate instanțele din țară și afectează încrederea în toți judecătorii.
Cum potrivit art. 126 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege,
considerăm că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu
este doar o atingere adusă conducerii instanței supreme, ci o slăbire a justiției în
ansamblu.
Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului
sistem — de la curțile de apel, la tribunale și judecătorii — și cu afectarea încrederii
societății în capacitatea judecătorilor de a-și îndeplini rolul constituțional. Discreditarea
publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează
arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la
democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, pentru că apărarea sa
înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea
statului în matca democraţiei.
Procedurile judiciare nu sunt abuzuri aşa încât reformarea unor hotărâri
definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât
afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a
dreptăţii.
Subliniem că în nicio democraţie, o putere în stat nu cere socoteală altei puteri
în stat, în stradă, prin manipulare şi conduite subversive mimând empatia pentru
categorii defavorizate şi proiectând asupra corpului magistraţilor eticheta de duşmani
ai poporului, declanşând astfel o luptă de clasă imaginară.
Statul prin exponenţii săi politici are obligaţia să crească nivelul de trai al
populaţiei, să protejeze, să unească, să regleze prin mecanisme legitime şi coerente, nu
să dezbine şi să polarizeze împărţind societatea în buni şi răi, corupţi şi oneşti.
Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor
puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi
desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii
judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului.
Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului,
a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul
sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia
par a fi noile „valori” după care se ghidează structura statală a ţării.
În aceste momente, reafirmăm unitatea corpului judiciar și responsabilitatea
comună de a apăra independența justiției şi statul de drept, demnitatea funcției de
judecător și încrederea cetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului.
Facem apel la respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești și la
protejarea autorității instanței supreme, ca garanție a unui stat de drept funcțional.
Ne alăturăm, în mod solidar, poziției Înaltei Curți de Casație și Justiție, lansăm
un apel la raţiune rămânând loiali următoarelor valori care stau la temelia statului de
drept:
- independența judecătorilor nu poate fi negociată sau condiționată de
reacții publice;
- demnitatea conducerii instanței supreme este parte integrantă a
prestigiului justiției;
- nicio formă de presiune sau intimidare publică nu poate influența actul
de judecată.
În acest context, afirmăm răspicat că justiţia nu se negociază şi nu cedează
niciunei forme de presiune, justiţia nu cere şi nu acceptă privilegii, ci respectarea locului
şi rolului său într-o societate democratică, pretinzând celorlalte puteri în stat respectarea
standardelor de colaborarea loială interinstituţională şi de manifestare în acord cu
statutul şi prerogativele de puteri în stat.
Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă
şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de
totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând,
atât de clamat în discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează
dezinformarea şi captarea.
Judecător Oana Maria Petraşcu, preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia
Judecător Ionela-Diana Pătraşc-Bălan, preşedinta Curţii de Apel Bacău
Judecător Daniela Niculeasa, preşedinta Curţii de Apel Braşov
Judecător Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti
Judecător Dana Cristina Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj
Judecător Alina-Gabriela Jurubiţă, preşedinta Curţii de Apel Constanţa
Judecător Manuela Cristina Berceanu, preşedinta Curţii de Apel Craiova
Judecător Doru Benescu, preşedintele Curţii de Apel Galaţi
Judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu, preşedinta Curţii de Apel Iaşi
Judecător Florica Roman, preşedinta Curţii de Apel Oradea
Judecător Emilia Raluca Trandafir, preşedinta Curţii de Apel Piteşti
Judecător Paul Mihail Frăţilescu, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti
Judecător Titiana Ilieş, preşedinta Curţii de Apel Suceava
Judecător Maria Cristina Dica, preşedinta Curţii de Apel Timişoara
Judecător Ioana Delia Lucaci, preşedinta Curţii de Apel Târgu Mureş
Judecător Petre Valentin Bădița, preşedintele Curţii Militare de Ape
