12/02/2026
Succesul Sistemului românesc de Garanție - Returnare (SGR) ne obligă să nu ne mai mulțumim cu pași mici.
Proiectele de lege pe care le-am propus au în vedere o creștere sănătoasă, care să se simtă în mai puțină poluare, mai multe locuri de muncă în economia verde și mai multă materie primă trimisă în fabricile autohtone, nu la gropile de gunoi.
Mesajul pe care l-am transmis la Conferința „Urgențe legislative în domeniul deșeurilor”, organizată de Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic din Camera Deputaților, a fost că România trebuie sprijinită să fie în continuare un exemplu în regiune și în lume. În primul rând prin curajul de a consolida ce funcționează și apoi prin ambiția de a nu lăsa sistemul să fie frânat sau căpușat.
Asta înseamnă, pe de o parte, să ducem SGR la următorul nivel, iar pe de alta, să ne asigurăm că accelerăm pe acele componente care au transformat sistemul într-o piesă reală din economia națională. Să nu uităm că, dincolo de beneficiile indiscutabile de mediu, impactul economic al sistemului a fost, în 2024, de aproape 1,5 miliarde lei, adică aproximativ 0,1% din PIB. Mai există vreun succes comparabil, în ultimii 35 ani?
Inițiativele mele legislative, care se află pe circuitul parlamentar, au exact aceste obiective.
Primul proiect schimbă logica răspunderii. România a plătit aproape un miliard euro între 2021 și 2025 pentru plasticul nereciclat. Bani din bugetul statului, adică din buzunarul tuturor. Am propus ca responsabilitatea să treacă la operatorii economici, în spiritul aplicării corecte a principiului „poluatorul plătește”. În plus, recompensăm companiile care folosesc material reciclat cu prime diferențiate, de 500, 1.000 sau 1.500 lei pe tonă, în funcție de procentul de material reciclat folosit. Încurajăm investițiile reale și sprijinul concret din sfera privată pentru un mediu mai curat.
Al doilea proiect, cu siguranță cel mai așteptat de români, vizează extinderea sistemului, din 2027, la noi tipuri de ambalaje: borcane, sticle pentru oțet, apă distilată, băuturi pe bază de cafea, dar și introducerea de ambalaje reutilizabile, care vor avea marcaj distinct și identificare digitală (cod de bare sau cod QR). Am setat ținte ambițioase de returnare și reciclare pentru anii următori: returnare 80% și reciclare 65% pentru anul 2027, returnare 85% și reciclare 70% pentru 2028 și returnare 90% și reciclare 75% pentru 2029. În acest fel, vom folosi infrastructura SGR existentă mai inteligent și mai eficient.
Anul trecut, România a ajuns unde puțini credeau că poate ajunge: lăudată în paginile publicațiilor internaționale pentru performanțele SGR! Peste 5,2 miliarde ambalaje colectate, după recordul de 3,5 miliarde în 2024. Peste 350.000 tone de materiale trimise la reciclare. 9 din 10 români strâng ambalajele în sacoșă și merg la aparatele de colectare. E cel mai amplu program de mediu care generează continuu investiții importante în producție și în centrele de sortare, dar și mii de locuri de muncă noi în întreaga țară.
Țări care ne dădeau lecții acum câțiva ani ne dau acum drept exemplu.
Avem, așadar, toate motivele să accelerăm, pentru ca SGR să-și consolideze succesul. Să fie mai puternic, dar și mai prezent în comunitățile din țară unde oamenii care iubesc natura vor să contribuie la protejarea ei.
Știu că sunt și voci care contestă dezvoltarea SGR și altele care se opun de dragul de a fi Gică Contra. Las în comentarii cele două proiecte de lege care pun mai puțină presiune pe bugetul public, aduc mai multă responsabilitate în industrie și mai multe investiții în reciclare. Și mai întreb o dată: De ce nu?
