19/04/2026
Nicolae Ceaușescu a fost un mare patriot,un mare naționalist care si-a iubit tara și Neamul.
Ștefan ANDREI, fost ministru de externe al României: „Întâmplările despre care o să scriu azi au fost de o importanță majoră pentru România, fiind martor ocular al acestor evenimente, iar concluzia lor ar trebui să aibă un impact pentru politica economică interna și externă a României de oricând.
În 1978 Nicolae Ceaușescu a fost invitat la Casa Albă de Jimmy Carter, președintele SUA.
În timpul discuțiilor din Biroul Oval, într-o atmosferă relaxată, Jimmy Carter îi cere lui Nicolae Ceaușescu să obțină de la Yasser Arafat, la acea dată președintele O.E.P.
(Organizația pentru Eliberarea Palestinei) un armistițiu pe o perioadă cât mai lungă.
Carter știa că Nicolae Ceaușescu poate obține acest armistițiu și îi spune lui Ceaușescu inclusiv motivul acestei cereri, unul destul de bine întemeiat. Înainte de a fi de acord, Nicolae Ceaușescu pune însă, fără complexe, două condiții: acordarea Clauzei Națiunii celei mai Favorizate României și, a doua, acordarea unui număr important de licențe pentru industria românească.
Cum numărul de licențe cerut de Nicolae Ceaușescu era… enorm în concepția americanilor, se duce o negociere de mai bine de o noapte între partea română și cea americană.
Nicolae Ceaușescu și miniștrii lui obțin „direct” o parte din licențe, urmând ca, o altă parte la fel de mare din celelalte să fie obținute „indirect”. Acest mod „indirect” este uluitor, el însuși putând fi subiect de carte.
Practic, se obținuseră licențe cu știrea amercanilor, dar fără ca ei oficial să se știe. Poate o să povestesc, odată, când timpul îmi va permite, despre acest acord nescris, cu rezultate enorme pentru dezvoltarea industrială a României.Cert este că, în urma acestor acorduri, industria românească a explodat, realizată cu componente ale industriei americane sau cu copii autorizate (oficial, nu!) ale acestora. Zeci de întreprinderi au fost construite pe baza acestor acorduri, iar România, la rândul ei,a construit ulterior , direct astfel de întreprinderi în alte țări.
La fnalul întâlnirii, presedintele Carter îl întreabă pe Ceaușescu ce program are în ziua următoare, o întrebare de politețe, pentru că programul era oricum cunoscut.
- Mergem în Texas, răspunde Nicolae Ceaușescu.
– Nu vreți să mergeți până la Centrul de Cercetare Huston, avem acolo cel mai mare
centru de cercetare din lume ?
– I-auzi Ștefane (Ștefan Andrei n.n.), câte zile avem pentru Texas ?
– Două, tovarășe președinte.
– Fă doar una, întâi mergem la Huston.
La Centrul de Cercetare a mers o delegație formată din Nicolae și Elena Ceaușescu, încă trei miniștri ai Cabinetului şi subsemnatul (Ștefan ANDREI - n.n).
După ce am intrat, am fost suiți în niște mici vehicule și am trecut printr-un culoar lung care avea de o parte și de alta calculatoare care mergeau.
Deci era anul 1978, acum patru zeci și doi de ani… Nicolae Ceaușescu și mica delegație se uitau perplecși la pereții plini de calculatoare și nu le venea să creadă ce vedeau.
În fine, ajungem într-o sală mare în care era un ecran imens, în fața căruia au fost invitați de către Directorul Centrului. „După ce ne-am așezat în fața ecranului, cel de acolo, în halat alb, a început să apese pe niște „butoane” ale unei tastaturi, iar pe ecran a apărut harta României, cu 4 puncte negre pe ea, care se mișcau”.
– Domnule Președinte, aveți deasupra teritoriului 4 avioane.
„ Nicolae Ceaușescu s-a uitat la mine, noi eram muți, credeam că suntem în altă lume, nu au scos niciunul nici un cuvânt”.
Ne găseam la mii de km departe de România, și ne spune un american nouă, că acasă la noi, deasupra României, sunt 4 avioane…
– Stați liniștiți, sunt civile… Se lasă liniștea.
După ce ne lasă mască cu asta cu avioanele, se apucă să bată în butoanele alea din nou și, pe harta României, apar niște săgeți și niște linii care se mișcă, iar la un moment dat
apare un nume de localitate: Scornicești. Liniște de mormânt; nu ne puteam lua ochii de la ecranul ăla. Se mărește, apar case, după care una este supradimensionată.
– Aceasta este casa dumneavoastră de la Scornicești, Domnule Președinte, zice directorul. O să scoatem o fotografie cu ea și vă rugăm să ne dați un autograf, pentru conformitate, știți, este un obicei ca toți cei care intră aici să ne lase un autograf. Nicolae Ceaușescu nu spune un cuvănt și semnează pe spatele pozei care a ieșit dint-un aparat. Iar umblă ăla la butoane, iar apar niște săgeți, dar și niște semne și-l întreabă din nou pe Nicolae Ceaușescu:
– Domnule președinte, știați că, sub casa dumneavoastră de la Scornicești este lignit ?
Nicolae Ceaușescu n-a mai rezistat:
– I-auzi Ioane (pe atunci prof. ing. Ion Avram era ministrul Industriilor - n.n.) suntem în Statele Unite și ne spune directorul ăsta că sub casa mea e lignit și tu nu știi ?
– De unde să știu tovarășe președinte, că doar noi nu avem aparatura lor.
În timpul scurtei discuții, directorul iar începe să bată în butoanele alea și se mută din nou imaginea. Ecranul prinde viață, alte linii, săgeți, tot felul de semne, după care se calmează și se stabilizează deasupra Mării Negre:
– Domnule Președinte, aveți CELE MAI MARI REZERVE DE PETROL ȘI GAZE NATURALE DIN EUROPA, ÎN MAREA NEAGRĂ! Dacă știți cm să le exploatați, deveniți cea mai bogată țară din Europa !
Rămânem cu toții înmărmuriți. Primul care își revine și vorbește e Nicolae Ceaușescu.
– I-auzi Ioane, trebuie să le exploatăm !
– Nu avem sonde de foraj la mare adâncime, tovarășe președinte, și la ruși nu găsim, doar ei, americanii, le au.
– Dacă vă permite programul, puteți să le vedeți la lucru în Golful Mexic.
– Auzi Ștefane, ce program avem mâine ?
– Texas, tovarășe președinte.
– Scurtează-l, mergem în Golful Mexic !
În Golful Mexic, după ce a vizitat o platformă marină pe care o exploata Standard Oil Company (viitorul Exxon Mobil), Nicolae Ceaușescu a spus că trebuie neaparat să construim și noi așa ceva ! I s-a răspus discret că este imposibil !
– Ați mai zis voi că e imposibil și la altele, lasă că discutăm acasă !
Acasă, Nicolae Ceaușescu s-a convins că nu putem face singuri platforme marine de mare adâncime și astfel au început negocierile cu SUA pentru exploatarea COMUNÂ a petrolului și gazelor din Marea Neagră.
Ei urmau să exploreze și să exploateze prin Standard Oil Company (ulterior Exxon Mobil). Rămânea să ne punem de acord asupra procentelor din exploatare. La finalul negocierilor între noi și americani, ne-am dus la Nicolae Ceaușescu :
– Am căzut de acord cu americanii, președintele Carter este de acord, vom face o societate pe acțiuni, vor face ei explorarea și exploatarea cu Standard Oil Company, utilajele lor, dacă sunteți de acord semnăm: 50 % din profit SUA, 50 % profit România.
– 51 % din profit noi, a spus Nicolae Ceaușescu !
– Tovarășe Președinte, utilajele lor, explorarea lor, exploatarea făcută de ei, doar… rezervele noastre, nu merge, e totuși corect 50 - 50.
– Bine, 50 ei, 50 noi. Așa rămâne, semnați cu ei".
ACESTEA SUNT CITATE DIN CARTEA LUI ȘTEFAN ANDREI.
De atunci, din anul 1978, România are o înțelegere(agrement) semnată cu Administrația Americană reprezentată de președintele SUA Jimmy Carter și cu Standard Oil Company (actualul Exxon Mobil) privind explorarea și exploatarea rezervelor de Gaze și Petrol din MareaNeagră, profitul urmând să fie împărțit între SUA și România, în procente egale.
Atunci când a fost in vizita în SUA, Klaus Werner Iohannis știa de această înțelegere și cu toate acestea a dat pe degeaba rezervele României, deși trebuia doar să invoce înțelegerea scrisă semnată atunci.
Prin faptul că nu ne-am cerut partea de 50% care era stipulată pentru România prin această înțelegerea și prin faptul că vrea să modifice O.U.G. nr. 114, Klaus Johannis se face vinovat de Înaltă Trădare față de Poporul Român.
Conform Dreptului Internațional, SUA nu putea modifica unilateral o înțelegere scrisă, și de aceea aveau nevoie de un trădător care să se facă cm că nu ar ști de această înțelegere.
Condamnarea lui Liviu Dragnea și declarația lui ca „persona non grata” în SUA a fost cauzată de faptul că la fiecare ieșire publică Liviu Dragnea reitera până la saturație: „50% Exxon, 50% România”, fiindcă pe atunci încă nu se semnase „cedarea” gratuită a drepturilor statului Român către americani de către gașca de trădători .
Românii trebuie să știe cm sunt furați de guvernanții trădători, de președinte, de parlamentarii care știind de aceste lucruri, se fac că nu le cunosc. Asta se numește în termeni juridici complicitate la TRĂDARE .
Cum premierul Ludovic Orban a declarat public că va modifica O.U.G. nr. 114 în sensul dorit de Exxon Mobil, practic prin aceste guverne, România renunța la drepturile ei din exploatarea PROPRIILOR rezerve.
Doamne ocrotește-i pe Români !
Hai popor Român cu voia Lui Dumnezeu apără Glia străbună!
Dumnezeu ne dă, dar nu ne bagă în sac !
Toate aceastea au fost dezvăluite jurnaliștilor Sorin Roşca Stănescu şi Alice Barbu de către tovarășul Constantin Boştină, fostul secretar al lui Nicolae Ceauşecu.
Constantin Boştină a publicat în vara anului 2021 cartea „Am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceauşescu – IN OCHIUL CICLONULUI”.
Cartea conţine multe adevăruri necunoscute până la apariția ei, răsturnând teoriile cu care am fost intoxicaţi în acele vremuri, iar în urma lor rămâne un mare adevăr și în prezent ignorat:
Nicolae Ceauşescu a fost un mare patriot, un mare naţionalist care și-a iubit și aparat Neamul.
El a condus România timp de 24 de ani.
Puţini mai ştiu cm era România înainte de Ceauşescu.
Ceauşescu a scos România de la lumina lămpii cu gaz la lumina electrică, de la carul cu boi la întreprinderi producătoare de automobile, camioane, tractoare, locomotive şi avioane, baze militare subterane, şcoli, spitale, diguri , baraje, lucrări hidrotehnice portuare, a proiectat un sistem de autostrăzi, dar nu a mai apucat să construiască decât una.
În 12 ani a plătit toate datoriile externe și astfel a apărat DEMNITATEA NEAMULUI ROMÂNESC!
Nicolae Ceaușescu a promovat și aplicat o politică social-naționalistă propice ridicării Neamului românesc pe poziția de națiune demnă și puternică între națiunile lumii!
Reabilitarea lui Nicolae Ceaușescu trebuie începută fără întârziere, cât mai trăiesc cei care au cunoscut cu adevărat anii României conduse de Nicolae Ceaușescu.
SURSE: Constantin BOȘTINĂ, Ștefan ANDREI, Alice BARBU și Sorin ROȘCA STĂNESCU
