Judecătoria Alba Iulia

Judecătoria Alba Iulia Serioși până la proba contrară. Rolul nostru? Să facem din lege un punct fix într-o lume în mișcare. Lucrăm cu faptele, cu legea și, uneori cu răbdarea. 📄⚖️

02/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Punctul de vedere transmis de CSM către Ministerul Justiţiei referitor la Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice

Astăzi, 02 iunie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis către Ministerul Justiţiei, ca urmare a solicitării acestei instituţii, punctul de vedere formulat cu privire la Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice, care poate fi accesat aici (din link în comentarii).

CSM a atras ferm atenţia asupra următoarelor vicii de neconstituţionalitate ale proiectului de lege, detaliate pe larg în ataşamentul la prezentul comunicat, respectiv:
· proiectul de lege a fost inițiat cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor constituționale și legale vizând legitimitatea Guvernului demis de a iniția proiecte de lege;
· includerea magistraţilor în proiectul de lege constituie o încălcare flagrantă a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care, la art. 205 alin. (2) teza a II-a, prevede că „salarizarea judecătorilor şi a procurorilor se stabileşte prin legea specială privind salarizarea şi alte drepturi salariale în domeniul justiţiei.”
· independența justiției, consacrată expres de Constituția României, republicată, presupune și existența unor garanții financiare adecvate și stabile pentru judecători și procurori, context în care salarizarea magistraților nu reprezintă doar expresia politicii statului în domeniul resurselor umane din Autoritatea judecătorească, ci, în principal, trebuie să asigure o garanție veritabilă pentru independența justiției.
· în flagrantă contradicție cu exigențele care decurg din documentele internaționale și din jurisprudența Curții Constituționale, proiectul de lege nesocotește grav independența financiară a magistraților și subminează rolul de putere în stat care revine autorității judecătorești.
· reglementarea referitoare la „diferența salarială tranzitorie” este ambiguă şi lipsită de previzibilitate, contrar cerințelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituția României, republicată.
· Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice este în vădită contradicție cu Legea fundamentală și statutul magistraților, astfel că nu poate fi promovat în forma propusă, iar singura opțiune normativă conformă cu cadrul legislativ actual este aceea în care salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială, cu respectarea exigențelor impuse de principiul independenței justiției.

https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=299&FolderId=12744&FolderTitle=COMUNICAT%20DE%20PRES%C4%82%20Punctul%20de%20vedere%20transmis%20de%20CSM%20c%C4%83tre%20Ministerul%20Justi%C5%A3iei%20referitor%20la%20Proiectul%20de%20Lege%20privind%20salarizarea%20pentru%20personalul%20pl%C4%83tit%20din%20fonduri%20publice%20-(2026-06-02)

⚖️Copiii nu visează să ajungă în instanță.Ei visează la vacanțe, biciclete, prieteni, aventuri și lumi imaginare.Și așa ...
01/06/2026

⚖️

Copiii nu visează să ajungă în instanță.

Ei visează la vacanțe, biciclete, prieteni, aventuri și lumi imaginare.

Și așa ar trebui să fie.

De aceea există legi.
De aceea există judecători.
De aceea există justiție.

Pentru ca, atunci când copilăria are nevoie de protecție, aceasta să existe.

Pentru ca ei să își poată vedea liniștiți de copilărie.

La mulți ani tuturor copiilor! 🎈

⚖️ Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Alba Iulia a hotărât astăzi exprimarea solidarității față d...
29/05/2026

⚖️ Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Alba Iulia a hotărât astăzi exprimarea solidarității față de formele de protest adoptate de corpul grefierilor, precum și organizarea unei forme suplimentare de protest prin prezența judecătorilor în fața sediului instanței, în perioada 2–5 iunie 2026, între orele 11:30–12:00, în vederea exprimării unei solicitări ferme adresate reprezentanților puterii executive și puterii legislative de retragere de urgență a proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În perioada menționată, între orele 08:00–12:00, activitatea instanței va fi suspendată parțial, cu excepția cauzelor urgente prevăzute de hotărârea Adunării Generale. În data de 4 iunie 2026, în intervalul 08:00–12:00, activitatea instanței va fi oprită total.

📄 Hotărârea integrală este disponibilă pe portalul instanței și in comentarii.

⚖️ Acum 6 luni instanța pornea cu ideea că justiția are nevoie de un dialog cu oamenii, dincolo de săli şi hotărâri.As...
28/05/2026

⚖️ Acum 6 luni instanța pornea cu ideea
că justiția are nevoie de un dialog cu oamenii, dincolo de săli şi hotărâri.

Astăzi am ajuns la 2000 de urmăritori.
Pentru noi este un semn clar că există interes pentru o justiție mai apropiată, mai explicată și mai prezentă în comunitate.

În aceste luni am încercat să explicăm proceduri juridice pe înțelesul tuturor, să arătăm partea umană din spatele instituției, dar şi să vorbim despre probleme reale ale sistemului.
Ne dorim în continuare să facem din nu doar o pagină, ci o mică parte din comunitatea locală.

Faptul că sunteți aici ne arată că merită continuat.

Mulțumim pentru urmărit, pentru distribuiri, pentru comentarii și chiar pentru dezbateri. ⚖️

COMUNICAT DE PRESĂPreședinții Judecătoriilor din România, solidarizându-ne cu pozițiile exprimate de Președintele Înalte...
27/05/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Președinții Judecătoriilor din România, solidarizându-ne cu pozițiile exprimate de Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și de Consiliul Superior al Magistraturii, atragem atenţia public asupra consecinţelor catastrofale ale proiectului de lege de salarizare, în condiţiile expuse public de ministrul interimar al muncii din guvernul demis al României:

- Textele proiectului vor provoca anomalii traduse în încadrări diferite ale persoanelor în funcţie de data promovării sau recrutării în funcţii publice, astfel încât se va ajunge la situaţii în care, ca efect al promovării în grade sau trepte de vechime, drepturile salariale să scadă.

- Nivelul coeficienților de ierarhizare propuși încalcă principiul constituţional al egalităţii între puteri, fără a ţine cont de rolul constituţional al puterii judecătoreşti.

- Singura preocupare a iniţiatorilor a vizat majorarea salariilor demnitarilor, deşi aceştia fac apel la moderaţie în cheltuirea banilor publici.

- Corelată cu noua lege a pensiilor care a determinat diferenţe semnificative între pensiile în plată şi noile pensii, noua lege de salarizare în forma actuală va provoca o nouă scădere a acestui drept, astfel încât în loc de 3 categorii de pensionari în magistratură vor fi patru, fiecare urmând a fi menţinută în plată, cu diferenţe de peste 100% între ele, în condiţii identice de grad şi vechime, ceea ce nu poate fi admis.

Drepturile salariale restante sunt recunoscute tuturor categoriilor profesionale (profesori, medici, poliţişti funcţionari publici etc.) şi sumele datorate de statul român sunt consecinţa incapacităţii factorilor de decizie de a edicta norme clare şi lipsite de echivoc, dar şi iniţiativelor individuale greu de înţeles prin care s-au realizat excepţii preferenţiale unor anumite categorii profesionale, discriminând altele.
Neplata unilaterală a acestor drepturi obţinute de cetăţeni potrivit legii a determinat acumularea unor sume care reprezintă expresia neasumării puterii executive, iar nu a exercitării de către cetăţeni a drepturilor lor recunoscute de lege şi de reglementările internaţionale.

Președinții Judecătoriilor din România resping strategia asumată făţiş la nivel politic de demonizare continuă a magistraților pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătățire a nivelului de trai al societăţii şi atrag atenţia public că nu mai sunt dispuşi să accepte atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri.

Preşedinţii Judecătoriilor din România

26/05/2026

Poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

În cursul zilei de 25 mai 2026, a fost publicat Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în raport de care Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţă publică următoarele:

1. Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea justiţiei
Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar.
Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept.

2. Proiectul de lege cuprinde soluţii normative absurde
Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor.
Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv « diferenţa salarială tranzitorie » ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu.
Mai mult decât atât, astfel cm rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate.
Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora.
Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte.

3. Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar
Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.
Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională.
Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare.

Consiliul Superior al Magistraturii

26/05/2026

Guvernul descoperă, după 15 ani în care a ignorat hotărâri judecătorești definitive, că trebuie să plătească dobânzi și penalități. Șocant, nu?

Aceleași autorități care au refuzat ani la rând să execute obligații stabilite de instanțe ies acum public cu cifre umflate și isterie contabilă, ca să transforme magistrații în țapi ispășitori pentru propriul dezastru bugetar și pentru prăbușirea nivelului de trai al populației.

Nu „privilegiile” au generat aceste sume, ci incompetența și reaua-credință a Guvernului, care a preferat să tragă de timp până când dobânzile au explodat. Exact cm s-a întâmplat și cu profesorii sau polițiștii. Dar acolo nu dă bine electoral să urli despre „castă”.

Acum se încearcă aceeași schemă ieftină: demonizezi justiția, intoxici opinia publică și justifici atacuri împotriva independenței magistraților. Pentru că un judecător vulnerabil financiar este mai ușor de presat decât unul independent.

Și după avalanșa de OUG-uri și de reforme făcute pe genunchi nu putem decât să ne închipuim în câte mii de dosare cetățenii vor chema în judecată statul român pentru a le fi protejate drepturile.

Independența justiției nu este un moft și nici un privilegiu. Ea rămâne încă ultimul lucru care mai stă între cetățean și abuzul unui stat care își încalcă propriile hotărâri, apoi caută vinovați în altă parte.

Problemele economice ale României nu au fost create de judecători. Dar e convenabil pentru Guvern să arate cu degetul spre justiție, în loc să explice de ce, după ani de guvernare, românii trăiesc tot mai prost.

Pentru toate acestea, "magistrații resping campania de stigmatizare dusă de Guvern pentru deturnarea vinovăției privind degradarea nivelului de trai al populației"
- Comunicatul ICCJ în primul comentariu.

25/05/2026

În România anului 2026, justiția funcționează pe un model administrativ falimentar: tot mai puțini oameni, tot mai multe dosare și aceeași pretenție publică de performanță nelimitată.

În primele 5 luni ale anului avem cu 11% mai multe dosare pe rol.
Și nu, motivul nu este că nu sunt soluționate cauzele, întrucât operativitatea este de 102,2% supraunitară, sensibil egală cu cea din anul anterior.
Aceasta înseamnă că pentru fiecare 100 de dosare nou înregistrate în primele 5 luni, instanțele au soluționat 102,2 dosare.

Avem 2,38 milioane de dosare aflate pe rolul instanțelor și în continuare peste 800 de judecători, 4874 de grefieri și 712 asistenți ai judecătorului lipsă.

Concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate de aproape 2 ani, iar premierul demis al României ignoră în continuare apelurile CSM.
În schimb, volumul de activitate crește constant.

Și totuși, instanțele continuă să soluționeze mai multe dosare decât intră pe rol. Iar asta doar datorită (nu din cauza😉) oamenilor din sistem, care lucrează constant peste limite rezonabile.

Ani la rând s-a preferat iluzia că justiția poate funcționa la nesfârșit prin sacrificiul individual al magistraților și al personalului auxiliar. Și exact această mentalitate a dus la situația actuală.

Nu poți pretinde aceleași termene și aceeași viteză de soluționare unei instanțe cu scheme complete și unei instanțe care funcționează cu deficit sever de personal și mii de dosare pe judecător.

Orice sistem serios funcționează raportat la capacitatea reală de lucru. Doar în justiția română s-a întreținut ani întregi ficțiunea că volumul poate crește la infinit fără consecințe.

Mecanismul de gestionare a cauzelor raportat la resursele reale ale instanțelor este, în realitate, o minimă formă de onestitate față de cetățeni și față de oamenii care încă țin sistemul în picioare.

Mai multe informații publicate de CSM, în primul comentariu.

Sursa foto: Consiliul Superior al Magistraturii

⚖️ Când procesul se oprește înainte să înceapă cu adevărat.În procesul civil, analiza fondului este precedată de verific...
20/05/2026

⚖️ Când procesul se oprește înainte să înceapă cu adevărat.

În procesul civil, analiza fondului este precedată de verificarea cadrului procesual în care judecata se desfășoară.

Pe scurt, excepțiile procesuale sunt acele mijloace prin care se invocă probleme legate de:
▫️ competența instanței;
▫️ respectarea unor termene;
▫️ condițiile cererii de chemare în judecată;
▫️ capacitatea procesuală, calitatea procesuală şi interesul procesual;
▫️ modul în care s-a desfășurat procedura.

Ele nu urmăresc, de regulă, să stabilească cine are dreptate pe fondul cauzei, ci dacă procesul poate continua și în ce condiții.

⚖️ Exemple frecvente:
☑️ excepția necompetenței;
☑️ excepția prescripției;
☑️ excepția tardivității;
☑️ excepția lipsei calității procesuale;
☑️ excepția nulității cererii.

În practică, admiterea unei excepții poate conduce la:
▫️ amânarea judecății;
▫️ declinarea cauzei către altă instanță;
▫️ anularea cererii;
▫️ sau chiar respingerea acțiunii fără analizarea fondului.

⚖️ De aceea, procesul civil înseamnă nu doar dezbaterea drepturilor și obligațiilor părților, ci și respectarea regulilor procedurale care garantează desfășurarea corectă a judecății.

19/05/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Al şaselea apel adresat Guvernului României pentru adoptarea unor măsuri concrete care să evite colapsul sistemic al justiţiei din România

În şedinţa de astăzi, 19 mai 2026, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat situaţia gravă în care se află Judecătoria Urziceni şi Judecătoria Strehaia, în vederea luării măsurilor care se impun pentru desfiinţarea acestora.

Această situaţie a fost generată de politicile publice iresponsabile ale Guvernului României, atât din punct de vedere economic şi bugetar pentru sistemul judiciar, cât şi din perspectiva refuzului de a adopta măsurile necesare pentru acoperirea deficitului cronic de personal din instanţe şi parchete.

Deşi Consiliul Superior al Magistraturii a adresat cinci apeluri publice în cursul anului către puterea executivă, prin care a atras atenţia asupra colapsului sistemic inevitabil în care poate intra justiţia, formulând totodată şi Memorandumul pentru deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură, nici până la acest moment Guvernul României nu a adoptat măsuri care să conducă la remedierea deficitului cronic de personal din sistemul judiciar ori care să degreveze activitatea instanţelor şi parchetelor, şi nici nu a aprobat Memorandumul formulat.

În acest context deosebit de grav pentru sistemul judiciar, Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Craiova, după efectuarea a nenumărate demersuri pentru delegarea sau detaşarea unor judecători la Judecătoria Urziceni şi Judecătoria Strehaia, în contextul unei poziţionări publice constant negative faţă de drepturile prevăzute de lege pentru perioada delegării sau detaşării, inclusiv plata diurnei şi a celorlate drepturi care se cuveneau şi se cuvin şi pe viitor magistraţilor delegaţi ori detaşaţi pentru acoperirea deficitului sever de personal, nu au putut identifica judecători care să acopere deficitul foarte mare de personal, funcţionarea justiţiei ca serviciu public fiind astfel blocată în cele două instanţe.

Consiliul a atras atenţia în nenumărate rânduri că efortul supradimensionat al personalului din justiţie, pentru a asigura în continuare realizarea actului de justiţie în România la standardele statului de drept, nu mai poate fi susţinut de personalul în funcţie în lipsa unor măsuri concrete din partea celorlate puteri în stat, poziţia sa fiind constant ignorată, fără evaluarea consecinţelor reale pentru funcţionarea justiţiei şi pentru societatea românească.

Confruntându-se cu pasivitate recurentă a puterilor executivă şi legislativă în a asigura, prin măsuri concrete, o justiţie de calitate în beneficiul cetăţenilor şi al societăţii în ansamblu, Consiliul a demarat procedura de elaborare a unui mecanism de gestionare a activităţii instanţelor în mod eficient, regândind modalitatea de repartizare a cauzelor în funcţie de capacitatea reală a instanţelor judecătoreşti în a le gestiona, asigurând totodată prin adoptarea acestuia o transparenţă sporită pentru cetăţeni cu privire la durata preconizată pentru soluţionarea cauzelor.

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază din nou că sunt necesare măsuri concrete din partea celorlalte puteri în stat, adoptate responsabil şi asumat, care să demonstreze societăţii că justiţia se poate realiza eficient şi efectiv în România, în sedii corespunzătoare, cu persoanal specializat suficient, la standarde europene. Narativul public al factorilor politici, prin diferite intervenţii lipsite de substanţă, pentru o justiţie promisă în beneficiul cetăţeanului este în prezent doar o retorică populistă în lipsa adoptării unor măsuri concrete, cu consecinţe grave asupra funcţionării justiţiei în România.

Consiliul Superior al Magistraturii

Address

Piaţa Iuliu Maniu Nr. 24
Alba Iulia
510111

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Judecătoria Alba Iulia posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share

Category